Planul de reînarmare al UE: Inițiative comune, care ar trebui să înceapă în 2026 pentru ca Europa să fie gata de luptă în 2030

planul-de-reinarmare-al-ue:-initiative-comune,-care-ar-trebui-sa-inceapa-in-2026-pentru-ca-europa-sa-fie-gata-de-lupta-in-2030

Uniunea Europeană va propune lansarea unor proiecte comune de apărare aeriană și de drone în lunile următoare, ca parte a unui ambițios plan de reînarmare pe parcursul a următorilor cinci ani. Documentul a fost consultat de reporterii Bloomberg. Planul, care este încă supus modificărilor, va fi prezentat joi, înainte ca liderii statelor UE să-l discute săptămâna viitoare la un summit de la Bruxelles. „Mâine, vom propune obiective clare și repere pentru a elimina lacunele de capabilități, pentru a accelera investițiile în domeniul apărării în statele membre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Thomas Regnier. „Aliații și partenerii tradiționali își mută atenția către alte regiuni ale lumii” Conform planului, până la sfârșitul anului 2027, 40% din achizițiile UE din domeniul apărării ar trebui să fie făcute în comun, mai mult decât dublu față de rata actuală. „Statele autoritare interferează din ce în ce mai mult în societățile și economiile noastre”, se arată în document. „Aliații și partenerii tradiționali își mută atenția către alte regiuni ale lumii”. Acesta adaugă: „Rusia militarizată reprezintă o amenințare persistentă la adresa securității europene în viitorul apropiat”. Obiectivul: Europa să fie pregătită pentru luptă în 2030 Propunerea, pregătită de Comisia Europeană, prevede o revizuire completă a planificării și achizițiilor militare ale UE. Statele UE trebuie să-și coordoneze cheltuielile pentru apărare și să creeze rapid coaliții pentru a construi împreună noi programe de apărare. Iar aceste eforturi ar trebui să înceapă în următorul an, dacă se dorește atingerea obiectivului ca Europa să fie pregătită pentru luptă în 2030. Documentul notează că, deși bugetul de apărare colectivă al UE aproape s-a dublat din 2021 – de la 218 miliarde de euro la 392 de miliarde de euro în 2025 – cheltuielile sunt încă în mare parte necoordonate între statele UE, ceea ce restrânge capacitatea Europei de a se reînarma rapid. Eforturi comune în mai multe domenii Planul identifică mai multe domenii în care eforturile comune ar putea ajuta, inclusiv sistemele de apărare aeriană și antirachetă, precum și dronele și contra-dronele. Pentru a iniția aceste proiecte, despre care spune că ar trebui să fie lansate până la jumătatea anului 2026, planul prevede înființarea de coaliții până la începutul anului 2026. Obiectivul de achiziții comune de 40% va ajuta la aceste inițiative, spune planul. În prezent, achizițiile comune sunt sub 20% din total, în ciuda faptului că statele UE s-au angajat în 2007 să ajungă la 35%. Pentru a respecta termenul final al planului – 2030 – se subliniază că toate proiectele, contractele și finanțarea trebuie să fie demarate până la sfârșitul anului 2028. Pentru a ajuta la finanțarea consolidării militare a UE, blocul a aprobat deja un fond de 150 de miliarde de euro, alocat în prezent pentru diverse proiecte. Propunerea Comisiei dorește ca aceste eforturi să fie finalizate până la sfârșitul anului 2030. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Înainte de întâlnirea Zelenski-Putin, ucrainenii au discutat cu reprezentanții marilor fabricanți de ARMAMENT din SUA

Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini, ca represalii pentru inițiativele europenilor

rusia-ar-putea-nationaliza-si-vinde-rapid-activele-detinute-de-straini,-ca-represalii-pentru-initiativele-europenilor

Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini în cadrul unui nou mecanism de privatizare, ca represalii pentru orice inițiativă europeană de a confisca proprietăți rusești din străinătate, potrivit unei persoane apropiate Guvernului de la Kremlin. Președintele Vladimir Putin a semnat marți un ordin care permite vânzarea rapidă de active deținute de stat, în cadrul unei proceduri speciale. Decretul este menit să grăbească vânzarea de companii, atât rusești, cât și străine, a spus persoana familiarizată cu chestiunea, care a cerut să nu fie identificată, conform Bloomberg. În cazul în care Uniunea Europeană începe să pună sechestru pe activele rusești, Moscova ar putea răspunde cu măsuri simetrice, a spus persoana. Plan de a oferi Ucrainei împrumuturi folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei Sute de companii occidentale încă operează în Rusia, în domenii de la sectorul bancar la bunuri de larg consum. Decizia lui Putin vine în timp ce liderii UE reuniți în Danemarca sunt în favoarea unui plan de a oferi Ucrainei împrumuturi de 140 de miliarde de euro folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Decretul limitează evaluările înainte de vânzare la zece zile și accelerează înregistrarea de stat a proprietății, potrivit documentului publicat pe site-ul guvernului. Compania de stat Promsvyazbank PJSC a fost desemnată să se ocupe de astfel de tranzacții. Decretul lui Putin a subliniat că modificările sunt un răspuns la sancțiunile împotriva Rusiei. Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a numit planul UE o „confiscare ilegală a proprietății rusești, furt”. Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale Putin a avertizat că ordinea financiară globală ar fi subminată dacă Occidentul ar decide să confiște rezervele de stat ale Rusiei din străinătate, care au fost blocate ca răspuns la invadarea Ucrainei în 2022. Până acum, Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale. În schimb, a acționat pentru a lua unele companii în administrare temporară, înainte de a aranja vânzări către unii cumpărători preferați, cu discounturi mari. Noul decret ar putea fi folosit și pentru a vinde active deținute anterior de investitorii ruși. Kremlinul a intensificat confiscările de bunuri ale cetățenilor ruși, inclusiv cei cu pașapoarte străine sau care au fost acuzați de extremism sau corupție. Proprietățile sunt adesea revândute pentru a strânge fonduri pentru bugetul de stat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării

România, printre statele din estul UE care au ajuns la o înțelegere cu privire la „zidul împotriva dronelor”

romania,-printre-statele-din-estul-ue-care-au-ajuns-la-o-intelegere-cu-privire-la-„zidul-impotriva-dronelor”

Statele din prima linie a flancului estic al Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere cu privire la necesitatea unui „zid împotriva dronelor” cu capabilități avansate de detectare, urmărire și interceptare. Anunțul a fost făcut vineri de comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. După o videoconferință cu miniștrii Apărării din statele membre UE din prima linie a flancului estic, Kubilius a spus că este nevoie de capabilități suplimentare în domeniul dronelor. El a adăugat că va fi definită o foaie de parcurs tehnică detaliată, împreună cu experți naționali, notează Reuters. Într-o postare pe platforma X, Kubilius a declarat: „Încălcările zilnice ale spațiului aerian al UE sunt inacceptabile. Rusia testează UE și NATO. Răspunsul nostru trebuie să fie ferm, unit și imediat. Am fost cu toții de acord: #EasternFlankWatch, cu #DroneWall ca nucleu, va servi întreaga Europă.” Ministrul Apărării din România, printre participanții la conferință Națiunile Uniunii Europene au convenit să avanseze cu planurile de implementare a “Eastern Flank Watch”, o inițiativă de apărare cu scopul de a proteja întreaga Uniune Europeană de amenințările de securitate în creștere. Grupul a convenit, de asemenea, asupra implementării unui „zid împotriva dronelor”, pentru a contracara încălcările zilnice ale spațiului aerian al UE, în special de către Rusia. La întâlnire au participat miniștrii Apărării din țările din prima linie a UE, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și România, alături de alte două state membre ale UE din flancul estic, Ungaria și Slovacia. Înaltul Reprezentant al Comisiei Europene Kaja Kallas și președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene s-au alăturat, de asemenea, reuniunii. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Bază militară din Danemarca, survolată de DRONE. Este cel mai recent incident după cele din Polonia, România și Estonia

Miniștrii Apărării din Europa de Est, convocați să discute proiectul unui „zid împotriva dronelor” de-a lungul graniței de est a UE

ministrii-apararii-din-europa-de-est,-convocati-sa-discute-proiectul-unui-„zid-impotriva-dronelor”-de-a-lungul-granitei-de-est-a-ue

Comisarul european pentru Apărare Andrius Kubilius a declarat joi că intenționează să convoace mai mulți miniștri europeni ai Apărării la discuții săptămâna viitoare. Discuțiile se vor axa pe crearea unui „zid împotriva dronelor” de-a lungul graniței de est a Uniunii Europene, notează Reuters. Kubilius le-a declarat reporterilor Reuters că unele țări din Uniunea Europeană discutaseră deja ideea unei linii de apărare împotriva dronelor, înainte de incursiunea dronelor ruse în spațiul aerian polonez de săptămâna trecută, iar Comisia Europeană vrea acum să acționeze rapid pentru a transforma conceptul în realitate. Mai mulți analiști și oficiali au declarat că incursiunea dronelor ruse a scos la iveală lacune în capacitatea Europei și NATO de a se proteja împotriva dronelor, deși forțele poloneze și NATO au doborât mai multe dintre ele. „Vrem cu adevărat să mergem mai departe cu pregătiri foarte, foarte intense și eficiente pentru a începe să umplem acest gol, care este într-adevăr foarte periculos pentru noi… cât de repede putem”, a spus Kubilius. Kubilius a declarat că va organiza o videoconferință pe tema proiectului cu miniștrii Apărării din Europa de Est și un reprezentant al Ucrainei, care ar putea împărtăși din experiența acumulată de Ucraina din războiul declanșat după invazia Rusiei din 2022. „Tocmai m-am întors de la Kiev acum două zile și am discutat atât cu Guvernul, cât și cu reprezentanții industriei”, a declarat Kubilius. „Sunt dornici să-și împărtășească experiența și know-how-ul.” Fost prim-ministru al Lituaniei, Kubilius a fost numit primul comisar european pentru Apărare anul trecut. Kubilius a spus că discuțiile sunt încă într-un stadiu inițial, dar că el imaginează proiectul ca o combinație de senzori și diferite sisteme de armament și de bruiaj care ar detecta și neutraliza dronele care sosesc. El a spus că este prea devreme pentru a estima costul unui astfel de sistem sau cât timp va dura instalarea, dar a spus că unele estimări publice ale analiștilor sugerează că ar putea fi realizat în decurs de un an. Separat, ministrul ucrainean al Apărării Denis Șmihal a declarat joi că militarii și inginerii ucraineni vor forma un grup comun cu omologii polonezi pentru a îi instrui în combaterea dronelor. Foto: Profimedia RECOMANDARE: Două RAFINĂRII din Rusia au fost atacate de drone ucrainene. Autoritățile: „Analizăm amploarea pagubelor”

The Independent: Marea Britanie se apropie de semnarea unui acord de apărare post-Brexit cu Uniunea Europeană

the-independent:-marea-britanie-se-apropie-de-semnarea-unui-acord-de-aparare-post-brexit-cu-uniunea-europeana

Marea Britanie este aproape de a încheia un acord major cu Uniunea Europeană care le-ar permite companiilor britanice să vândă armament în valoare de mai multe miliarde de lire sterline aliaților europeni. Firmele britanice vor putea accesa fondul pentru apărare al Uniunii Europene după ce negociatorii s-au pregătit să facă concesii în domeniul pescuitului, scrie The Independent. Conform acordului, companiile britanice ar putea licita pentru contracte în cadrul noului fond de apărare de 150 de miliarde de euro al blocului. Acordul vine după ce Marea Britanie a făcut concesii majore Bruxelles-ului cu privire la accesul flotelor de pescuit ale statelor UE în apele Marii Britanii, în ceea ce criticii vor vedea probabil ca o trădare a Brexitului. Luna trecută Uniunea Europeană a dezvăluit strategia de securitate „Readiness 2030” ca parte a unui efort de a rupe dependența de SUA pe fondul agresiunii rusești. Strategia a inclus o relaxare a regulilor bugetare pentru a crea un plan de împrumut de mai multe miliarde de euro axat pe achiziționarea de echipamente de apărare în Europa, mai degrabă decât de la furnizori din SUA. Firmele britanice urmau să fie excluse din planul de împrumut dacă nu se va ajunge la un pact de apărare și securitate cu UE, iar drepturile de pescuit au devenit un obstacol major în cadrul discuțiilor. Se pare că există o încredere tot mai mare în Downing Street că se poate ajunge la un acord înainte de summitul Marea Britanie-UE din 19 mai. Se pare că obstacolele au fost depășite după ce negociatorii britanici au decis să accepte cererile UE pentru un acord multianual privind pescuitul în apele Marii Britanii. Marea Britanie va acorda un acord multianual pentru pescarii europeni și va îngheța cotele pentru pescuit, mai degrabă decât să reducă și mai mult accesul blocului. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit luni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu premierul norvegian Jonas Gahr Store. Un purtător de cuvânt al Downing Street a declarat că premierul „și-a reiterat sprijinul de nezdruncinat pentru Ucraina”. “Marea Britanie sprijină apelurile Ucrainei ca Rusia să se angajeze la o încetare completă a focului și că acum este momentul ca Putin să arate că este serios în ceea ce privește încheierea războiului său brutal”, a spus Keir Starmer. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele