Bloomberg: UE ia în considerare înființarea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina
Uniunea Europeană ia în considerare înființarea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia nu dă semne că se va încheia. Banii ar putea face parte din propunerea UE pentru următorul său buget pe șapte ani, care urmează să fie prezentat la sfârșitul acestei luni, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Dacă va fi acceptată de statele membre ca parte a negocierilor bugetare, finanțarea ar începe să fie plătită în 2028 pentru a menține asistența financiară constantă acordată Ucrainei, au declarat aceste persoane, vorbind sub rezerva anonimatului. UE a acordat sprijin Ucrainei în valoare de aproape 160 de miliarde de euro de la începutul invaziei ruse, în urmă cu trei ani și jumătate. Această sumă include un fond de 50 de miliarde de euro care extinde subvențiile și împrumuturile până în 2027. Împreună cu Grupul celor Șapte națiuni, UE a creat, de asemenea, un instrument bazat pe împrumuturi în valoare de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev, care utilizează veniturile generate de activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Comisarul european pentru Economie: UE este „pregătită să ofere tot sprijinul necesar Ucrainei atâta timp cât este necesar” Conform Bloomberg, noul acord de finanțare ar urma modelul existent, în care Comisia Europeană, ramura executivă a UE, oferă ajutor Ucrainei prin subvenții și împrumuturi ieftine. Majoritatea plăților au fost legate de reforme pe care Guvernul ucrainean trebuie să le facă pentru a deveni membru al UE. Ideea este luată în considerare alături de alte opțiuni și va fi discutată înainte de publicarea detaliilor privind următorul cadru financiar multianual. Acest lucru ar trebui să aibă loc pe 16 iulie, deși unele elemente ar putea apărea într-o etapă ulterioară, au declarat persoanele respective. În iunie, Comisia i-a informat pe miniștrii de Finanțe ai statelor UE că nevoile financiare ale Ucrainei ar trebui să fie acoperite până la începutul anului 2027 și că o creștere de 8,4 miliarde de dolari a cheltuielilor de apărare din acest an este de așteptat să fie finanțată pe plan intern, potrivit surselor. Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, le-a declarat marți reporterilor că „acum evaluăm și lucrăm la diferite opțiuni” pentru a asigura finanțarea pentru anul viitor, adăugând că blocul comunitar este „pregătit să ofere tot sprijinul necesar Ucrainei atâta timp cât este necesar”. Dombrovskis a declarat că, după ce Fondul Monetar Internațional va evalua potențialul deficit de finanțare al Ucrainei, Comisia va analiza opțiunile pe care le are pentru a crește asistența „prin bugetul UE și, de asemenea, prin posibilitățile de utilizare a veniturilor din activele suverane rusești”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump îl acuză pe Putin că este NESERIOS în discuțiile privind oprirea războiului din Ucraina /Statele Unite ar putea impune noi sancțiuni Rusiei
Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, conform ministrului rus al Economiei
Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, a declarat joi ministrul rus al Economiei, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Economia rusă se află într-o etapă de răcire și, conform percepției mediului de afaceri, este deja pe punctul de a intra în recesiune, a declarat Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice, în timpul dezbaterii „Economia ofertei – Strategia de creștere în contextul provocărilor moderne” din cadrul Forumului, conform Interfax. „Conform cifrelor, avem o răcire. Dar pentru noi, toate cifrele sunt o oglindă retrovizoare. Conform sentimentelor actuale ale mediului de afaceri, suntem deja, în general, se pare, pe punctul de a trece la o recesiune”, a răspuns ministrul la întrebarea moderatorului: în ce stare se află acum economia rusă – răcire sau recesiune. Când i s-a cerut să clarifice cu privire la căderea în recesiune, Reșetnikov a subliniat: „Nu am prezis că vom cădea în recesiune, am spus că suntem pe marginea prăpastiei, iar apoi totul depinde de deciziile noastre”. Prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească La sfârșitul lunii mai, Reșetnikov remarca deja că situația actuală indică riscurile de răcire excesivă a economiei ruse, în timp ce inflația încetinește, astfel încât deciziile în timp util ale Băncii Rusiei privind politica monetară sunt importante. „Asta deoarece în regimul actual noi vedem și riscuri de răcire excesivă a economiei”, a avertizat ministrul rus. Cele mai recente remarci ale ministrului marchează prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească la trei ani după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei, conform Financial Times. Putin a prezidat o creștere record a cheltuielilor pentru apărare, care au crescut cu 25% de la an la an, ajungând la 13,1 miliarde de ruble (167 miliarde de dolari) anul trecut, și a determinat doi ani consecutivi de creștere a PIB-ului cu peste 4%, după o contracție în 2022, primul an de război. Dispută în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației Comentariile lui Reșetnikov reflectă o dispută de lungă durată în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației, deoarece cheltuielile record ale Rusiei pentru a alimenta războiul au generat doi ani de creșteri salariale și de prețuri, ducând în același timp ocuparea forței de muncă aproape de capacitate. Oficiali de rang înalt și oameni de afaceri i-au cerut Elvirei Nabiullina, guvernatorul băncii centrale a Rusiei, să accelereze reducerile ratei dobânzii cheie, deoarece companiile – inclusiv multe dintre cele care beneficiază cel mai mult de pe urma cheltuielilor de apărare ale Kremlinului – se luptă cu costurile ridicate ale împrumuturilor. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Vladimir Putin nu consideră NATO o „AMENINȚARE” la adresa Rusiei/ „Ne îmbunătățim constant forțele armate și capacitățile de apărare” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Ministrul Energiei din Austria: UE trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia „odată cu încheierea războiului
Ministrul Energiei din Austria a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia în cazul în care se va ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Bruxelles-ul „trebuie să mențină opțiunea de a reevalua situația odată cu încheierea războiului”, a declarat ministrul austriac al Energiei pentru Financial Times. Declarația a confirmat relatările conform cărora Elisabeth Zehetner, secretarul de stat austriac pentru Energie, a pledat în favoarea acestui scenariu în fața colegilor săi din UE în cadrul unei reuniuni care a avut loc luni la Luxemburg, au declarat diplomați la curent cu discuțiile. Poziția Vienei marchează prima dată de la invazia rusă în Ucraina, în 2022, când un stat membru al UE, altul decât Ungaria sau Slovacia, evocă deschis reluarea importurilor de gaze rusești după încheierea războiului. Comisia Europeană urmează să propună marți interzicerea oricăror noi contracte de gaze cu Rusia și rezilierea celor existente în următorii doi ani – indiferent de rezultatul negocierilor de pace. Dan Jorgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat luni că un potențial acord de pace „nu ar trebui să ne determine să începem să importăm din nou gaz rusesc”. „Aceasta ar fi o decizie foarte nechibzuită, deoarece ar însemna doar umplerea cu bani a vistieriei pentru război a lui Putin. Cred că ar însemna să repetăm greșelile pe care le-am făcut în trecut”, a adăugat el. Bruxelles-ul propune interzicerea conductelor Nord Stream Oficialii europeni au dezbătut anterior dacă revenirea la gazul rusesc ar trebui să facă parte din negocierile de pace cu Rusia – Comisia opunându-se ferm unui astfel de pas. Bruxelles-ul propune, de asemenea, interzicerea conductelor Nord Stream care leagă Germania de Rusia – o măsură susținută de cancelarul german Friedrich Merz ca o modalitate de a opri orice potențiale discuții interne privind revenirea la gazul rusesc ieftin. Austria depinde puternic de gazele naturale rusești de decenii, importând aproximativ 80% din necesarul de gaz din Rusia înainte de războiul din Ucraina. Viena a luat măsuri pentru a-și diversifica aprovizionarea cu gaz, în special din alte țări europene, precum Germania. Austria, care este neutră din punct de vedere politic, dar susține sancțiunile, a fost criticată pentru întârzierea în reducerea acestei dependențe de la începutul războiului. Ungaria și Slovacia, care depind în continuare de gazul rusesc și care sunt conduse de guverne favorabile Rusiei, și-au exprimat opoziția față de planul Comisiei de a pune capăt tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027. Și Italia, care a importat cele mai multe gaze rusești anul trecut, potrivit think-tank-ului Ember, a evocat anterior opțiunea reluării importurilor de gaze după încheierea războiului, în cadrul unor discuții cu ușile închise. Comisia intenționează să utilizeze dreptul comercial atunci când propune interzicerea completă a gazului rusesc, a relatat Financial Times. Jorgensen a declarat că, spre deosebire de regimul de sancțiuni, care necesită sprijinul unanim din partea celor 27 de guverne ale UE la fiecare șase luni, interdicția „va rămâne în vigoare până când cineva va decide să o schimbe”. Mai multe țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că temeiul juridic al interdicției va fi suficient de solid pentru a le permite companiilor să invoce clauze de forță majoră pentru contractele existente fără a plăti penalități mari Rusiei. Jorgensen a declarat că a primit „un punct de vedere foarte clar din partea echipei juridice a Comisiei, potrivit căreia, deoarece aceasta va fi o prohibiție, o interdicție, companiile nu vor avea probleme juridice”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: BBC: Statele occidentale continuă să ajute indirect economia de război a lui Vladimir Putin Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Noul ministru german al Economiei cere UE să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie
Katherina Reiche, noul ministru german al Economiei, a avertizat că supraviețuirea industriei grele a țării este vitală pentru suveranitatea Europei. Ea cere Bruxelles-ului să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie. Katherina Reiche a declarat că speră ca Comisia Europeană să înțeleagă necesitatea ca Berlinul să subvenționeze costurile energiei electrice pentru sectoare precum chimie și siderurgie, pentru a contribui la încheierea celei mai lungi perioade postbelice de stagnare a Germaniei. Într-un interviu cu Financial Times, primul acordat unei organizații media internaționale, Reiche a subliniat că Berlinul este hotărât să „își facă temele” prin punerea în aplicare a reformelor structurale și prin lansarea unui plan de investiții de 1.000 de miliarde de euro în infrastructură și industria de apărare. Ea a pledat, de asemenea, pentru protejarea altor industrii prelucrătoare, subliniind greșelile anterioare care au condus la o dependență excesivă de Rusia și China. „A nu avea producție de oțel în Germania ar însemna să intrăm în noi dependențe”, a declarat Reiche. „A nu mai avea producție chimică de bază ar însemna să intrăm în noi dependențe”. Centrala electrică pe bază de lignit la mina de lignit Garzweiler a RWE din Grevenbroich, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Planurile coaliției lui Friedrich Merz riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat Cea mai mare economie din zona euro este dependentă de industria prelucrătoare grea, care se confruntă cu costuri mai mari ale energiei. Noua coaliție a cancelarului conservator Friedrich Merz a promis să reducă costurile energiei electrice. De asemenea, s-a angajat să introducă o rată redusă specială a energiei electrice pentru industriile mari consumatoare de energie, precum oțelul, sticla, cimentul și produsele chimice. Planul riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat. „Pentru a păstra industriile mari consumatoare de energie – dar nu numai acestea – în Germania, avem nevoie de aprobarea ajutorului de stat”, a declarat Reiche. Ea a susținut că creșterea este esențială pentru sănătatea democrației pe continent: „Suntem, de asemenea, în concurență între sisteme, iar Europa trebuie să demonstreze – și va demonstra – că este capabilă să reacționeze rapid. Să ne îmbunătățim și în același timp să ne protejăm procesele democratice și să ne susținem valorile.” Nevoia de a găsi un echilibru în ceea ce privește China Reiche, în vârstă de 51 de ani, a fost membră CDU în Bundestag timp de 17 ani și a ocupat de două ori funcții ministeriale în timpul mandatului Angelei Merkel. În ultimii zece ani ea a lucrat în domeniul afacerilor. În ultimii cinci ani a fost director executiv al Westenergie, o filială a gigantului energetic german Eon. Reiche a subliniat necesitatea de a găsi un echilibru în ceea ce privește China, care este una dintre cele mai importante piețe pentru exportatorii germani, inclusiv pentru marii producători de automobile, dar care este văzută din ce în ce mai mult ca o amenințare economică și geopolitică la adresa Europei. Germania, a spus ea, trebuie să își reducă în timp dependența de produsele și materiile prime chinezești, adăugând în același timp că ar trebui să mențină o „relație rezonabilă, bună” cu Beijingul. „Este o piață uriașă, este o putere economică, este o putere militară. Companiile noastre sunt puternic investite acolo. O mare parte din valoarea adăugată provine din investițiile în China.” Reiche a fost dură cu privire la apelurile recente ale mai multor politicieni germani, inclusiv câțiva din propriul său partid, pentru reînființarea conductelor de gaz Nord Stream între Rusia și țara sa. „Înapoi la gazul rusesc? Cu un regim care bombardează Kievul în fiecare zi? Este absolut de neconceput pentru mine”, a spus ea. Ea a susținut că Germania – care obișnuia să fie cel mai mare client al Gazprom în Europa – trebuie în schimb să își intensifice eforturile pentru a-și diversifica aprovizionarea. „Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a accesa alte surse de energie”. Germania, a spus ea, a „cedat în fața unei erori” crezând că aprovizionarea cu gaz rusesc este sigură indiferent de ce se întâmplă în lume, adăugând: „Am plătit un preț amar pentru această atitudine naivă”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Friedrich Merz nu exclude furnizarea de rachete de croazieră TAURUS Ucrainei /Intră în ”zona posibilităților” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Uniunea Europeană reintroduce cotele pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina
Uniunea Europeană a fost de acord să restabilească cotele la importurile mai multor produse agricole din Ucraina, sporind astfel provocările cu care se confruntă economia țării afectate de război. Limitele, care au fost eliminate în primele etape ale invaziei ruse în 2022 pentru a sprijini fermierii locali, au fost reimpuse de Comisia Europeană joi, a declarat un purtător de cuvânt pentru Bloomberg News. Restricțiile reînnoite vor intra în vigoare pe 6 iunie. Cu toate acestea, cotele sunt o măsură temporară, iar blocul lucrează la revizuirea Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Ucraina, a adăugat purtătorul de cuvânt. Cotele în vigoare până la sfârșitul anului 2025 se vor ridica la 7/12 din volumele anuale normale, deoarece vor intra în vigoare doar în iunie. Purtătorul de cuvânt al UE pentru agricultură, Balazs Ujvari, a confirmat că majoritatea țărilor UE au aprobat „măsurile tranzitorii” propuse de Comisia Europeană. Niciun stat membru nu s-a opus deciziei. Suedia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda și Lituania s-au abținut. Exporturile agricole sunt esențiale pentru economia Ucrainei, iar facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană i-a ajutat pe agricultorii ucraineni să facă față unor provocări majore, inclusiv pierderea temporară a principalei rute de export prin Marea Neagră și dificultățile de producție cauzate de minele terestre și de recrutarea de personal pentru forțele armate. Cu toate acestea, creșterea bruscă a exporturilor de produse ucrainene relativ ieftine către piața UE a dus la reacții negative din partea agricultorilor locali din țări precum Polonia, Ungaria și Slovacia. La rândul său, acest lucru a declanșat un blocaj politic privind măsurile protecționiste între țările vecine – dintre care unele, precum Polonia, fuseseră anterior aliați puternici ai Ucrainei. Pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la iminenta expirare a privilegiilor comerciale, o comisie parlamentară ucraineană și-a convocat săptămâna aceasta prima sesiune în afara țării, reunindu-se la Bruxelles pentru a sublinia urgența situației. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: NSA: România, printre statele vizate de hackerii ruși / Operațiunea țintește sistemul de LOGISTICĂ al ajutoarelor trimise de aliați Ucrainei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Von der Leyen: UE lucrează la noi sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile
Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancțiuni pentru a crește presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin din cauza războiului din Ucraina, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce liderii din întreaga Europă s-au întâlnit la Tirana. Uniunea Europeană a adoptat deja 17 pachete de sancțiuni – cel mai recent în această săptămână – iar diplomații spun că este din ce în ce mai dificil să se obțină unanimitatea necesară între cei 27 de membri ai blocului pentru a adopta noi măsuri, conform Reuters. „El nu vrea pace, așa că trebuie să creștem presiunea și de aceea lucrăm la un nou pachet de sancțiuni”, a declarat von der Leyen, referindu-se la Putin, înaintea summitului Comunității Politice Europene din Albania. „Acest pachet va include, de exemplu, sancțiuni privind Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Acesta va include lucrul la listarea mai multor nave ale flotei fantomă rusești și, de asemenea, reducerea plafonului prețului petrolului și, de asemenea, mai multe sancțiuni asupra sectorului financiar din Rusia.” Nord Stream 1 și Nord Stream 2, compuse fiecare din două conducte, au fost construite de Gazprom, o companie controlată de statul rus, pentru a pompa gaz natural către Germania pe sub Marea Baltică. Conductele au fost avariate de o serie de explozii în 2022. Sancțiunile „masive” cu care liderii europeni au amenințat în ultimele zile ar avea nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a reuși, au declarat oficiali și diplomați. Mark Rutte: Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut” Între timp, negociatorii ruși și ucraineni s-au aflat vineri la Istanbul pentru ceea ce a fost anunțat ca fiind primele lor discuții directe de pace în mai mult de trei ani, sub presiunea președintelui american Donald Trump de a pune capăt celui mai mortal conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a propus duminică discuții directe cu Ucraina în Turcia, dar a respins provocarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-l întâlni personal și a trimis în schimb o echipă de oficiali de rang mediu la discuții. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut”. „Ceea ce am văzut ieri și peste noapte este încă o dovadă că Putin nu este serios în privința păcii”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la sosirea la summitul de la Tirana. „A tras de timp și cred că este foarte important, prin urmare, să avem o unitate absolută cu aliații noștri. Vom lucra la acest lucru și astăzi, pentru a clarifica faptul că trebuie să existe o încetare a focului, dar și pentru a clarifica faptul că, în cazul în care nu există o încetare a focului, vom acționa împreună în ceea ce privește sancțiunile.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Franța și Germania au anunțat că se raliază propunerii președintelui Donald Trump: 5% din PIB pentru APĂRARE Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Raport prezentat miniștrilor de Finanțe ai UE: Economia rusă se află într-o stare din ce în ce mai precară, cifrele oficiale nu sunt credibile
Economia rusă se află într-o stare din ce în ce mai precară ca urmare a trecerii la producția de război și a sancțiunilor occidentale după invadarea Ucrainei, se arată într-un raport al Institutului de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE), publicat marți. Raportul, pregătit pentru discuțiile miniștrilor de Finanțe ai Uniunii Europene, a afirmat că, deși este încă relativ stabilă, economia rusă este rezistentă doar superficial și că dezechilibrele și slăbiciunile structurale au crescut, conform Reuters. „Stimularea fiscală a producției de război a menținut economia pe linia de plutire pe termen scurt, dar dependența de finanțarea opacă, alocarea distorsionată a resurselor și reducerea rezervelor fiscale o fac nesustenabilă pe termen lung. Contrar relatărilor Kremlinului, timpul nu este de partea Rusiei”, afirmă raportul. UE a impus 16 pachete de sancțiuni Rusiei de la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, vizând principalele surse de venit ale Moscovei – exporturile de petrol, gaze și cărbune. Alte puteri occidentale, inclusiv Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Japonia, au impus, de asemenea, sancțiuni. Moscova a subestimat inflația, ceea ce a afectat calculele privind PIB-ul real Dornică să arate că sancțiunile occidentale sunt inutile, Rusia afirmă că Produsul său Intern Brut a crescut cu 4,3% în 2024, după o creștere de 3,6% în 2023. Torbjorn Becker, care a prezentat raportul SITE miniștrilor de Finanțe din UE, a declarat că cifrele privind PIB-ul Rusiei nu pot fi luate în considerare deoarece Moscova a subestimat cel mai probabil inflația, ceea ce a afectat calculele privind PIB-ul real. „Rusia susține că inflația este de 9-10%. În cazul acesta, de ce ar avea banca centrală o rată de politică monetară de 21%? Care bancă centrală obișnuită ar avea o rată de politică monetară cu 11,50 puncte procentuale mai mare decât rata inflației? Dacă oricare dintre băncile noastre centrale ar face așa ceva, ar rămâne fără slujbă a doua zi”, le-a declarat Becker reporterilor. „Acesta este un indiciu foarte clar că inflația ar putea să nu fie de fapt cifra corectă. Dacă minimizezi inflația, vei supraestima PIB-ul real”, a spus el. De asemenea, el a subliniat constrângerile bugetare ale Rusiei cauzate de scăderea veniturilor din petrol, gaze și cărbune și de creșterea cheltuielilor militare. De la începutul invadării Ucrainei și în pofida efortului său masiv de război, Rusia a raportat un deficit bugetar de 2% din PIB în fiecare an. „Cifrele fiscale din Rusia nu corespund cu adevărat cu ceea ce credem noi că ei investesc în efortul de război”, a declarat Becker. El a spus că o mare parte din finanțarea mașinii de război a trecut prin sistemul bancar. „Deci, dacă adăugăm acest lucru la cifrele fiscale, deficitele lor fiscale ar fi de aproximativ două ori mai mari decât ceea ce au arătat în statisticile oficiale”, a spus el. Acest lucru, la rândul său, a dus la creșterea riscurilor financiare în sistemul bancar, a spus Becker, deoarece băncile au raportat o creștere ridicată a creditelor. „Aceștia sunt toți indicatorii la care ne uităm de obicei când vrem să prezicem o criză bancară”, a spus Becker. Comisar european: „Analiza evidențiază lipsa de credibilitate a statisticilor rusești” Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că Comisia Europeană este de acord cu raportul SITE. „Analiza lor evidențiază lipsa de credibilitate a statisticilor rusești și modul în care economia rusă nu funcționează la fel de bine precum sugerează statisticile oficiale”, le-a declarat Dombrovskis reporterilor după reuniunea miniștrilor UE. „Comisia este în general de acord cu această analiză și cu fragilitatea generală tot mai mare a economiei ruse. Acest lucru subliniază importanța eforturilor continue ale comunității internaționale să limiteze capacitatea Kremlinului de a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a spus el. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Statele Unite trimit în Turcia o delegație condusă de Marco Rubio /TRUMP: „Vreau să opresc războiul oribil” dintre Rusia și Ucraina Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele