O delegație din Belarus intenționa să participe la Consiliul Păcii, dar nu a primit vize
Belarus se află de mult timp sub sancțiuni occidentale din cauza situației drepturilor omului, Măsurile au fost înăsprite după ce președintele Aleksandr Lukașenko a permis folosirea teritoriului țării pentru invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, relatează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a reluat dialogul cu Belarus și a ridicat unele sancțiuni, în schimbul eliberării unor deținuți considerați prizonieri politici de țările occidentale. Ministrul belarus de Externe, Maxim Rîjenkov, urma să participe la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, a anunțat ministerul de la Minsk, iar partea americană a fost informată. „Totuși, în pofida faptului că, din partea noastră, au fost îndeplinite toate procedurile necesare, delegației noastre nu i-au fost eliberate vizele”, a transmis ministerul într-un comunicat. „În această situație, apare o întrebare legitimă: despre ce fel de pace și despre ce fel de succesiune a pașilor vorbim, dacă organizatorii nu pot finaliza nici măcar formalitățile de bază pentru ca noi să putem participa?”, a adăugat Ministerul de Externe de la Minsk. Ministerul a precizat că invitația lui Trump pentru reuniune fusese trimisă inițial lui Lukașenko. Lukașenko, aflat la putere din 1994, a acceptat luna trecută să se alăture Consiliului Păcii. Trump l-a numit pe Lukașenko un lider „foarte respectat”, în timp ce liderii opoziției din exil îl denunță drept dictator.
Motivul pentru care Nicușor Dan a hotărât să ia parte la Consiliul Păcii. Cu cine a vorbit președintele?
„Am explicat de ce am venit. Pentru politica noastră externă e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite”, a declarat Nicușor Dan. Întrebat despre schimbările de atitudine din partea SUA vizavi de relațiile cu România, președintele Nicușor Dan a vorbit despre colaborările pe diferite paliere. „Toate eforturile, pe toate palierele pe care le-am făcut în această relație, cum am spus mai devreme, ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice care au loc, colaborările chiar anterioare pe diferite paliere, toate lucrurile astea completează un tablou al unei relații care este extrem de matură, cu interese reciproce, bineînțeles, între România și Statele Unite”, le-a declarat șeful statului jurnaliștilor prezenți la Ambasada României din Washington. Întrebat referitor la oficialii din administrația americană cu care a apucat să poarte discuții, președintele Nicușor Dan a precizat că a avut scurte discuții, atât cu trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, cât și cu Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, dar și cu Jared Kushner. „Așa cum am răspuns, am vorbit un minut cu domnul Whitkoff, am vorbit cu domnul Kushner, am vorbit cu Marco Rubio, am vorbit cu multă lume că în jurul acestui eveniment au fost momente în care ăsta a fost setting-ul. Dar chestiunile serioase se fac la nivel diplomatic”, a declarat Nicușor Dan.
Valentin Stan: Nu este nicio contradicție între Carta ONU, Carta Consiliului Păcii sau legislația Uniunii Europene
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a continuat analiza privind Consiliul Păcii propus de administrația americană. El a susținut că rezervele exprimate la nivel european nu țin de legalitate, ci de o miză politică legată direct de Donald Trump. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Rezervele europene și poziția Consiliului European Profesorul afirmă că nu există nicio incompatibilitate juridică între Carta ONU, Carta Consiliului Păcii și legislația Uniunii Europene. În opinia sa, opoziția europeană are o motivație strict politică. Aderarea la această structură ar însemna o subordonare față de inițiativa lui Donald Trump. Valentin Stan a făcut referire la o declarație a președintelui Consiliului European din 23 ianuarie, în care erau exprimate îndoieli privind compatibilitatea Cartei Consiliului Păcii cu Carta ONU. Stan a susținut că poziția exprimată public ar fi identică cu cea invocată ulterior de Nicușor Dan. Dragii mei, inițiativa Statelor Unite ale Americii, cu care noi avem o relație foarte proastă. (…) Deci ai aflat despre ce e vorba, nu? Păi hai să vedem dacă e așa. Pentru că, dragii mei, noi vom avea mai multe straturi astăzi, că avem timp să vă explicăm în adâncime de unde pleacă povestea, de ce nu ne-am dus, de ce e important sau nu e important demersul american, unde se poziționează Europa, care este, de fapt, substratul acestor poziționări diverse care decelează o schemă de lucru în subsidiar extrem de abrazivă cu asperități ce se cer netezite. Deci, a venit de aici. A nu se înțelege că micuțul ăsta e vreo lumină sau vreun zeu. El execută. Lumina asta a venit de la Merz, Macron, și Leyen. De acolo au venit toate lucrurile astea. El este și el un biet pensionar care are un job și execută. Nu este o contradicție nici cu acea cartă ONU, nici cu legislația Uniunii Europene. Problema, dragul meu, iubitul meu, este de cu totul altă natură. De natură politică. Consiliul Păcii este o structură aproape pe persoană fizică a lui Donald Trump. Băieții ăștia, dacă ar semna pentru ea, s-ar subordona în acest proces de o importanță covârșitoare pentru gestionarea conflictelor din lume unui personaj cu numele lui The Donald.
