Consiliul Concurenței vrea să mai relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România
Consiliul Concurenței și Guvernul lucrează la o „raționalizare” a regulilor privind controlul investitorilor străini, a anunțat, vineri, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. În acest fel, statul român se va concentra doar pe operațiunile care pot reprezenta un risc pentru securitatea națională, în timp ce tranzacțiile de rutină ar putea fi aprobate mai repede sau nu ar mai avea nevoie de aprobare. După 3 ani de aplicare a regimului tot mai strict de verificare a investițiilor, care a mutat controlul de la CSAT la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), Consiliul Concurenței și Guvenul vor să relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România. În prezent, SRI și SIE participă ca „invitați permanenți” și furnizează evaluări de risc pentru tranzacțiile din domenii sensibile, însă sistemul a devenit mult prea încărcat. Anul trecut au fost verificate aproximativ 500 de operațiuni, deși doar câteva ar fi pus probleme pentru secruitatea națională. Modelul actual de control a dus la birocrație, costuri mari și întârzieri pentru investițiile de rutină. Bogdan Chirițoiu spune că este nevoie de un mecanism prin intermediul căruia să fie triate operațiunile care ridică probleme de securitate națională de cele neproblematice. Președintele instituției a menționat că se încearcă simplificarea procedurilor pentru înființarea de noi puncte de producție industrială în România și spune că va fi creat un mecanism pentru zona de servicii. „Împreună cu Guvernul, pregătim o raționalizare, aș spune, a regulilor privind controlul investitorilor străini care sunt desigur necesare în actualul context geostrategic. Dar după 3 ani de aplicare a mecanismului putem găsi variante ca să fie mai puțin intruziv. Anul trecut ne-am uitat la 500 de operațiuni și am avut probleme cu câteva dintre ele. Deci, trebuie să găsim un mecanism și lucrăm acum, chiar acum e o ședință la Guvern, să găsim o variantă în care să ne putem concentra pe acele operațiuni care chiar ridică probleme de securitate națională și să trecem mai ușor sau poate chiar deloc să nu mai trebuiască să aprobăm operațiunile care sunt de rutină, care sunt neproblematice”, a spus Chirițoiu. Falimentele din asigurări, în vizorul Consiliului Concurenței De asemenea, Bogdan Chirițoiu a susținut că în curând va apărea o nouă lege a RCA. Acesta a spus că lucrează de mai mulți ani cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a convinge Guvernul și Parlamentul să îmbunătățească legislația RCA ca să evite problemele din ultima perioadă care au dus la intervențiile statului. „Împreună cu ASF, lucrăm de câțiva ani, ne străduim să convingem legiuitorii, adică Guvernul și Parlamentul, să îmbunătățim legislația RCA. Suntem aproape. Cu un pic de efort o să scoatem o lege mai bună, care să evite problemele care au existat în ultima vreme în zona de RCA și care au dus la necesitatea intervenției statului prin plafonare”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consiliul Concurenței analizează preluarea NAPOLACT de către Bonafarm, după ce s-au ridicat mai multe semne de întrebare privind securitatea națională Președintele Consiliului Concurenței, AVERTISMENT despre ofertele de energie electrică la clienții casnici: „Pui presiune pe furnizorul tău”
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei:”După liberalizarea pieţei, nu avem creşteri pe toată linia la RCA”
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat că după liberalizarea pieţei RCA nu au fost identificate creșteri ale valorii poliţelor de răspundere civilă pentru autovehicule. „La liberalizarea RCA-ului, care s-a produs deja cu ceva timp în urmă, şi acolo am văzut întâi anumite fluctuaţii, unele preţuri au scăzut, unele au crescut. Acum lucrurile par să se stabilizeze”, a spus la Digi 24, Bogdan Chiriţoiu. Preşedintele Consiliului Concurenţei a punctat că nu s-au constatat „creşteri pe linie” după liberalizarea pieţei RCA. „În zona de RCA, din ce putem noi analiza, lucrurile au mers bine, deci nu avem creşteri pe toată linia la RCA, avem unele creşteri pe Bucureşti, scăderi în alte părţi ale ţării, unele companii au avut creşteri, altele au avut chiar şi scăderi”, a conchis acesta. Încă