Guvernul demis a aprobat Contractul CFR pentru 2026-2030
Guvernul demis a aprobat, în ședința de joi, Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” SA pentru perioada 2026-2030, document care stabilește cadrul pentru finanțarea și administrarea infrastructurii feroviare din România, deși Consiliul Legislativ a avizat negativ măsura. Pentru următorii cinci ani, contractul va constitui cadrul pentru finanțarea CFR SA de la bugetul de stat și va reglementa relația financiară și operațională dintre companie și Ministerul Transporturilor. Contractul stabilește obligațiile asumate de CFR SA și de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030. Reguli privind monitorizarea și evaluarea activității CFR Loading … Deși Consiliul Legislativ a avizat negativ măsura, Guvernul Bolojan a adoptat Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” S.A. pentru perioada 2026-2030, fără de care nu se pot face plățile salariale. Potrivit Guvernului demis, documentul asigură cadrul necesar finanțării de la bugetul de stat, astfel încât să fie menținut echilibrul dintre veniturile și cheltuielile administratorului infrastructurii feroviare. De asemenea, sunt stabilite reguli privind monitorizarea și evaluarea activității CFR SA, pe baza unor indicatori de performanță. „Necesarul de finanțare pentru administrarea infrastructurii feroviare a fost stabilit în conformitate cu metodologia de calcul elaborată pe baza Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030 și a legislației incidente”, arată Guvernul demis. Foto: Facebook / CFR Călători Noul contract continuă cadrul contractual aferent perioadei 2021-2025 și urmărește să asigure predictibilitatea financiară și operațională necesară activității administratorului infrastructurii feroviare. Sursa citată precizează că adoptarea hotărârii este necesară pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 202/2016, prin care au fost transpuse în legislația națională prevederile Directivei 2012/34/UE privind instituirea spațiului feroviar unic european. Guvernul demis indică lipsa unui nou „Contract de activitate și performanță ar putea conduce la blocarea alocărilor financiare destinate CFR SA și, implicit, la afectarea activității companiei, cu consecințe negative asupra administrării infrastructurii și asupra continuității serviciilor de transport feroviar”. Foto: Facebook / CFR Călători Executivul mai spune că lipsa unui nou Contract de activitate şi performanţă ar putea conduce la blocarea alocărilor financiare destinate CFR SA şi, implicit, la afectarea activităţii companiei, cu consecinţe negative asupra administrării infrastructurii şi asupra continuităţii serviciilor de transport feroviar. „Prin aprobarea contractului pentru perioada 2026-2030, se creează cadrul necesar pentru continuarea finanţării infrastructurii feroviare, creşterea nivelului de performanţă al administratorului infrastructurii şi eficientizarea utilizării resurselor publice. Documentul consolidează, totodată, mecanismele de monitorizare şi evaluare a activităţii CFR SA şi creează premisele pentru îmbunătăţirea performanţei infrastructurii feroviare şi pentru asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării transportului feroviar în România”, anunţă comunicatul oficial.
AUR vrea un Parlament cu doar 299 de aleși. Consiliul Legislativ: proiectul nu poate fi promovat
Inițiatorul, senatorul AUR Corneliu Negru, spune că măsurile propuse ar pune în aplicare rezultatul referendumului din 2009 privind reducerea numărului de aleși. Potrivit acestuia, „proiectul de lege propune reducerea numărului de parlamentari la 299, respectiv 201 deputați și 98 de senatori”. Senatorul a explicat că românii au decis în urmă cu 16 ani „reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de membri”. Textul citează decizii ale Curții Constituționale potrivit cărora voința exprimată la referendum „nu poate fi ignorată de aleșii poporului”. Ce nu prevede proiectul AUR Proiectul nu prevede însă trecerea la Parlament unicameral, deși aceasta a fost una dintre temele referendumului din 2009. Inițiativa păstrează actualul sistem cu două camere – Senat și Camera Deputaților – și propune doar reducerea numărului total de mandate. Praguri mai mari pentru mandate Proiectul schimbă și regulile după care sunt calculate mandatele. Astfel, noua normă de reprezentare ar fi de un deputat la 100.000 de locuitori și un senator la 200.000 de locuitori. În prezent, legea prevede un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori, ceea ce înseamnă o creștere a pragului de reprezentare cu aproximativ 37% pentru deputați și cu aproape 20% pentru senatori. Diaspora ar avea mai multe locuri Mandatele ar urma să fie împărțite direct în fiecare județ și circumscripție electorală, fără redistribuirea națională folosită în prezent după alegeri. Noua formulă ar schimba astfel împărțirea locurilor în Parlament. De exemplu, Bucureștiul ar coborî de la 29 de deputați și 13 senatori la 18 deputați și 9 senatori, iar diaspora ar crește de la 4 deputați și 2 senatori la 8 deputați și 4 senatori. Consiliul Legislativ: calculele nu ies Consiliul Legislativ (CL) susține însă că proiectul are probleme chiar la calculele de bază și că numărul de parlamentari rezultat nu ar fi cel anunțat de inițiatori. „Aplicând norma de reprezentare propusă de inițiatori, ar rezulta un număr de 217 deputați și 109 senatori, adică 326 de mandate de parlamentari”, se arată în avizul negativ transmis marți. CL critică schimbarea sistemului electoral Instituția precizează că acest calcul încă nu include mandatele suplimentare acordate minorităților naționale. De asemenea, critică și faptul că proiectul ar modifica semnificativ actualul sistem electoral prin eliminarea redistribuirii naționale. În plus, reducerea numărului de mandate în anumite județe ar putea afecta reprezentarea proporțională și greutatea votului, avertizează Consiliul Legislativ. Potrivit acestuia, „într-o circumscripție electorală în care se atribuie un singur mandat de senator, mecanismul reprezentării proporționale nu mai poate funcționa în mod efectiv”. Instituția mai spune că proiectul conține articole care se contrazic între ele. Deși unul dintre articole elimină repartizarea națională a mandatelor, alte prevederi ar continua să facă referire la aceasta. „Relevăm contradictorialitatea textelor, neputând fi asigurată coerența reglementării în ansamblu a proiectului”, se arată în aviz. Specialiștii Consiliului Legislativ reproșează și lipsa explicațiilor privind modul în care au fost făcute calculele și motivele pentru care au fost alese noile formule de repartizare a mandatelor, concluzionând că „propunerea legislativă nu poate fi promovată”. Aviz favorabil de la CES În schimb, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul. „În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (…), în ședința din 6 mai 2026, desfășurată online, CES avizează favorabil proiectul de act normativ”, a transmis instituția.