Povestea Cronos și planul AVALW pentru un internet fără intermediari (interviu)
Marți am povestit despre Cronos, iar azi intrăm în culise. Nu doar ce face browserul, ci de ce există și ce încearcă, de fapt, să „repare”. În spatele lui stă AVALW, o companie românească mică, dar ambițioasă, care nu vrea doar să mai puna un browser pe un raft deja aglomerat, ci să umble la însăși modul de funcționare al internetului. Povestea începe banal și totuși funny, cu o tastatură, o criză de inspirație și o pisică aproape „cuantică”, care a trecut sau poate n-a trecut peste taste și a lăsat în urmă numele AVALW. Fără să mai pierdem vremea, iată ce mi-au răspuns creatorii Cronos la întrebări. De unde vine numele AVALW? Este un acronim, are o semnificație tehnică legată de protocolul pe care-l dezvoltați? Povestea e simplă și autentică. Am petrecut trei zile căutând numele perfect, ceva original, fără să imite niciun brand existent. Aveam tastat „AVA” pe ecran când pisica noastră, Flash, a trecut rapid peste tastatură și a adăugat „LW”. Am privit ecranul: AVALW. Domeniul era liber, complet unic la nivel de SEO, suna bine și nu copia nimic din piață. Uneori cele mai bune idei vin din locurile cele mai neașteptate. Ulterior am construit și acronimul Advanced Verified Autonomous Layer Web, dar numele i se datorează lui Flash. Ce este protocolul AVALW și ce problemă concretă rezolvă? Este important de menționat, protocolul AVALW nu este încă live. Este în dezvoltare activă și va fi lansat împreună cu Thunder, aplicația noastră de mesagerie peer-to-peer cu criptare end-to-end. Ca viziune, imaginați-vă internetul de azi ca pe un sistem în care, pentru a ajunge din punctul A în punctul B, treceți prin zeci de intermediari: servere DNS, certificate SSL, provideri de hosting, CDN-uri. Fiecare dintre aceștia vede, stochează sau poate intercepta date. Protocolul AVALW elimină această dependență. Este un layer care funcționează peste infrastructura existentă, dar înlocuiește mecanismele tradiționale de rezoluție (DNS), autentificare și transport, cu un sistem distribuit în care utilizatorii devin participanți activi în rețea. Practic, în loc să te bazezi pe servere centrale, rețeaua se autosusține prin nodurile participante. Cu ce seamănă mai exact AVALW din arhitectura internetului: un DNS, un sistem de identitate, un layer de stocare sau altceva? Ce componentă înlocuiește sau completează, concret? AVALW nu înlocuiește un singur element, ci combină funcțiile mai multor componente. Înlocuiește DNS-ul tradițional cu un sistem de rezoluție descentralizat ( n.r. un sistem distribuit de identificare a adreselor siteurilor). Adaugă un layer de securitate care depășește HTTPS-ul prin criptare multistrat. Include un model de calcul distribuit unde utilizatorii contribuie cu putere de procesare (Pool Mode). Cel mai aproape ar fi să-l comparați cu un hybrid între un protocol de identitate descentralizat, un layer de transport securizat și o rețea de calcul distribuit, dar pachetizat într-o soluție unitară. Cronos este browserul vostru, iar AVALW infrastructura pe care o dezvoltați. Care a fost punctul de plecare protocolul sau browserul? Care e oul sau găina în cazul AVALW? Browserul, Cronos a fost punctul de plecare. Am vrut să construim un browser care să respecte cu adevărat utilizatorul. Pe parcurs, am realizat că limitările nu vin doar din browser, ci din infrastructura pe care o folosește. Așa s-a născut nevoia pentru protocolul AVALW. Cronos este vitrina și laboratorul, AVALW este fundamentul pe termen lung. Oul a fost browserul, dar găina pe care o creștem este protocolul. Este Cronos primul browser românesc? Cronos Browser este primul browser românesc care vine cu un ecosistem complet construit de la zero: motor de căutare propriu, protocol de securitate proprietar, asistent AI offline și platformă de advertising integrată. Nu este doar un browser, este o infrastructură digitală întreagă, gândită și dezvoltată integral în România. Și un aspect pe care îl considerăm esențial, totul rulează pe infrastructura noastră. Servere proprii, hosting propriu. Nu depindem de Google Cloud, Amazon Web Services, Microsoft Azure sau orice alt furnizor extern. Aceasta nu este o decizie luată din orgoliu, ci din principiu. Dacă construiești un ecosistem bazat pe