ONU vrea să creeze o forță globală de stabilizare. Egiptul ar putea controla securitatea din Gaza
SUA insistă ca forța să aibă un mandat ONU fără a fi o forță de menținere a păcii ONU cu drepturi depline și să funcționeze cu puteri similare celor acordate trupelor internaționale care operează în Haiti pentru a combate bandele armate. Turcia, Indonezia și Azerbaidjanul sunt, de asemenea, considerate, alături de Egipt, ca principalii furnizori de trupe. Egiptul este încă consultat cu privire la faptul dacă forța ar trebui să fie o operațiune condusă integral de ONU, potrivit The Guardian. Nu se preconizează implicarea trupelor europene sau britanice, dar Marea Britanie a trimis consilieri la o mică celulă operată de SUA în Israel, care lucrează la implementarea celei de-a doua faze a planului în 20 de puncte elaborat de Donald Trump, președintele SUA. Marea Britanie subliniază că scopul final este un stat palestinian, care trebuie să fie văzut în cele din urmă ca o entitate unică, incluzând Cisiordania și Ierusalimul de Est. Marea Britanie a instruit deja un contingent al forțelor de poliție palestiniene, dar forța internațională va primi responsabilitatea principală în conformitate cu propunerea. Dacă forța se dovedește eficientă, Israelul se va retrage în continuare. Israelul a insistat însă că va păstra o zonă tampon mare controlată de Israel pentru a se proteja de noi atacuri ale Hamas. Diplomații britanici recunosc că problema dezarmării Hamas va fi cea mai dificilă și contribuie cu idei din procesul din Irlanda de Nord, unde armele controlate de IRA și protestanți au fost scoase din uz, inclusiv prin intermediul unui organism independent de verificare. Rolul lui Tony Blair Marea Britanie pare să îl susțină pe deplin pe fostul prim-ministru britanic Tony Blair, care va ocupa un loc în consiliul de administrație – denumit consiliul de pace în planul lui Trump – destinat să supravegheze activitatea unui comitet format din 15 tehnocrați palestinieni. Blair, acuzat de destabilizarea Orientului Mijlociu prin sprijinirea invaziei americane din Irak din 2003, a câștigat sprijinul influent al actualului prim-ministru irakian, Mohammed Shia’ al-Sudani. În cadrul unui interviu acordat CNBC, liderul irakian a declarat: „Tony Blair este o persoană acceptabilă pentru irakieni și un prieten, care a contribuit la decizia de a intra în război alături de președintele Bush la acea vreme și de a răsturna regimul lui Saddam Hussein. Este un mare prieten al irakienilor, ne vizitează des și eu mă întâlnesc deseori cu el. Îi dorim cu siguranță succes în această misiune și îl vom sprijini”. Locul lui Blair în consiliul de administrație, care va fi prezidat de Trump, ar trebui să fie clarificat până în a doua săptămână a lunii noiembrie, când Egiptul va găzdui la Cairo o importantă conferință privind reconstrucția Gazei, în încercarea de a reuni un grup de donatori internaționali și finanțatori din sectorul privat. Finanțare Marea Britanie consideră că fondurile necesare, care depășesc 67 de miliarde de dolari, sunt atât de mari încât va trebui să se recurgă atât la finanțare privată, cât și la donatori din Golf. Miercurea viitoare, se așteaptă ca Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga să se pronunțe împotriva Israelului pentru încetarea tuturor cooperărilor cu agențiile de ajutor ale ONU, inclusiv cu principala agenție palestiniană, Unrwa. Cererea de aviz consultativ adresată CIJ, inițial formulată de Norvegia și susținută de o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, va oferi judecătorilor CIJ ocazia de a clarifica încă o dată că Israelul, în calitate de forță de ocupație, avea obligația legală de a acorda ajutor populației din Gaza și că nu și-a îndeplinit deloc această obligație. Ministrul de externe al Autorității Palestiniene, Varsen Aghabekian, a declarat că Autoritatea Palestiniană a învățat din greșelile sale și că acum este un stat în formare.
Consiliul de Securitate al ONU va vota încheierea misiunii de menținere a păcii din Liban în 2026
Conform AP, Națiunile Unite se pregătesc să închidă una dintre cele mai vechi și mai importante misiuni de menținere a păcii. Consiliul de Securitate al ONU va supune la vot, joi, o rezoluție care stabilește încetarea mandatului Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL) pe 31 decembrie 2026. Diplomați citați sub protecția anonimatului au precizat că Statele Unite, care presau pentru încheierea misiunii într-un singur an, nu s-au opus proiectului de rezoluție elaborat de Franța, care prevede o perioadă de 16 luni până la retragere. Nu este clar, însă, dacă Washingtonul va vota în favoarea rezoluției sau se va abține. UNIFIL a fost creată în 1978, pentru a monitoriza retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului, după invazia Israelului. Mandatul său a fost extins după războiul din 2006 dintre Israel și Hezbollah. În prezent, misiunea numără aproximativ 10.800 de militari și civili. Ce prevede proiectul Conform proiectului, procesul de retragere va începe imediat după adoptare, în consultare cu guvernul libanez, și ar urma să fie finalizat în decurs de un an. Rezoluția subliniază că obiectivul este ca statul libanez să devină „unicul furnizor de securitate” în sudul țării, la nord de linia de demarcație stabilită de ONU, cunoscută ca „Blue Line”. Documentul solicită, totodată, retragerea forțelor israeliene din nordul acestei linii. De-a lungul anilor, UNIFIL a jucat un rol crucial în monitorizarea securității în sudul Libanului, inclusiv în timpul conflictului Israel-Hezbollah din 2024. Totuși, misiunea a fost criticată atât de Israel, cât și de Hezbollah, iar administrația Trump a redus semnificativ contribuția SUA, considerând că operațiunea este costisitoare și că întârzie consolidarea controlului forțelor armate libaneze. Franța și Italia, mari contributori la misiune, s-au opus unei retrageri rapide, avertizând că o plecare prematură a forțelor ONU ar lăsa un vid de securitate pe care Hezbollah l-ar putea exploata. În perioada de tranziție, UNIFIL va putea continua să asigure protecția personalului ONU, să ofere sprijin umanitar și să contribuie la siguranța civililor „în limitele capacităților sale”.