Dosarele Epstein: Congresul SUA adoptă proiectul privind desecretizarea, Trump spune că îl va aproba
Desecretizarea dosarelor Epstein reprezintă un moment important pentru o inițiativă care a întâmpinat luni de opoziție din partea președintelui american Donald Trump și a conducerii republicane. Proiectul a fost inițiat în iulie de un grup bipartizan de congresmeni, printr-o petiție menită să ocolească controlul exercitat de președintele Camerei, Mike Johnson, asupra ordinii de zi. La acel moment, demersul părea improbabil, mai ales că Trump își îndemnase susținătorii să respingă subiectul dosarelor Epstein. Încercările lui Trump și Johnson de a bloca votul au eșuat, iar președintele a cedat în fața presiunii crescânde și a declarat că va semna legea. La doar câteva ore după ce Camera a adoptat proiectul, Senatul a aprobat prin consens transmiterea lui către Casa Albă, fără a mai fi nevoie de un vot nominal. Desecretizarea dosarelor Epstein: dovadă de transparență Casa Albă a prezentat votul ca pe o dovadă a angajamentului lui Trump pentru transparență, în timp ce republicanii au subliniat că presiunea publică a accelerat adoptarea proiectului, potrivit AP. Trump a spus că l-a exclus pe Epstein din clubul său, subliniind că nu are legături cu acesta. Trump a declarat pe Truth Social că „nu contează că Senatul adoptă proiectul”, insistând că nu vrea ca republicanii să își piardă concentrarea asupra „victoriilor obținute”.
Congresul SUA adoptă proiectul privind desecretizarea dosarelor Epstein. Trump spune că îl va aproba
Este un moment important pentru o inițiativă care a întâmpinat luni de opoziție din partea președintelui american Donald Trump și a conducerii republicane. Proiectul a fost inițiat în iulie de un grup bipartizan de congresmeni, printr-o petiție menită să ocolească controlul exercitat de președintele Camerei, Mike Johnson, asupra ordinii de zi. La acel moment, demersul părea improbabil, mai ales că Trump își îndemnase susținătorii să respingă subiectul. Încercările lui Trump și Johnson de a bloca votul au eșuat, iar președintele a cedat în fața presiunii crescânde și a declarat că va semna legea. La doar câteva ore după ce Camera a adoptat proiectul, Senatul a aprobat prin consens transmiterea lui către Casa Albă, fără a mai fi nevoie de un vot nominal. Casa Albă a prezentat votul ca pe o dovadă a angajamentului lui Trump pentru transparență, în timp ce republicanii au subliniat că presiunea publică a accelerat adoptarea proiectului, potrivit AP. Trump a spus că l-a exclus pe Epstein din clubul său, subliniind că nu are legături cu acesta. Trump a declarat pe Truth Social că „nu contează că Senatul adoptă proiectul”, insistând că nu vrea ca republicanii să își piardă concentrarea asupra „victoriilor obținute”.
Statistica bate mitul retragerii lui Trump. România, „oaia neagră” dintre țările Europei? Cifrele momentului și țările în care soldații americani sunt în formulă completă
Retragerea a peste 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța a suscitat diverse interpretări, controverse și semne de întrebare. În jur de 800 de soldați americani rămân în continuare la baza de la Mihail Kogălniceanu, iar la Deveselu se află aproximativ 200 de soldați din Statele Unite, care operează scutul anti-aerian, în timp ce 100 de americani se află și la baza militară din Câmpia Turzii. Mai mult, decizia lui Donald Trump în legătură cu România a deschis o adevărată „Cutie a Pandorei” cu privire la securitatea țării noastre și a provocat o întreagă dezbatere în România, dar și pe scena politică internațională. Scandal în SUA pe tema retragerii trupelor Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Opoziția față de planul administrației Trump ar fi condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă.” La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO, notează Mediafax. „România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB.” Cei doi congresmeni ai Comisiilor de Apărare din Camera Reprezentanților și Senatului American solicită, de asemenea, asigurări Pentagonului că nu vor retrage trupele americane NATO din Polonia. Ce spun cifrele despre retragerea trupelor americane din Europa GÂNDUL prezintă poziționarea trupelor americane în Europa, înainte și după anunțul retragerii soldaților. România pare să fie – cel puțin, până la acest moment – „oaia neagră” și singura țară de unde Donald Trump a retras deja o parte dintre soldații americani. Concret, aproximativ 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, la cele trei baze militare, la care se adaugă ceilalți 2500 de soldați aliați. Reamintim că soldații americani se află la Baza de la Kogălniceanu de 26 de ani, iar în tot acest timp și-au mărit prezența treptat, apogeul fiind atins după invadarea Ucrainei. Potrivit unor surse guvernamentale, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va sosi săptămâna viitoare la București. Vizita ar avea loc în contextul deciziei Statelor Unite de a redimensiona prezența militară americană pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Administrația Trump a retras mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Trupe SUA din Bulgaria, Slovacia și Ungaria ar urma să fie retrase în decembrie Potrivit unor informații vehiculate pe scena politică internațională, SUA ar urma să reducă în luna decembrie și efectivele militare din Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Până una alta, există certitudine este cea a retragerii din România a soldaților americani. Rămâne de văzut dacă Donald Trump va aplica același tratament și la baze militare din alte țări europene. Pe teritoriul țării noastre sunt, în acest moment, baze NATO la Constanța, Cincu, Fetești, Deveselu și Câmpia Turzii. Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu România – aproximativ 1.000 de militari americani retrași, 1000 rămași Prezență redusă de la 1.700 – 2.000 la 1.000 de soldați americani, prin retragerea Brigăzii a doua Infanterie Trupe rămase la baze precum Mihail Kogălniceanu, Deveselu (sistem antirachetă) și Câmpia Turzii. Partea de rotație a fost oprită, dar parteneriatul strategic continuă. Bulgaria – aproximativ 100-200 – rotațional, în curs de reducere Parte din Brigada a doua Infanterie era staționată aici; retragere planificată pentru mijlocul lui decembrie 2025 Prezență mică, concentrată pe exerciții NATO și rotații; nu există baze permanente majore Reducerea face parte din planul general de optimizare a prezenței SUA în flancul estic NATO. Slovacia – aproximativ 200-300 – rotațional, în curs de reducere Similar cu Bulgaria, include unități din Brigada a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Prezență bazată pe acordul de cooperare din 2022, care permite acces la baze aeriene Anterior, rotații de aproximativ 600 soldați pentru exerciții, dar acum în scădere; suport pentru sisteme Patriot operate de aliați. Ungaria – aproximativ 100-150 – rotațional, în curs de reducere Prezență minimă, fără baze permanente majore; unități mici pentru exerciții Parte din rotația Brigăzii a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Nu s-a materializat nicio relocare masivă din Germania, discuții existente din martie 2025 au fost infirmate Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu Câți militari americani sunt în Germania, Polonia și Italia Polonia găzduiește până la 10.000 de militari americani, precum și sediul Corpului V de Armată, la nivel de comandă, cu statut permanent, nefiind vizată de retragerea soldaților americani. Dintre cei 80.000 de militari americani desfășurați în Europa, puțin peste 1000 au rămas în România Cea mai mare prezență militară americană se află în Germania, unde sunt staționați aproape 35.000 de militari Italia găzduiește peste 12.000 de militari americani, iar Regatul Unit aproximativ 10.000 Marea Britanie – 10.000 de militari americani Spania – 3.292 de militari americani Turcia – 1.700 de militari americani Norvegia – 1.438 în Norvegia de militari americani Belgia – 1.106 de militari americani România rămâne fără 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu Statele Unite mențin aproximativ 100.000 de militari pe teritoriul european Dintre aceștia 65.000 sunt forțe permanente, iar restul reprezintă personal de rotație și întăriri, potrivit AFP. Forțele americane sunt distribuite în 37 de baze militare din Europa, inclusiv cartierul general NATO (SHAPE) din Belgia. Germania găzduiește cele mai multe baze (13), urmată de Italia cu șapte baze și Belgia cu trei. Prezența militară americană în Europa s-a consolidat semnificativ după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Atunci, SUA au trimis aproximativ 20.000 de
Congresul SUA blochează retragerea trupelor americane din România. Opoziție puternică față de planul administrației Trump
Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Decizia Pentagonului de a opri rotația trupelor americane în România a fost calificată drept o „greșeală strategică” de mai mulți consilieri și membri ai Congresului. Aceștia avertizează că retragerea ar slăbi poziția NATO în fața Rusiei, într-un moment de tensiune maximă în regiune. Republicanii contestă decizia de retragere a trupelor americane din România Opoziția față de planul administrației Trump este condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă”. La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO. Liderii militari americani și reprezentanții veteranilor au avertizat, de asemenea, că o astfel de retragere ar submina încrederea în articolul 5 al Tratatului NATO și ar încuraja un „calcul greșit” al Rusiei. Democrații susțin blocarea retragerii trupelor americane din România De cealaltă parte, democrații sprijină inițiativa Congresului, considerând că menținerea trupelor americane în România este vitală pentru stabilitatea regională. Adam Smith, liderul democrat al Comisiei pentru Servicii Armate, a declarat că „retragerea forțelor americane ar transmite exact semnalul greșit lui Putin și aliaților noștri europeni”. Criticii planului Pentagonului susțin că motivația de a muta resurse către regiunea Indo-Pacific nu justifică reducerea prezenței SUA în Europa de Est. Diplomați americani, precum Daniel Fried, consideră că decizia poate fi încă revizuită și că presiunea Congresului ar putea inversa politica actuală.