Slovenia refuză să intre în Consiliul Păcii propus de Donald Trump
Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a anunțat miercuri că țara sa nu va accepta invitația președintelui Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”. Inițiativa este una condusă de Statele Unite și ar urma să fie prezidată de însuși Donald Trump, relatează Reuters. Președintele american a trimis invitații către zeci de lideri din întreaga lume pentru acest proiect, care are ca obiectiv inițial oprirea conflictului din Gaza. Ulterior, planul ar urma să fie extins și către alte zone afectate de războaie. Robert Golob a explicat motivele refuzului Sloveniei, spunând că „principala preocupare este că mandatul comitetului este prea larg și că ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta Națiunilor Unite”. Premierul a mai declarat că Slovenia susține inițiativele care pot reduce tensiunile, dar vede riscuri majore în această propunere. „Deși considerăm lăudabilă orice inițiativă care poate calma situația din Orientul Mijlociu, această invitație încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu doar pacificarea din Gaza”, a spus premierul sloven. Reacțiile la propunerea lui Trump diferă, în acest moment, la nivel internațional. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au răspuns cu prudență, iar câteva state au refuzat participarea, din teama că inițiativa ar putea afecta rolul Națiunilor Unite. În același timp, alte țări, inclusiv unele cu relații problematice cu Washingtonul, au acceptat invitația. Potrivit portalului N1, Golob nu va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde este programată semnarea cartei fondatoare a inițiativei. În schimb, el va merge la reuniunea liderilor Consiliului European de la Bruxelles.
România ar trebui să plătească 1 miliard pentru a deveni membru permanent în Consiliul Păcii, unde ne-a invitat Trump
Potrivit unor diplomați citați de Reuters, invitațiile au început să ajungă sâmbătă în capitale europene, iar reacțiile guvernelor au fost preponderent prudente. Ungaria a fost singura care a acceptat fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și a acceptat „onoarea” invitației. În schimb, alte guverne au evitat declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, semne de întrebare privind impactul asupra ONU. Un diplomat a descris planul drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU, în timp ce alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente. România. Nicușor Dan, analizează invitația Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, a comentat invitația președintelui Trump pentru „Consiliul pentru Pace. Lazurca a explicat poziția președintelui Nicușor Dan. El a precizat: „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”. Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”. Referitor la ce analizează administrația prezidențială, consilierul a explicat: „Ne interesează să înțelegem nu numai detaliile inițiativei președintelui Trump și angajamentele pe care România le asumă, ci și în ce fel echilibrele tuturor raporturilor pe care România le-a angajat cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană sunt afectate”. El a subliniat: „Nu dorim să angajăm încă o dată România nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care pentru moment nu o înțelegem în ultimele ei consecințe”. Întrebat dacă a fost o surpriză, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială”. Trump: președinte pe viață al noului organism Conform proiectului de „cartă” atașat invitației, Consiliul Păcii ar urma să fie condus pe viață de Donald Trump și să înceapă cu dosarul Gaza, cu perspectiva de a se extinde ulterior către alte conflicte. În scrisoare, Trump afirmă că organismul „va fi unic” și că „nu a mai existat niciodată așa ceva”. Casa Albă a susținut, într-o postare pe X, că mecanismul de finanțare „oferă pur și simplu calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate”. Începe cu Gaza, dar ar putea depăși mandatul ONU Un mandat pentru un „Board of Peace” privind Gaza a fost autorizat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, însă doar până în 2027 și strict pentru conflictul din Gaza. Rusia și China s-au abținut, criticând faptul că rezoluția nu acordă ONU un rol clar în viitorul enclavei. În paralel, inițiativa americană prevede supravegherea unei administrații tehnocrate palestiniene în Gaza de către un consiliu internațional, într-un context de armistițiu fragil. Casa Albă a anunțat deja câteva nume care ar urma să facă parte din Consiliul Păcii: secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și Jared Kushner, ginerele lui Trump. Potrivit informațiilor prezentate, numele anunțate nu includ palestinieni, iar alți membri ar urma să fie comunicați în săptămânile următoare. Separat, SUA au nominalizat și un „Gaza Executive Board”, cu 11 membri, care ar sprijini administrația tehnocrată – inclusiv oficiali din Turcia și Qatar. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis însă că această componență nu a fost coordonată cu Israelul și ar contrazice politica sa. Reacții internaționale: prudență și îngrijorări Premierul Italiei, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Coreea de Sud, a declarat că țara sa este „gata să își facă partea”, fără a fi clar dacă se referea strict la Gaza sau la inițiativa în ansamblu. În Canada, premierul Mark Carney a spus că a fost de acord „în principiu” cu planul pentru Gaza, însă detaliile sunt încă în discuție. Din partea ONU, un purtător de cuvânt al secretarului general António Guterres a indicat că statele membre sunt libere să se asocieze în grupuri, subliniind totodată că „Națiunile Unite își vor continua munca mandată”. Un alt oficial ONU a avertizat, într-o declarație publică, că slăbirea rolului instituției ar putea duce la „vremuri foarte, foarte întunecate”.