de la data de 1 iulie 2025, plafonarea RCA a dispărut, iar șoferii sunt nevoiți să plătească mai mult pentru asigurarea obligatorie. Pentru o asigurare de Răspundere Civilă Auto, un cetățean plătește mai mult cu cel puțin 5%. În cazul anumitor șoferi, majorările ajung până la 15%-20%. Prețul final a crescut în 2024 Șoferii români au simțit în 2024 o creștere a sumelor pe care a trebuit să le plătească pentru RCA, chiar dacă tarifele au fost înghețate. Motivul constă în faptul că prețul final este influențat din mai multe elemente, după cum a explicat pentru Gândul vicepreședintele ASF, Sorin Mititelu, în aprilie, după publicarea raportului aferent pe anul trecut. Potrivit oficialului ASF, tarifele au crescut oficial doar cu 6,8% care a fost majorarea aprobată prin hotărâri de guvern cu scopul de a acoperi impactul inflație. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF execută Primăria liberală Giurgiu pentru o DATORIE de aproape 27 de milioane de lei. Agenția a trecut deja la inventarierea bunurilor! Axios.com: Cine câștigă și cine pierde în contextul războiului comercial declanșat de TRUMP /Grupurile de retail vor transfera clienților majorările Ministrul Culturii, Andras Demeter, implicat în patru dosare PENALE: Nu am fost confortabil tuturor
Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe a cerut ungurilor de la MVM clarificări privind acordul cu nemții de la E.ON. MOTIVUL oficial
Responsabilii statului român cu atribuții în verificarea legalității investițiilor străine au solicitat acționarului Grupului MVM, care nu este altul decât statul ungar, clarificări cu privire la înțelegerea încheiată cu nemții de la E.ON pentru cumpărarea segmentului de furnizare deținut în prezent în România, conform informațiilor obținute din piață de reporterul Gândul și confirmate de Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, entitatea care asigură secretariatul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Statul român, prin Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), analizează în prezent acordul încheiat de Grupul MVM, deținut de statul ungar, cu nemții de la E.ON pentru a cumpăra cota de 68% deținută de E.ON din E.ON Energie România și cota de 98% din E.ON Assist Complet. Mai mult, autoritățile române au preluat și componenta de avizare a Comisiei Europene, după cum a anunțat la începutul lunii februarie președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. În procedură de cercetare detaliată Acordul dintre Grupul MVM și E.ON, semnat pe 16 decembrie, a oficializat anunțul privind intenția companiei germane exprimată în urmă cu câteva luni de a ieși de pe piața de furnizare din România, dar acesta nu poate fi finalizat fără toate avizele din partea statului român. E.ON Energie România este o companie de furnizare de energie electrică și gaze naturale care are în România aproximativ 3,4 milioane de clienți. Potrivit unor surse apropiate situației, citate la momentul anunțării acordului de e-nergia.ro, valoarea tranzacției este de circa 205 milioane de euro. „Operațiunea menționată se află în procedură de cercetare detaliată în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Această procedură presupune solicitarea de clarificări și informații suplimentare pentru a putea realiza o analiză corectă din punctul de vedere al securității naționale”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la solicitarea Gândul. Potrivit demnitarului, România a instituit CEISD ca urmare a obligațiilor asumate prin Regulamentul (UE) 2019/452, care a creat un cadru european pentru cooperarea între statele membre și Comisia Europeană în domeniul examinării investițiilor străine. „În calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, precum și de partener strategic al SUA și al altor aliați, România are responsabilitatea de a se asigura că există mecanisme eficiente de protecție a securității naționale și de prevenire a riscurilor care pot afecta ordinea publică, reziliența economică și autonomia strategică”, a precizat șeful Consiliului Concurenței. Poziția Grupului MVM Reporterul Gândul a solicitat detalii privind cererea de clarificări și de la reprezentanții Grupului MVM în România, care a confirmat că sunt în legătură cu responsabilii români. „MVM este în contact strâns cu autoritatea