După Oana Gheorghiu, și Dragoș Pîslaru își asumă public mandatul de președinte al unei filiale PNL din Capitală
Ministrul interimar, Dragoș Pîslaru, și-a adăugat astăzi în portofoliu o nouă funcție. Alături de cea cu care a intrat în PNL la începutul lunii iulie, Oana Gheorghiu, au primit de la Ciprian Ciucu, primarul PNL al Capitalei, câte o funcție de conducere a unei filiale de sector din București. Lui Pîslaru i-a revenit filiala PNL Sector 3. Câte funcții are acum Dragoș Pîslaru Dragoș Pîslaru deține două portofolii în Guvernul interimar Bolojan, cel de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, iar după moțiunea de cenzură care a demis executivul, el a mai primit portofoliul de ministru al Muncii. Acesta a anunțat vineri că liberalii i-au mai acordat o funcție interimară. „Nu privesc acest moment ca pe o distincție, ci ca o responsabilitate în plus față de oamenii în slujba cărora politicienii trebuie să se afle întotdeauna. […] De aceea am ales să mă implic, alături de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și echipa extinsă a PNL care își propune o agendă reformatoare pentru România și în beneficiul fiecărui român”, a transmis Pîslaru, într-o postare pe Facebook. Pîslaru și Gheorghiu, noi funcții în PNL Liberali cu aproape două luni vechime în partid, Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu au intrat în PNL într-o perioadă dificilă, după ce colegul lor cu funcție de prim-vicepreședinte, Adrian Veștea, fusese nominalizat pentru a prelua funcția de premier, în locul lui Ilie Bolojan. Atunci, PNL a decis organizarea unui Congres Extraordinaar, prin care cei doi ar fi urmat să preia funcțiile de conducere, în locul celor considerați trădători. Numai că o decizie a instanței a anulat hotărârile congresului, iar Pîslaru și Gheorghiu au rămas simpli membri ai PNL. Dragoș Pîslaru a fost președintele partidului REPER până în acest an, iar în alegerile pentru primăria Capitalei și-a anunțat public susținerea pentru candidatul PNL Ciprian Ciucu. După câștigarea alegerilor, s-a vorbit despre fuziunea REPER cu PNL.
Ce s-a întâmplat la Congresul PNL. Iată principalele decizii și momente
Congresul Extraordinar al PNL, organizat duminică la Romexpo, a marcat schimbarea oficială de direcție în partid. Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL, împreună cu noua echipă de conducere, în baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”. Evenimentul a avut loc într-un context politic tensionat, după disputele interne privind viitorul partidului și relația cu PSD. O nouă echipă de conducere a PNL Noua echipă propusă de Bolojan îi include pe Dan Motreanu, în funcția de prim-vicepreședinte, și pe Robert Sighiartău, ca secretar general. În structura de conducere au fost cooptați și mai mulți vicepreședinți, printre care Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga. Intrarea Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru în echipă a fost unul dintre punctele discutate intens, fiind nevoie de derogări de vechime în partid pentru ca aceștia să poată candida. Una dintre cele mai importante decizii adoptate la congres a fost reconfirmarea liniei politice potrivit căreia PNL nu va mai face coaliție cu PSD. Hotărârea votată de liberali prevede că, dacă PSD va fi la putere, PNL va merge în opoziție. Mai mult, orice membru PNL care votează, susține sau participă la construcția unui guvern alături de PSD se va situa în afara liniei stabilite de congres și riscă excluderea din partid. Congresul a venit și cu o decizie dură împotriva unor nume importante din partid. Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au fost somați să demisioneze din PNL până luni, la ora 12.00. În cazul în care nu își depun demisiile, conducerea partidului este mandatată să declanșeze procedurile de excludere. Decizia arată ruptura clară dintre noua conducere și tabăra considerată apropiată de vechea linie politică a partidului. În discursul său, Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm împotriva PSD, pe care l-a acuzat că a blocat reformele și că a fugit de răspundere. Liderul PNL a susținut că liberalii și-au asumat guvernarea într-un moment dificil, dar că parteneriatul cu PSD nu mai poate continua. Bolojan a spus că nu se poate construi o relație politică bazată pe „minciună”, „fugă de răspundere” și „dispreț pentru România”. Pe fondul crizei politice, Bolojan a vorbit și despre două variante pentru deblocarea situației guvernamentale. Prima ar fi ca PSD să preia un guvern minoritar, susținut printr-un pact de neagresiune pe șase luni. A doua variantă ar fi ca PNL, împreună cu partenerii săi, USR și UDMR, să își asume guvernarea. Liderul liberal a insistat că România are nevoie de măsuri pentru reducerea deficitului, finalizarea proiectelor din PNRR și scăderea prețurilor la energie. Congresul a fost marcat și de discursuri tensionate. Vasile Blaga a spus că PNL este „sub asediu” și că partidul nu trebuie să ajungă o anexă a PSD. Ciprian Ciucu a vorbit despre presiuni asupra partidului și despre „trădători” din interiorul PNL, afirmând că liberalii trebuie să își recapete independența. Rareș Bogdan a criticat noua direcție a partidului și a avertizat că PNL nu trebuie să devină „sluga USR”, în timp ce Oana Gheorghiu i-a răspuns ironic de la tribună. La congres au fost adoptate și modificări importante ale statutului PNL. Printre acestea se numără reorganizarea conducerii centrale, revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni, reducerea numărului de prim-vicepreședinți și clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor de partid.