România invitată de Donald Trump să facă parte din Consiliul de Pace
UPDATE Prin intermediul unei informări de presă care a fost oferită duminică, Administrația Prezidențială a confirmat invitația. „Administrația Prezidențială confirmă primirea scrisorii transmise de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, președintelui României, Nicușor Dan, prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace”, au scris reprezentanții Palatului Cotroceni. Știrea inițială: România a fost invitată în mod oficial de Donald Trump ca să fie membră în „Consiliul de Pace”, potrivit surselor. În document scrie că acest Consiliul este „unic” și că România este invitată să se alăture în calitate de stat membru fondator la carta Consiliului Păcii. Consiliul pentru Pace este un organism format pentru a rezolva criza din Gaza. Însă oficialii americani au lansat ideea extinderii „Consiliului de pace” din Gaza, condus de Donald Trump, pentru a include și alte zone de conflict, precum Ucraina și Venezuela, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, transmite Financial Times. Scrisoarea Administrației Trump a fost însoțită de alte două documente: planul cuprinzător și carta Consiliului, mai transmite Antena 3. Președintele american Donald Trump i-a invitat sâmbătă pe omologii săi din Turcia, Argentina și Egipt să se alăture Consiliului pentru Pace din Gaza. Organismul a fost înființat de americani. Recep Tayyip Erdogan, Javier Milei și Abdel Fattah el-Sisi au confirmat primirea invitației.
Trump i-a invitat pe Erdogan, Milei și Sisi să se alăture Consiliului pentru Pace din Gaza
Președintele Donald Trump l-a invitat pe Recep Tayyip Erdogan să se alăture Consiliului pentru Pace din Gaza, un organism înființat de Washington pentru a grăbi rezolvarea conflictului, potrivit Le Figaro. Informația a fost confirmată sâmbătă de departamentul de comunicare al Republicii Turce. „Pe 16 ianuarie 2026, președintele american Donald Trump, în calitatea sa de președinte fondator al Consiliului pentru Pace, a trimis o scrisoare prin care îl invita pe președintele nostru Recep Tayyip Erdogan să devină membru fondator al Consiliului pentru Pace”, a scris Burhanettin Duran, directorul de comunicare al Republicii Turcia. Erdogan nu a comentat informația. Turcia, apropiată de conducerea politică a mișcării Hamas și o susținătoare declarată a palestinienilor, a participat la acordul de încetare a focului din Gaza semnat în Egipt în octombrie. Ankara și-a declarat disponibilitatea de a participa la orice desfășurare a unei forțe de monitorizare a acordului, precum și la eforturile de reconstrucție a teritoriului palestinian. Președintele Trump i-a chemat și pe omologii săi din Argentina și Egipt Președintele argentinian Javier Milei a anunțat sâmbătă pe rețeaua de socializare X că a primit o invitație din partea președintelui american Donald Trump de a se alătura Consiliului pentru Pace pentru Gaza în calitate de membru fondator. Distribuind o imagine a scrisorii de invitație pe contul său, Milei a scris că ar fi „o onoare” să participe la consiliu. Acesta este prezidat de Trump și îi mai include pe secretarul de stat american Marco Rubio și pe fostul prim-ministru britanic Tony Blair. De asemenea, Egiptul ia în considerare omplicarea președintelui Sisi în Consiliul pentru Pace din Gaza, în urma unei invitații din partea lui Donald Trump. Anunțul a fost făcut tot sâmbătă de ministrul egiptean de externe, Badr Abdelatty. „Am primit o invitație din partea părții americane, din partea președintelui SUA, adresată președintelui Abdel Fattah al-Sisi, de a se alătura Consiliului pentru Pace și studiem această chestiune”, a declarat ministrul într-o conferință de presă. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că a format un „Consiliu al păcii” pentru Gaza, ca parte a etapei a doua a unui plan susținut de americani pentru încheierea conflictului. Consiliul va supraveghea un comitet tehnocratic palestinian de 15 membri, responsabil de gestionarea administrativă a teritoriului după război. Planul prevede și trimiterea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care să asigure securitatea zonei și să instruiască unități palestiniene de poliție.