responsabilă, CEISD, și ia toate măsurile necesare pentru a se conforma cadrului legal privind evaluarea tranzacției. Avem deplină încredere în competența și profesionalismul instituțiilor statului român”, au transmis reprezentanții MVM în exclusivitate pentru Gândul. Acordul conține o clauză suspensivă În februarie, șeful companiei ungare interesate să intre pe piața românească de furnizare a declarat presei de la Budapesta că se așteaptă ca tranzacția să devină definitivă în vară. Contractul semnat de E.ON și MVM în decembrie intră în vigoare numai dacă are toate avizele responsabililor din România. Potrivit informațiilor Gândul, acest document conține o clauză suspensivă, mai exact prevede încetarea acordului în cazul în care nu se obțin toate avizele obligatorii în decurs de minim șase luni de la semnare, cu posibilitatea de prelungire cu câteva luni. „Dacă vin avizele în iunie, iulie, este bine, dacă e sfârșitul anului, este prea târziu”, precizau sursele Gândul din piață în prima parte a anului. În ceea ce privește valoarea tranzacției – suma vehiculată pe surse fiind de 205 milioane de euro – aceasta conține și valoarea volumelor de gaze depozitate la momentul decembrie 2023 – cu ajustările de rigoare la momentul tranzacției efective – dar nu și sumele, de ordinul zecilor de milioane de euro, pe la E.ON le are de primit din partea statului în contul schemei de compensare – plafonare a prețurilor în energie. Potrivit surselor Gândul, ofertele transmise de companiile de stat din pentru preluarea activelor – Romgaz pentru cumpărarea furnizării de gaze, iar Hidroelectrica, pentru partea de furnizare de energie – nu au fost atractive, în comparație cu cea a grupului ungar. Recomandăm și: Sebastian Burduja, despre evaluarea acordului E.ON – MVM: „E o chestiune de luni de zile / Întotdeauna vom pune pe primul loc securitatea națională” Cum s-a reașezat piața de energie sub spectrul expirării plafonării. Peste 2% din totalul consumatorilor au trecut la furnizorul cu PREȚUL cel mai mic
Consiliul Concurenței a declanșat INVESTIGAȚII la șase mari importatori din sectorul auto. Care sunt suspiciunile autorității naționale în domeniu
Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase importatori auto, în cadrul investigațiilor declanșate din oficiu pe piața serviciilor de întreținere și reparare a autovehiculelor și/sau pe piața distribuției de piese de schimb pentru autovehicule din România, au anunțat, marți, oficialii instituției. Autoritatea de concurență a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase mari importatori auto activi în România, care comercializează unele dintre cele mai vândute mărci. Este vorba de operatorii economici BMW Romania SRL, Porsche Romania SRL, Mercedes-Benz România SRL, Hyundai Auto România SRL, Renault Commercial Roumanie SRL/Automobile-Dacia SA și Euro Inter Trade Corporation SRL, care comercializează mărcile Audi, BMW, Cupra, Dacia, EQ, Hyundai, Mercedes-Benz, Mini, Nissan, Renault, Seat, Skoda, Smart, Volkswagen și Volvo, ce reprezintă circa 70% din parcul de autoturisme din România. Potrivit comunicatului instituției, autoritatea de concurență deține indicii cu privire la existența unor înțelegeri între cei șase importatori auto și membrii rețelelor lor autorizate de dealeri și reparatori auto, înțelegeri care au aptitudinea de a restricționa accesul concurenților (unități de reparații auto din afara rețelei autorizate și/sau distribuitori de piese de schimb de calitate echivalentă) la clienți, pe piețele pe care aceștia își desfășoară activitatea. Ce amenzi riscă importatorii Astfel, Consiliul Concurenței are suspiciuni că anumite prevederi contractuale ar putea determina proprietarii să realizeze operațiuni de întreținere a autovehiculelor și anumite lucrări de reparare a acestora, care nu sunt acoperite de garanție, doar în rețeaua autorizată a importatorilor și/sau folosind doar piese de schimb de origine, sub sancțiunea pierderii garanției autovehiculului. „Garanția unui autovehicul nu ar trebui condiționată de realizarea unor lucrări care nu intră în garanție și care sunt plătite de proprietar doar în cadrul rețelelor autorizate sau cu utilizarea exclusivă a anumitor piese de schimb. O astfel de practică este nocivă pentru concurență și prejudiciază clienții”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor. În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Totuși, în situația în care companiile cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, acestea pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor. Citiți și: Consiliul Concurenței a demarat o INVESTIGAȚIE pe piața lucrărilor de semnalizare rutieră. Trei companii sunt vizate Temerile Consiliului Concurenței față de ordinul ANPC. Chirițoiu: „Ne e frică de faptul că în momentul acela toată lumea se duce la adaosul maxim” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Bogdan Chiriţoiu, avertisment în perioada Paștelui: „Anunțarea unor majorări de prețuri poate încălca Legea Concurenței” / Cinci companii, sancționate
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a anunțat că declaraţiile prin care reprezentanţii unor companii îşi anunţă intenţiile de a majora preţurile la produsele pe care le comercializează pot conduce la coordonarea comportamentului concurenţilor şi la o creştere artificială a preţurilor pe piaţă. Aceste tipuri de acţiuni sunt sancţionate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale Reamintim că autoritatea de concurență a sancționat cu amenzi în valoare totală de 13.471.039 lei (aprox. 2,78 milioane euro) cinci companii din domeniul producției și/sau comercializării ouălor de consum din România, precum și asociația administrată de acestea (UCPR) pentru că și-au coordonat politicile comerciale referitoare la livrările de produse pe piață, cu facilitarea acestor acțiuni de către asociație, cu scopul de a crește artificial prețurile produselor sau cel puțin de stopare a scăderii prețurilor. Autoritatea de concurenţă precizează că fiecare companie trebuie să îşi stabilească independent politica sa comercială, iar anticiparea unui anumit preţ ce ar trebui practicat poate intra sub incidenţa prevederilor Legii Concurenţei. „Este firesc ca în perioada Sărbătorilor Pascale, cererea pentru anumite produse, cum sunt ouăle, să crească. Declaraţiile prin care reprezentanţii unor companii îşi anunţă, însă, intenţiile de a majora preţurile pentru produsele pe care le comercializează pot conduce la coordonarea comportamentului concurenţilor şi la o creştere artificială a preţurilor pe piaţă. Aceste tipuri de acţiuni sunt sancţionate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale şi europene, deoarece denaturează concurenţa şi prejudiciază consumatorii”, susţine Bogdan Chiriţoiu în comunicatul transmis. În plus, autoritatea de concurenţă atrage atenţia şi asupra faptului că o asociaţie poate fi considerată răspunzătoare de încălcarea regulilor de concurenţă atunci când deciziile, recomandările sau orice altă activitate întreprinsă de aceasta influenţează comportamentul companiilor, afectând concurenţa dintre ele. Cele cinci companii care se întâlneau, în mod frecvent, sub umbrela asociaţiei Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă companiilor să evite orice practici care ar putea încălca legislaţia concurenţei şi să se adreseze instituţiei cu privire la compatibilitatea iniţiativelor lor cu legislaţia în domeniu. Astfel, în cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constatat că reprezentanţii companiilor Toneli Holding, Avicola Lumina, Avicola Bucureşti, Albatros Gold, Super Eggs se întâlneau, în mod frecvent, sub umbrela asociaţiei, pentru a discuta problemele sectorului avicol, dar şi pentru a planifica acţiuni comune referitoare la activitatea de producţie şi livrare a acestora, schimbând informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, potrivit infirmațiilor agerpres.ro. În plus, autoritatea de concurenţă a impus UCPR mai multe măsuri, pe care aceasta este obligată să le pună în aplicare: să nu dezvăluie membrilor săi date individualizate pe societate, ci doar informaţii agregate la nivel de asociaţie; să furnizeze accesul complet la aceste informaţii agregate şi companiilor neasociate care solicită accesul pe motivul interesului lor de a-şi pregăti intrarea pe piaţă; să informeze asociaţii cu privire la modificările aduse sistemului de circulare a informaţiilor în cadrul asociaţiei. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pe piața lucrărilor de construcții de locuințe. Care sunt indiciile autorității Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele