Analiză Reuters: Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran
Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran. McDonald’s, Whirlpool, Procter & Gamble, Continental și alte marii mega-companii, sunt afectate de războiul din Orientul Mijlociu. Impasul din Ormuz a costat deja coorporațiile cel puțin 25 miliarde de dolari, iar factura continuă să crească, conform unei analize Reuters. O analiză a declarațiilor corporative de la începutul conflictului, emise de companiile listate la bursă în Statele Unite, Europa și Asia, oferă o imagine sumbră în ceea ce privește consecințele. Companiile se confruntă cu creșterea prețurilor energiei, fracturarea lanțurilor de aprovizionare și cu rute comerciale blocate de strânsoarea Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, preia Profit.ro, o analiză Reuters. Cel puțin 279 de companii au menționat războiul ca factor declanșator pentru acțiuni defensive menite să atenueze impactul financiar, inclusiv creșteri de prețuri și reduceri ale producției, arată analiza Reuters. Altele au suspendat dividendele sau răscumpărările de acțiuni, au concediat personal, au adăugat suprataxe pentru combustibil sau au solicitat asistență guvernamentală de urgență. Nu se întrevede sfâșitul crizei Turbulențele – cele mai recente dintr-o serie de evenimente globale destabilizatoare pentru afaceri în urma pandemiei de COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina – temperează așteptările pentru restul anului, fără semne clare privind un acord pentru a pune capăt conflictului. “Acest nivel de declin în industrie este similar cu ceea ce am observat în timpul crizei financiare globale și chiar mai mare decât în alte perioade de recesiune”, a declarat recent CEO-ul Whirlpool, Marc Bitzer, după ce grupul și-a redus la jumătate previziunile pentru întregul an și și-a suspendat dividendele. Acțiunile producătorului american de electrocasnice, prezent în România prin intermediul Beko Europe, joint-venture controlat împreună cu turcii de la Arcelik, s-au prăbușit la cel mai redus nivel din ultimii 14 ani în urma anunțului. Consumul în declin Pe măsură ce creșterea economică încetinește, puterea de stabilire a prețurilor va slăbi, iar costurile fixe vor deveni mai greu de absorbit, spun analiștii, ceea ce amenință marjele de profit în al doilea trimestru și ulterior. Creșterile susținute ale prețurilor vor alimenta probabil inflația, afectând încrederea deja fragilă a consumatorilor. “Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare”, potrivit șefului Whirlpool. Cele mai afectate industrii și efectele în lanț Costuri în creștere pentru multe materiale Producătorul de electrocasnice nu este singurul. Companii precum Procter & Gamble, Karex și Toyota au avertizat asupra costurilor tot mai mari, în contextul în care conflictul intră în a treia lună. Blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Hormuz a împins prețurile petrolului peste 100 de dolari pe baril, în creștere cu peste 50% comparativ cu prețurile dinaintea războiului. Închiderea rutei a dus la creșterea costurilor de transport, la reducerea aprovizionării cu materii prime și la blocarea unor rute comerciale esențiale pentru fluxul de mărfuri. Livrările de îngrășăminte, heliu, aluminiu, polietilenă și alte input-uri esențiale au fost afectate. O cincime dintre companiile incluse în analiză – care produc de toate, de la cosmetice la anvelope și detergenți, până la furnizori de servicii de croaziere și aeriene – au semnalat o lovitură financiară din cauza războiului. Pierderi pe linie Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte industrii trag un semnal de alarmă. Toyota a avertizat asupra unei pierderi de 4,3 miliarde de dolari. P&G a estimat o pierdere de 1 miliard de dolari după impozitare. Gigantul din fast-food McDonald’s a declarat, la începutul lunii, că se așteaptă la o inflație a costurilor pe termen lung mai mare din cauza perturbărilor continue ale lanțului de aprovizionare. Producătorul german de anvelope Continental se așteaptă la o pierdere de cel puțin 100 de milioane de euro începând cu al doilea trimestru, din cauza creșterii prețurilor petrolului, care a dus la scumpirea materiilor prime. Sectoarele orientate către consumatori, inclusiv industria auto, telecomunicațiile și produsele de uz casnic, înregistrează revizuiri negative de peste 5% pentru următoarele 12 luni, a spus Gerry Fowler, șeful strategiei pentru acțiuni europene la UBS. În Japonia, analiștii au înjumătățit estimările privind creșterea profiturilor în al doilea trimestru, până la 11,8%, comparativ cu finele lunii martie. Recomandarea autorului: Alte 25 de nave au ieșit prin Strâmtoarea Ormuz, cu aprobarea Iranului. Statul islamic a permis trecerea a 117 nave în ultimele 4 zile
Dacă rachetele nu ajung până în România, efectele economice ale războiului se simt deja. Analiza celor mai titrați analiști economici, pentru Gândul
Escaladarea conflictului din Iran și extinderea sa la nivel regional ar putea declanșa un șoc economic global. Poziția strategică a Iranului și influența sa asupra piețelor energetice transformă această regiune într-un punct strategic pentru economia globală. Gândul a stat de vorbă cu doi analiști economici pentru a explica efectele pe care conflictul le-ar putea avea asupra economiei românești, dar și asupra economiei mondiale. Închiderea Strâmtorii Ormuz, mișcare critică pentru economia globală Chiar dacă rachetele nu ajung până în România, efectele economice ale războiului se simt deja. Poziția țării noastre în contextul acestui conflict este una vulnerabilă, în special din cauza dependenței de importuri de energie, combustibil și bunuri de larg consum. Strâmtoarea Ormuz reprezintă cel mai important punct de tranzit energetic din lume deoarece aproximativ o cincime din consumul global de petrol trece zilnic prin această zonă. După ce Israel și SUA au atacat Iranul în cadrul unei operațiuni surpriză, oficialii de la Teheran au hotărât să blocheze trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz. O închidere prelungită a strâmtorii ar afecta direct fluxurile de petrol către Asia, Europa și America de Nord, ar pune presiune pe lanțurile de aprovizionare și ar crește riscul unor întârzieri majore în livrări. Adrian Negrescu: Războiul din Orientul Mijlociu riscă să declanșeze o criză economică mondială Analistul economic, Adrian Negrescu, explică pentru Gândul efectele conflictului din Orientul Mijlociu. Acesta spune că ele se vor resimți rapid în economia românească, în special prin creșterea prețurilor la carburanți, pe fondul dependenței de importuri. Specialistul subliniază că România are o capacitate redusă de rafinare, motiv pentru care, va trebui să apeleze și mai mult la piețele externe pentru a acoperi deficitul de carburanți și petrol. Or, această dependență și orice scumpire la nivel internațional se va reflecta atât în prețurile de la pompă, cât și în costurile de transport. „În ceea ce privește economia a României, putem spune așa, orice creștere a prețului petrolului se va traduce rapid într-o creștere a prețului la pompă în România, în condițiile în care stocurile s-au redus foarte mult, iar impactul efectelor economice, la nivel internațional, tinde să se propage foarte rapid. Altfel spus, dacă prețul petrolului va trece de 75-80 de dolari pe baril, din păcate, prețul carburanțului ar putea trece de 8,5, chiar 9 lei pe litru, în orizontul următoarelor 40 de zile. Și asta în condițiile în care, din păcate, suntem dependenți de transportul rutier, avem o capacitate din ce în ce mai redusă de rafinare. Altfel spus, trebuie să importăm mai des carburanți și petrol pentru piața românească.” De asemenea, economistul atrage atenția că un conflict extins în zona Golfului poate afecta rutele comerciale esențiale și poate duce la blocaje în lanțurile de aprovizionare, ceea ce ar genera scumpiri în lanț pentru produsele electronice, electrocasnice, îmbrăcăminte și încălțăminte. „Războiul din Orientul Mijlociu riscă să declanșeze o criză economică mondială, în care noi o să fim victime de serviciu, în condițiile în care, dincolo de prețul carburanților, riscă să apară probleme pe lanțurile de aprovizionare, mai ales că stâmtoarea Ormuz va fi închisă. Asta înseamnă că tot ce vine import din China, din India, din alte țări asiatice, ar putea deveni mai scumpe, în condițiile în care transportatorii vor trebui să ocolească toată Africa. Asta înseamnă costuri mai mari, asta înseamnă prime de risc mai mari pentru transportul de marfă. Nu este exclus să asistăm la perturbări în fluxurile de aprovizionare, produse electronice, electrocasnice, haine, îmbrăcăminte, încălțăminte, în condițiile în care noi suntem, din păcate, net importatori pe multe dintre produsele astea care țin de viața de zi cu zi.” În final, Adrian Negrescu subliniază că orice zi de conflict accentuează criza în care se află economia mondială. Reacțiile rapide și emoționale ale investitorilor în acest context pot duce în doar 24 de ore direct la o criză financiară. Spre deosebire de crizele precedente, astăzi investitorii pot lua decizii instant, care ar putea avea efecte directe atât pentru economia globală, cât și pentru economiile vulnerabile, precum cea a României. „Orice astfel de război se poate traduce în 24 de ore într-o criză financiară. Spre deosebire de criza precedentă, în momentele de față, investitorii sunt la un buton distanță de a-și lichida acțiunile, de a-și lichida plasamentele în burse, de pe telefonul mobil, prin aplicațiile mobile, ceea ce le lipsea la precedenta criză financiară. Altfel spus, pe fondul emoției, pe fondul informațiilor din social media, nu este exclus să asistăm la o ieșire agresivă din piață a investitorilor, mai ales a celor mici și asta se va traduce, din păcate, într-o problemă gravă de finanțare.” Adrian Mitroi: Volatilitatea prețurilor la energie și combustibil riscă să reaprindă inflația și să afecteze direct bugetele românilor Pe același ton, Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), susține că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie privită prin prisma impactului asupra piețelor globale, în special asupra energiei. Tensiunile din regiune afectează direct Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrolul mondial. „Conflictul dintre Israel și Iran, amplificat prin implicarea directă a Statele Unite ale Americii începand cu februarie 2026, marchează o mutație strategică majoră în arhitectura de securitate a Orientului Mijlociu, cu reverberații globale. Fragmentarea regimului de la Teheran, reacții asimetrice prin proxy-uri regionale și presiuni crescute asupra rutelor energetice critice – Strâmtoarea Ormuz, coridor prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, ne face vulnerabili la șocul economic ce va urma.” Acesta explică că pentru România impactul, deși indirect, este semnificativ. Creșterea prețurilor la energie și combustibili poate reactiva presiunile inflaționiste și va afecta rapid bugetele gospodăriilor, dar și competitivitatea industriei locale. În acest sens, economistul crede că România, membră a NATO și a Uniunii Europene, ar putea fi afectată de redistribuirea resurselor militare occidentale sau de intensificarea amenințărilor hibride. „Pentru România, impactul este indirect, dar relevant. Pe plan economic, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili riscă să reactiveze presiunile inflaționiste, afectând bugetele gospodăriilor și competitivitatea industrială. Într-un context deja tensionat fiscal, local și la nivel european, creșterea costurilor de apărare și a subvențiilor