Papa Leon al XIV-lea face apel la încetarea conflictelor din întreaga lume în primul său discurs de Crăciun
În primul său discurs de Crăciun, Papa Leon al XIV-lea a îndemnat Ucraina și Rusia să găsească „curajul” de a purta discuții directe pentru a pune capăt războiului. Adresându-se mulțimii adunate în Piața Sfântul Petru din Vatican, Papa a făcut apel „ca zgomotul armelor să înceteze și fie ca părțile implicate, cu sprijinul și angajamentul comunității internaționale, să găsească curajul de a se angaja într-un dialog sincer, direct și respectuos”, notează BBC. Suveranul Pontif a mai condamnat „absurditatea” războiului și „ruinele și rănile deschise” pe care acesta le lasă în urmă și a făcut apel la „solidaritate și acceptare față de cei aflați în nevoie” în Europa. „Să ne rugăm în mod special pentru poporul chinuit al Ucrainei”, a spus el, potrivit France24. Apelul său din prima zi de Crăciun vine în contextul continuării negocierilor conduse de SUA pentru încheierea conflictului. În cadrul discursului Urbi et Orbi, care este tradițional rostit de pontif în ziua de Crăciun în fața credincioșilor adunați în Orașul Vatican, el a condamnat tulburările și conflictele care afectează și alte părți ale lumii, inclusiv Thailanda și Cambodgia. El a cerut ca „prietenia veche” dintre cele două țări să fie restabilită și „să se lucreze în direcția reconcilierii și a păcii”. Suveranul Pontif a mai vorbit și despre condițiile sumbre din Gaza, unde sute de mii de oameni încă trăiesc în adăposturi temporare în condiții de iarnă, în contextul unui armistițiu fragil intrat în vigoare în urmă cu câteva săptămâni. „Cum… să nu ne gândim la corturile din Gaza, expuse de săptămâni întregi la ploaie, vânt și frig”, a spus Papa, adăugând că locuitorii teritoriului „nu mai au nimic și au pierdut totul”.
Atacurile cu drone rusești în Polonia, un nou pas în strategia Kremlinului
Potrivit unui studiu Sky News, atacurile recente cu drone lansate de Rusia asupra Poloniei au ridicat noi semne de întrebare privind securitatea europeană și capacitatea NATO de a răspunde unitar. Analiștii descriu aceste acțiuni ca parte a unei strategii bine cunoscute a Kremlinului, prin care Moscova recurge la pași mici, dar succesivi, pentru a obține câștiguri majore fără a provoca o reacție militară directă din partea Occidentului. Astfel, bombardarea unei clădiri a British Council și a unei instalații a Uniunii Europene la Kiev, bruiajul sistemelor GPS ale avionului unui oficial european și acum atacurile asupra unui stat membru NATO fac parte dintr-o linie de provocări care, luate separat, nu au declanșat până acum decât reacții verbale. Însă fiecare incident împinge limitele tot mai mult, sporind încrederea Moscovei. Precedentul Crimeei din 2014, când trupele rusești au ocupat peninsula folosind tactici ambigue și „omuleți verzi”, este un exemplu pe care Putin îl aplică din nou. Întârzierea și confuzia Occidentului în acel moment au contribuit decisiv la pierderea teritoriului de către Ucraina. În cazul Poloniei, atacul este perceput ca un test al disponibilității NATO de a invoca articolul 5, clauza de apărare colectivă. Totuși, o reacție militară directă este considerată improbabilă. Experții avertizează că lipsa unui răspuns ferm riscă să fie interpretată ca slăbiciune și să încurajeze Kremlinul să treacă la următorul pas. În loc de acțiuni decisive, se discută din nou despre sancțiuni, însă acestea nu au împiedicat invazia Ucrainei și nu au determinat Moscova să își schimbe cursul. Atacurile cu drone sunt și un avertisment strategic Dacă Occidentul ia în calcul trimiterea de trupe în Ucraina după un eventual armistițiu, Rusia sugerează că tacticile hibride și acțiunile greu de atribuit ar putea face extrem de complicată o astfel de implicare. În paralel, experții subliniază că Europa continuă să importe energie din Rusia, în valoare de peste 20 de miliarde de euro anual, în loc să își folosească avantajul economic pentru a sprijini mai consistent Ucraina. Până când această realitate nu se schimbă, Kremlinul va continua să taie „felii de salam” din securitatea europeană.
Administrația Trump anunță noi operațiuni militare împotriva cartelurilor din America Latină
Administrația Trump a confirmat miercuri că Statele Unite vor desfășura în continuare operațiuni militare împotriva cartelurilor din America Latină, la o zi după ce armata americană a lovit o navă din Venezuela despre care se afirmă că transporta narcotice. Conform Reuters, în urma atacului au murit 11 persoane, incident care a stârnit neliniște la Caracas și întrebări privind temeiul legal al operațiunii. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că misiunea este „extrem de serioasă” și că oricine trafichează droguri în apele vizate va avea aceeași soartă. „Avem mijloace aeriene, navale și pe mare, iar operațiunile nu se vor opri la acest atac”, a spus Hegseth la Fox News, refuzând să ofere detalii despre modul în care a fost distrusă nava. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio, aflat la Ciudad de México, a subliniat că astfel de lovituri „se vor repeta”. „Președintele Statelor Unite a decis să ducă un război împotriva organizațiilor narco-teroriste. Poate că se întâmplă chiar acum o altă operațiune”, a adăugat Rubio.