confidențialitate și independență, nu poți pune fundația pe infrastructura altcuiva. Fiecare cerere, fiecare căutare, fiecare linie de date trece exclusiv prin sistemele noastre. Controlăm lanțul complet, de la cod până la server. În special avalw.org, motorul nostru de căutare integrat în Cronos Browser, funcționează pe o bază de date indexată complet proprietară, fără nicio dependență externă. Indexarea, stocarea și servirea rezultatelor se fac exclusiv pe infrastructura noastră. Managerul de parole din Cronos folosește „military-grade encryption”. Ce înseamnă exact asta în termeni tehnici și cum vă diferențiați față de soluții consacrate precum Bitwarden sau 1Password? Folosim AES-256, același standard de criptare utilizat de agențiile de securitate și instituțiile financiare la nivel global. Diferența față de soluții precum Bitwarden sau 1Password este că managerul nostru de parole funcționează exclusiv local. Nu există sincronizare cloud, nu există server care să stocheze vault-ul utilizatorului. Noi, ca dezvoltatori, nu putem fizic accesa datele utilizatorului. Bitwarden și 1Password sunt soluții excelente, dar se bazează pe servere cloud pentru sincronizare. La Cronos, vault-ul nu părăsește niciodată dispozitivul. Este o diferență fundamentală de arhitectură. Care este publicul țintă pentru Cronos? Cui vă adresați, utilizatorilor obișnuiți preocupați de privacy, tehnici, crypto entuziaști? Ne adresăm tuturor. Cronos Browser nu a fost gândit pentru o nișă, a fost gândit pentru oricine navighează pe internet și vrea o experiență mai bună, mai rapidă și mai sigură. Un utilizator obișnuit va aprecia viteza și lipsa reclamelor. Un profesionist va aprecia arhitectura fără dependențe externe. Un părinte va aprecia controlul parental. Un gamer va aprecia optimizarea de performanță. Confidențialitatea nu este un lux pentru puțini, este un drept pentru toți, și Cronos Browser este construit pe această convingere. Dacă protocolul AVALW are succes și este integrat în alte browsere sau aplicații, Cronos mai rămâne esențial în strategia voastră sau considerați că și-a îndeplinit rolul? Absolut. Cronos nu este doar un vehicul pentru protocol, este produsul nostru de bază și va rămâne în centrul strategiei. Dacă alte browsere sau aplicații adoptă protocolul AVALW, asta validează viziunea noastră și extinde ecosistemul. Cronos va rămâne întotdeauna referința de implementare,
Cum arată Cronos, browserul românesc orientat spre confidențialitate (hands-on)
La sfârșitul lui ianuarie am aflat despre existența unui browser românesc numit Cronos. Am încercat să găsesc informații despre el și nu a fost chiar ușor. Am descoperit că este dezvoltat de o companie din Iași, AVALW, care lucrează și la un motor de căutare propriu, și la un protocol numit AVALW, prezentat drept bază pentru un ecosistem descentralizat. Aplicația apare în Microsoft Store, fiind descrisă ca un browser axat pe viteză și productivitate, cu un manager de parole a cărui securitate e „military-grade” și suport pentru protocolul descentralizat AVALW, care deocamdată este în dezvoltare. Între timp browserul a apărut și în App Store pentru iOS și iPadOS. Primul contact cu Cronos Am descărcat versiunea de Windows și am început s-o folosesc. Prima impresie este de minimalism, nu în sensul de gol, ci de organizat. Interfața e curată și rapidă. Nu încearcă să iasă în evidență, dar nici nu copiază designul Chrome sau Edge. Se simte mai degrabă ca o unealtă de lucru. În „Aplicațiile instalate” Cronos are aproape 1GB. Dacă instalezi și Uiki, asistentul AI opțional, crește până aproape de 8 GB, deci o parte din funcționalități rulează clar local. În stânga sus are un buton format din 3 linii paralele pe orizontală cu meniul browserului. Lânga el e butonul AdBlocker cu statistici și subcategorii. Dedesubt, pe aceeași linie cu bara de adrese, sunt câteva butoane fixe: Back, Forward, Home, Copy și Paste. În rând cu câmpul de navigare unde se introduce adresa la care vrei sa ajungi (zonait.ro) sunt 5 butoane Back, forward, home, copy și paste. În dreapta sus, pe aceeași linie cu cele 5 ai alte 4 butoane: Screenshot, Translate, Layout și unul care alternează între CO2, Save, Earn și Alliances. Cronos pare că încearcă să fie mai mult un spațiu de lucru decât o simplă fereastră spre internet. Funcția care mi-a plăcut cel mai mult este Layout. Poți împărți fereastra în două sau patru panouri și să accesezi mai multe siteuri simultan. Într-un fel browserul devine „desktop alternativ”. Îi văd utilitatea când te ocupi de documentare, comparare de produse sau chiar scris articole. AdBlocker-ul nativ nu este doar un buton on/off. Are categorii separate pentru reclame, trackere și analytics, plus listă custom de domenii. În practică paginile se încarcă mai rapid și mult mai curat fără să mai instalezi extensii externe, care de obicei sunt și ele surse de colectare a datelor. Dar, dacă te aștepți că blochează reclamele de pe YouTube, te înșeli. Am instalat și Uiki, chatbotul care este opțional. I-am cerut vremea din București și mi-a spus că nu are informații, din cauză că nu are acces la internet. Pare o limitare, dar de fapt este exact ce promite browserul, adică procesare locală. Nu este interfața unui serviciu în cloud, ci rulează pe calculator. Și pentru un browser care promovează confidențialitatea, asta e corect. În setări apare și partea cea mai „misterioasă” a proiectului. AVALW este prezentat ca o rețea de calcul distribuit. Practic poți activa contribuția calculatorului tău la rețea, similar conceptului de nod într-un sistem descentralizat. Implicit este dezactivat. Am folosit Wireshark și Burp Suite ca să verific traficul de rețea, dacă trimite sau nu date și după monitorizare, conexiunile au mers aproape exclusiv către infrastructura CDN. Asta înseamnă descărcare de configurații sau resurse, nu trimitere de date ale utilizatorului. Nu au apărut endpointuri tipice de analytics sau tracking. Nu este o dovadă absolută, dar elimină scenariul obișnuit de telemetrie agresivă la pornire. Cea mai mare calitate a browserului mi se pare viteza. Paginile se deschid rapid, interfața răspunde instant și nu ești dependent de extensii. Problemele întâmpinate de mine sunt două la număr: nu pot muta fereastra de Cronos pe ecran decât apucând-o cu mouse-ul de lângă butonul minimase, din orice alt punct nu o pot manevra. nu am descoperit cum să împart browserul în mai multe ferestre, eu lucrând pe 3 monitoare, uneori vreau să am o parte din ferestre pe cel din stânga și o parte pe unul din celelelte două. Concluzie Cronos nu este un browser spectaculos vizual, dar nici banal. Este un proiect ambițios, încă neclar în multe zone, dar coerent ca idee de bază: control local și mai puține procese ascunse. Nu reinventează internetul, dar încearcă ceva ce în zilele noastre e răruț. Un browser care funcționează mai mult pentru utilizator decât pentru ecosistemul din spatele lui. Și îi dăm o bilă albă în plus pentru că e românesc.
Comisia Europeană a amendat Google cu aproape trei miliarde de euro / Compania trebuie să plătească alte 420 de milioane de dolari în SUA
Comisia Europeană a anunțat vineri că a amendat gigantul american Google cu 2,95 miliarde de euro pentru încălcarea regulilor Uniunii Europene privind concurența pe piața tehnologiei publicitare. Comisia Europeană a declarat că Google a încălcat normele de concurență prin favorizarea propriilor servicii de tehnologie publicitară online în detrimentul concurenților săi, abuzând astfel de poziția sa dominantă pe piața tehnologiei publicitare. Comisia a anunțat că a ordonat Google să pună capăt unor astfel de practici și să pună în aplicare măsuri care să ducă la încetarea oricăror conflicte de interese în lanțul de aprovizionare al piețelor de tehnologie publicitară. Pe lângă amendă, Google are la dispoziție 60 de zile pentru a informa Comisia ce măsuri va lua. Reprezentanții companiei au declarat că Google va face apel la decizia Comisiei. Comisia „impune o amendă nejustificată și cere modificări care vor afecta mii de companii europene, îngreunându-le câștigarea de bani”, a declarat Lee-Anne Mulholland, vicepreședinte Google. Conform Euractiv, mai multe surse au relatat că Teresa Ribera, comisarul pentru Concurență, ar fi trebuit să anunțe decizia de a amenda Google luni, dar decizia respectivă ar fi fost blocată de comisarul pentru Comerț Maros Sefcovic din cauza îngrijorărilor că amenda ar afecta relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA. La începutul acestei săptămâni, Sefcovic a declarat că procedurile interne ale Comisiei „există dintr-un motiv”. În SUA, Google trebuie să plătească 425 de milioane de dolari pentru nerespectarea confidențialității utilizatorilor În Statele Unite, un juriu federal din San Francisco a ordonat Google să plătească 425,7 milioane de dolari pentru invadarea confidențialității utilizatorilor. Conform Fox Business, pe o perioadă de opt ani, compania ar fi colectat date despre milioane de oameni deși aceștia dezactivaseră o funcție de monitorizare din contul lor Google. Verdictul de miercuri vine după un proces colectiv, care se aplică la aproximativ 98 de milioane de utilizatori ai Google din SUA, între 1 iulie 2016 și 23 septembrie 2024. Juriul a constatat că compania a spionat utilizatorii, încălcând legile de confidențialitate din California. Google a negat că ar fi accesat în mod necorespunzător dispozitive pentru a colecta, salva și utiliza date ale persoanelor care credeau că și-au protejat activitatea online prin intermediul opțiunilor de confidențialitate. „Această decizie înțelege greșit modul în care funcționează produsele noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Google, Jose Castaneda. „Instrumentele noastre de confidențialitate oferă oamenilor control asupra datelor lor, iar atunci când dezactivează setarea de personalizare, respectăm această alegere.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Google a fost amendată aproape trei miliarde de euro de către Comisia Europeană. Compania trebuie să plătească alte 420 de milioane de dolari în SUA
Comisia Europeană a anunțat vineri că a amendat gigantul american Google cu 2,95 miliarde de euro pentru încălcarea regulilor Uniunii Europene privind concurența pe piața tehnologiei publicitare. Comisia Europeană a declarat că Google a încălcat normele de concurență prin favorizarea propriilor servicii de tehnologie publicitară online în detrimentul concurenților săi, abuzând astfel de poziția sa dominantă pe piața tehnologiei publicitare. Comisia a anunțat că a ordonat Google să pună capăt unor astfel de practici și să pună în aplicare măsuri care să ducă la încetarea oricăror conflicte de interese în lanțul de aprovizionare al piețelor de tehnologie publicitară. Pe lângă amendă, Google are la dispoziție 60 de zile pentru a informa Comisia ce măsuri va lua. Reprezentanții companiei au declarat că Google va face apel la decizia Comisiei. Comisia „impune o amendă nejustificată și cere modificări care vor afecta mii de companii europene, îngreunându-le câștigarea de bani”, a declarat Lee-Anne Mulholland, vicepreședinte Google. Conform Euractiv, mai multe surse au relatat că Teresa Ribera, comisarul pentru Concurență, ar fi trebuit să anunțe decizia de a amenda Google luni, dar decizia respectivă ar fi fost blocată de comisarul pentru Comerț Maros Sefcovic din cauza îngrijorărilor că amenda ar afecta relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA. La începutul acestei săptămâni, Sefcovic a declarat că procedurile interne ale Comisiei „există dintr-un motiv”. În SUA, Google trebuie să plătească 425 de milioane de dolari pentru nerespectarea confidențialității utilizatorilor În Statele Unite, un juriu federal din San Francisco a ordonat Google să plătească 425,7 milioane de dolari pentru invadarea confidențialității utilizatorilor. Conform Fox Business, pe o perioadă de opt ani, compania ar fi colectat date despre milioane de oameni deși aceștia dezactivaseră o funcție de monitorizare din contul lor Google. Verdictul de miercuri vine după un proces colectiv, care se aplică la aproximativ 98 de milioane de utilizatori ai Google din SUA, între 1 iulie 2016 și 23 septembrie 2024. Juriul a constatat că compania a spionat utilizatorii încălcând legile de confidențialitate din California. Google a negat că ar fi accesat în mod necorespunzător dispozitive pentru a colecta, salva și utiliza date ale persoanelor care credeau că și-au protejat activitatea online prin intermediul opțiunilor de confidențialitate. „Această decizie înțelege greșit modul în care funcționează produsele noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Google, Jose Castaneda. „Instrumentele noastre de confidențialitate oferă oamenilor control asupra datelor lor, iar atunci când dezactivează setarea de personalizare, respectăm această alegere.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: