Trump promitea pace în Gaza, dar Consiliul pentru Pace se prăbușește înainte să înceapă
Deși inițiativa a fost prezentată ca un moment decisiv pentru pacea din Orientul Mijlociu, lipsa finanțării și problemele instituționale întârzie implementarea planurilor anunțate, scrie The Independent. Consiliul pentru Pace a fost lansat în ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate în Elveția, la care au participat reprezentanți din 19 state, inclusiv lideri din Ungaria, Azerbaidjan, Mongolia și state din Golf. Donald Trump a descris atunci proiectul drept un mecanism capabil să „facă aproape orice” în gestionarea crizelor internaționale. Consiliul pentru Pace al lui Trump, criticat pentru lipsa de transparență Încă de la început, proiectul a fost privit cu rezerve de mai multe state occidentale. Unele țări NATO, inclusiv Marea Britanie, au evitat să se implice, invocând temeri legate de extinderea atribuțiilor consiliului și de posibila asociere cu Rusia. Criticii susțin că documentul fondator al organizației este vag și că inițiativa seamănă mai degrabă cu o încercare a lui Trump de a crea o alternativă la Organizația Națiunilor Unite. În plus, mecanismul financiar ridică semne serioase de întrebare. Potrivit Financial Times, fondurile promise pentru reconstrucția Gazei nu au fost transferate în mecanismul oficial gestionat de Banca Mondială și aprobat de ONU. O parte dintre donații ar fi fost direcționate către un cont separat deschis la JP Morgan, fără mecanisme independente de transparență. Consiliul pentru Pace al lui Trump nu a reușit să implementeze proiectele promise Statele participante promiseseră aproximativ 7 miliarde de dolari pentru Gaza, iar Donald Trump anunțase o contribuție suplimentară de 10 miliarde de dolari din partea SUA. Cu toate acestea, până în prezent, proiectele concrete nu au fost puse în aplicare. Printre inițiativele blocate se numără formarea unei noi forțe de poliție în Gaza, finanțată de Emiratele Arabe Unite cu 100 de milioane de dolari, dar și activitatea comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea Fâșiei Gaza. În paralel, negocierile privind conflictul cu Iranul și extinderea Acordurilor Abraham complică și mai mult situația diplomatică. Probleme precum controlul Strâmtorii Hormuz, programul nuclear iranian și relațiile dintre Israel și statele musulmane din regiune rămân fără soluții clare. În acest context, criticii susțin că administrația Trump încearcă să domine scena internațională prin evenimente spectaculoase și declarații ambițioase, însă implementarea efectivă a proiectelor se dovedește mult mai dificilă decât promisiunile inițiale.
Nicușor Dan recunoaște că românii o duc prost: Nu e ușor când inflația e 10%
„Am vrut să înțeleg care este situația cu cele două legi care întârzie să apară, cea privind reduceri în administrație publică și cea privind relansare economică. Și mi s-a spus că sunt foarte aproape ca ele să fie trecute prin ordonanță de urgență. Am întrebat de buget și mi s-a spus că săptămâna viitoare poate să înceapă dezbaterea”, a spus președintele Nicușor Dan joi seara la Antena 3, atunci când a fost întrebat ce a discutat cu liderii coaliției de guvernare în privința măsurilor economice. „Toată lumea e dispusă să meargă înainte” Președintele, care se află acum la Washington pentru Consiliul pentru Pace, a precizat că românii nu trebuie să se aștepte la noi creșteri de taxe sau la măsuri suplimentare care să le afecteze și mai mult puterea de cumpărare. Președintele a mai spus că există divergențe pe tema bugetului, dar, cu toate astea, nu sunt semne de ruptură politică. „Prin negociere, care este necesară în politică, toată lumea este dispusă să meargă înainte în această formulă guvernamentală”, a afirmat el. Nu vor mai fi majorări de taxe Președintele a spus că recunoaște dificultățile economice ale românilor: „Nu e ușor când inflația este 10% și puterea de cumpărare a scăzut cu 10%. Aceasta este principala discuție dintre clasa politică și societate”, a spus el. În aceeași discuție, Nicușor Dan a mai precizat că măsurile adoptate de administrația Bolojan, deși dure, au fost luate pentru a evita o criză mai gravă, inclusiv intervenția Fondului Monetar Internațional. Vor mai fi majorări de taxe? „Oamenii au plătit un cost deja și pe perioada următoare nu vor exista turbulențe care să-i facă să sufere și mai mult”, a declarat Nicușor Dan.
Nicușor Dan: Rămân un susținător ferm al cooperării transatlantice dintre SUA și Uniunea Europeană
Președintele Nicușor Dan a postat joi seara pe Facebook un mesaj după discursul rostit la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace. „Fără pace și securitate nu poate exista prosperitate pentru cetățenii noștri. În acest sens, România susține eforturile SUA și ale comunității internaționale pentru soluționarea conflictelor globale, inclusiv în Orientul Mijlociu, iar prezența ca observator în Consiliul pentru Pace ne permite să fim parte a discuțiilor și negocierilor”, a scris Nicușor Dan pe rețeaua de socializare. Șeful statului afirmă că România este decisă să își intensifice relațiile cu aliații și partenerii săi strategici, tradiționali. „Rămân un susținător ferm al cooperării transatlantice dintre SUA și Uniunea Europeană pe baza unui dialog constant și deschis. Această abordare echilibrată este cea care aduce cele mai multe beneficii țării noastre, pentru care libertatea, democrația și statul de drept rămân coordonatele fundamentale”, a adăugat președintele. În postarea publicată pe Facebook, Nicușor Dan a menționat și cum poate ajuta România la rezolvarea crizei umanitare din Gaza, aspecte pe care le-a arătat și în discursul susținut la reuniune. El a spus că România poate crește numărul de zboruri pentru a evacua copiii bolnavi și pentru a-i trata în spitalele românești, că poate oferi expertiză în sistemele de intervenție în situații de urgență, că poate extinde programul destinat studenților palestinieni și că poate contribui la reconstrucția instituțiilor, precum poliția, justiția și administrația publică.
Donald Trump l-a invitat pe Nicușor Dan să aibă o intervenție la reuniunea Consiliului Păcii
Reuniunea Consiliului pentru Pace, la care România – prin președinte – va avea calitatea de observator – are loc joi, la Washington DC. Președintele SUA, Donald Trump, a spus că în Consiliul pentru Pace se vor alătura „cei mai mari lideri din lume”. Reuniunea se va desfășura la sediul Institutului pentru Pace din Statele Unite ale Americii din Washington, D.C. După ce a primit invitația de a participa la această ședință, la prima întâlnire, Dan a solicitat alte tipuri de clarificări care vizează ce poate să facă la această întâlnire un stat care nu este membru, dar care rezonează cu direcția în care această organizație vrea să meargă. După câteva zile de discuții cu partea americană, președintele României a stabilit ce înseamnă să fii observator la această reuniune și crede că e în interesul României să participe în această calitate de observator, a declarat Nicușor Dan la Radio România Actualități. Întrebat ce înseamnă să fii observator, Dan a spus că „ai un cuvânt de spus acolo, să contribui în direcția în care merge această organizație”. La Consiliul Păcii, la această primă întâlnire se va discuta exclusiv despre Gaza, dar „chestiunile internaționale sunt toate într-o mai strânsă sau mai largă legătură”. „Deci noi suntem interesați de un context internațional de pace în toate regiunile globului. Suntem foarte interesați de a ne menține legătura privilegiată cu Statele Unite ale Americii, care este un pilon important de securitate pentru România și, deci, participăm la această inițiativă inițiată de Statele Unite care își propun în momentul acesta să stabilizeze o zonă Orientul Mijlociu care este importantă în economia globală”, a declarat Dan. Chestionat despre ce își propune această primă întâlnire România, Nicușor Dan a spus că există un acord de încetare a focului, iar pe de altă parte există și o rezoluție a ONU care dă direcții pentru cum să arate Gaza și regiunea în perioada următoare. „Mergem la o discuție care să vadă care sunt pașii în teren următori, fie că vorbim de umanitar, fie că vorbim de forțele interioare de poliție, fie că vorbim într-un context ulterior de forțe internaționale de menținere a păcii”, a spus Dan.
Dan Dungaciu: România a primit mesajul de la Bruxelles că nu are voie să adere la Consiliul Păcii
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre motivul pentru care România nu acceptă invitația lui Donald Trump în Consiliul pentru Pace și care sunt riscurile pe care le presupun aceste decizii. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre alegerea președintelui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace organizat în SUA, dar în calitate de observator, susținând că decizia a fost luată în urma unei directive a Bruxelles-ului. „După părerea mea, România merge acolo dintr-o poziție de vulnerabilitate. Nu merge acolo ca un partener care să negocieze ceva. Puterea de negociere este foarte redusă. Are în spate un mandat de la Bruxelles care i-a spus clar: Ești observator, nu te angaja, nu face nimic, că nu ieși din rând. Pentru că, după aceea, o să urmeze și alții, iar Bruxelles-ul totuși vrea să mențină aparența unui control. Să se ducă, să nu zică că nu se duce, dar nici nu poate să iasă din serie, pentru că vine Bruxelles-ul și îi spune: Stai mai ușor. Dar voi banii de unde îi luați? Banii nu-i primiți de la noi, de la Bruxelles? Păi nu v-am spus că banii vi-i dăm doar dacă pozițiile voastre de securitate și de politică externă sunt consonante? Pentru că de asta s-a refuzat prima ofertă, deoarece România a primit un mesaj clar de la Bruxelles că nu trebuie să accepte.” De asemenea, analistul politic a vorbit despre importanța, din punct de vedere militar și al securității, pe care o reprezintă Parteneriatul Strategic cu SUA, dar și despre resursele investite în apărare prin intermediul Uniunii Europene. „Am spus-o foarte clar. Parteneriatul strategic cu America înseamnă asumarea explicită a acestui lucru, asumarea NATO explicită și, pe locul trei, alte tipuri de asocieri, inclusiv cu Uniunea Europeană, care nu are niciun rol relevant în probleme de securitate. Am mai spus-o, când e o problemă de securitate majoră, vorbești cu americanii. Păi dacă sunteți parteneri strategici și tu ți-l asumi ca partener, de ce nu îl întrebi despre Ucraina? De ce ești complet opus oricărei inițiative a Americii, apropo de ce se întâmplă în Ucraina? De ce populația spune în proporție de 70% «asumați-vă programul de pace» , și tu zici nu? Și toți românii trebuie să știe, noi plătim programul SAFE pentru o înarmare europeană. Aproape 17 miliarde ne-am împrumutat. Plătim pentru economiile Germaniei și Franței. Noi plătim 5% la NATO, că ne-am asumat. Dacă suntem slabi în negocierea cu America, vom plăti niște costuri pe parteneriatul strategic dacă nu suntem în stare să negociăm, și nu suntem. Vom plăti pentru Ucraina cât plătim, nu știm exact. Și vom fi parte la bugetul Bruxelles-ului pentru Ucraina. Pentru că noi avem cinci lucruri plătite pentru securitate. Dar ar fi bine să ieșiți în fața publicului și să ne spuneți cum vă asigurați voi securitatea, că noi aruncăm cu bani în toate părțile. Păi de ce? Dăm peste tot bani, plătim, dar nu spunem populației. Câtă lume știe că în bugetul Uniunii Europene există un fond alocat pentru Ucraina? Care fond alocat? Cel pe care îl plătim noi, europenii. Pe lângă banii pe care îi dăm sau sprijinul pe care îl oferim și despre care nu știm. Și problema nu este asta, Ucraina, să o plătești sau să nu o plătești. Problema este ecuația de securitate. Te ajută pe tine, în termeni de securitate, continuarea războiului? Ce se poate întâmpla dacă războiul continuă?”
Dan Dungaciu: Observator se duce ministrul de externe. În niciun caz nu se duce un președinte pe post de observator
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum un președinte de stat nu poate fi observator la masa unor decizii majore. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Păi nu trimiți președinte, cel mai important personaj din țară aceea ca observator. Observatori trimiți ministrul de externe, în cel mai bun caz. Trimiți un adjunct al ministrului de externe sau un consilier prezidențial pe politica externă. Dar nu trimiți președintele să fie observator. Iertați-mă, dar este unul dintre elementele penibile ale situației.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum un președinte de stat nu poate fi trimis ca observator la masa unor decizii majore. Acesta a început prin a spune că europenii s-au mulțumit cu a trimite Italia drept reprezentant observator. Nicușor Dan, auzind că Italia merge ca observator, a hotărât să meargă și el. Sociologul susține că nu poate fi trimis un președinte într-un rol de observator. Dacă România vrea să fie observator, adaugă acesta, ar trebui să trimită un ministru de externe sau chiar un adjunct al ministrului de externe. Șeful Armatei Române nu poate fi un simplu observator al Consiliului pentru Pace. „Bun, după această discuție și după discursul de la Munchen, sigur că europenii au zis băi, facem un război, dar îl facem de mâine. Cum ați spus dumneavoastră… Și atunci au zis băi, hai să trimitem Italia la Consiliul pentru Pace. Se duce ca observator. Dar toți observatorii, pentru că sunt observatori, sunt la masă, dar tac din gură. Păi nu trimiți președinte, cel mai important personaj din țară aceea ca observator. Observatori trimiți ministrul de externe, în cel mai bun caz. Trimiți un adjunct al ministrului de externe sau un consilier prezidențial pe politica externă. Dar nu trimiți președintele să fie observator. Iertați-mă, dar este unul dintre elementele penibile ale situației. Ăsta este penibilul situației. Deci, domnule, tu nu trimiți un președinte, șeful Armatei Române, comandantul suprem, să stea observator. Adică nu votează. Adică își dă cu părerea, exact ca un ONG-ist.”, a explicat sociologul.
Nicușor Dan, despre decizia privind Consiliul pentru Pace: Probabil săptămâna aceasta
România are, potrivit președintelului, nelămuriri în ceea ce privește statul unei țări observator la această reuniune. „Suntem încă în discuţii cu partea americană şi obiectul discuţiei este care poate să fie statutul unei ţări care, în momentul ăsta, cum e România, nu poate să fie decât observator. Adică care este formatul discuţiei şi eventualii observatori, care este rolul lor în această şedinţă. Și, în funcție de răspunsul părții americane decidem dacă să mergem sau să nu mergem”, a declarat Nicușor Dan. El a spus că decizia va fi anunţată „probabil săptămâna aceasta”. Președintele a fost întrebat dacă România va participa în condițiile în care va avea un rol secund. „Depinde, depinde, pentru că, după cum ştiţi, situaţia din Gaza e importantă pentru Europa, România are tradiţional nişte relaţii şi cu Israelul şi cu ţările arabe din zonă, deci e important pentru noi să fim acolo, dar depinde în ce condiţii”, a spus șeful statului. De asemenea, Nicușor Dan a menționat că se discută despre acest subiect și cu partenerii europeni, dar că „răspunsul va fi dat de România”. România a fost invitată în ianuarie de liderul SUA, Donald Trump, să facă parte din Consiliul pentru Pace, printr-o scrisoare adresată lui Nicușor Dan. Săptămâna trecută, Nicușor Dan anunța că decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei. Consiliul pentru Pace este o nouă inițiativă internațională, susținută de președintele Trump, care are scopul să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina.
Consiliul pentru Pace. Nicușor Dan: România vrea clarificări de la SUA
Dan arată că decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei. Recent, Nicușor Dan spunea despre Consiliul pentru Pace: „Ne dorim să facem parte dintr-un organism care să stabilizeze situația din orientul Mijlociu”. „Este un instrument pe care Statele Unite îl propun pentru punerea în practică a unei rezoluții a Consiliului de Securitate. În modul în care acordul sau carta inițială a acestui organism a fost redactat a ridicat niște probleme și României și altor state. Bineînțeles, imediat ce am primit, am început să ne consultăm unii cu alții. Și acum am intrat cu toți într-un proces și bilateral și cumva consultativ unii cu alții, într-un proces de negociere a acestei carte, astfel încât ea să fie compatibilă cu alte tratate internaționale și uneori chiar și cu constituțiile unora din țări”, spunea Dan, la Digi24. El susținea că, în opinia lui, procesul consultativ va dura săptămâni sau chiar luni. Întrebat dacă România va intra în Consiliu dacă textul va fi modificat, Nicușor Dan a spus: „Suntem onorați. America și Statele Unite sunt partenerul nostru strategic și evident că ne dorim să facem parte dintr-un organism care să stabilizeze regiunea Orientului Mijlociu sau măcar o parte din ea. Pe de altă parte, nu ne dorim ca, semnând un astfel de acord, să încălcăm alte obligații internaționale, de exemplu Carta ONU sau Tratatul Uniunii Europene”.
Dan Dungaciu: România nu a jucat nimic. Suntem servitorul perfect. Politica României trebuie schimbată
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a criticat faptul că România nu a dat curs invitației lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace. Acesta susține că România ar da bani în Occident doar pentru a menține executivul la putere, și nu în folosul real al țării. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu critică vocile din politica românească care susțin că ar fi o decizie bună faptul că președintele nu a dat curs invitației lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace. Analistul afirmă că, în cazul unei eventuale căderi a lui Viktor Orbán, România ar putea deveni canalul principal de comunicare al Statelor Unite cu Europa de Est și nu ar trebui să rateze o astfel de oportunitate. „Unii au zis, deci pe lângă faptul că ne ia Dobrogea, cum a zis cineva, asta-i zona diplomatică: „Mai lăsați-o mai încet cu americanii ăștia, că ni se poate întâmpla și nouă ceva cu Groenlanda.” Voi cum evitați asta? Dacă tăcem din gură, nu se mai întâmplă nimic? Vă puneți mâna la ochi? Păi joacă, du-te și fă. Dacă e Ungaria, e acolo. Te duci acolo și flanchezi Ungaria. Că ați dat bani politici, dădeai un miliard, spuneai: „Sunt aici, prezent”. Și erai acolo și vedeai ce face Ungaria. Și poate Ungaria pierde alegerile, nu știu. Nu spun că le va pierde, dar dacă le pierde, nu trebuie să vii tu să fii interlocutorul Estului pentru administrația americană, indiferent cine va fi? Că este Donald Trump, că este cine o fi, Rubio, J.D. Vance, nu contează. Nici democrații, dacă vin în America, nu vor schimba nimic din toate aceste aranjamente, că lumea se schimbă. Democrații nu vor mai fi Biden, va fi o Americă care va păstori această lume. Cu America de Sud, cu Groenlanda, cu acord cu Rusia, cu mai știu eu ce altceva. Știți cum suntem noi? Ca purcelușii ăia care s-au ascuns sub pat când vine lupul. Dar spuneți, fă-ți, domnule, casa aia din cărămidă. Și apără-te de lupul ăla, nu stai să-ți tremure codița că vine Orban. Adică tu ai un Orban în Consiliu, lângă Trump, care o fi plătit miliardul ăla, și tu zici: „Aoleu, vine Trump, vine Orban, o să ne hăcuiască și nouă tortul cu Transilvania”. Du-te acolo. Dă-i peste mână.” De asemenea, Dungaciu susține că participarea României la Consiliul pentru Pace al președintelui Trump ar putea reprezenta un garant pentru România în fața liderilor europeni. „Deci asta vreau să-ți spun. Cum să stai fără să faci nimic? Singura explicație pe care eu o am, cel puțin, este aceasta, aici e o coaliție geopolitică care nu mișcă, nu respiră, nu clintește pentru că partitura nu e la ei. E clar. Noi dăm lovele pentru protecția politică, pentru a rămâne la putere. Dreptul de a plăti. Cum să fie România vreo putere în cercul ăla de putere? N-a fost niciodată. Nu vă aduceți aminte când actualul premier, fost președinte interimar, participa la revelioanele unor ospătari? Hai să fim serioși. Evident că nu jucăm nimic acolo. Și nu vom juca nimic. Șmecheria diplomatică a BRICS-ului. Ei au construit BRICS-ul ca în momentul în care un stat e luat de urechi de marile puteri occidentale, să aibă unde să se ducă. Dacă mă bateți prea tare, mă duc la BRICS. Nu că ăia ar fi comparabili cu occidentalii, dar ai o alternativă. Construiește și tu o alternativă. Când îi vezi pe aceia că se uită așa urât la tine, du-te la Trump și dă-i un miliard. Și zici: „Uite, America!”, și te laudă și pe tine. Și zice europenilor: „Nu-l deranjați pe ăsta, că iar ne certăm cu Trump”. Ce vreau să-ți spun este că noi n-am jucat nimic. Noi suntem servitorul perfect. Asta este politica externă a României. Și de asta această putere, mă rog, trebuie schimbată.”
Administrația Trump a prezentat din greșeală Belgia, în loc de Belarus în Consiliul pentru Pace. Belgia NU a semnat tratatul
Belgia a fost prezentată pe scurt ca participant la „Consiliul pentru Pace” lansat de președintele american Donald Trump. Această informație a fost eronată și a fost rapid negată de ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, după ce Casa Albă a publicat o listă oficială a țărilor semnatare, potrivit Le Figaro. „Belgia NU a semnat tratatul Consiliului de Pace. Acest anunț este incorect. Dorim un răspuns european comun și coordonat. Ca multe alte țări europene, avem rezerve cu privire la această propunere”, a reacționat el pe platforma X. ❗️Belgium has NOT signed the Charter of the Board of Peace. This announcement is incorrect. We wish for a common and coordinated European response. As many European countries, we have reservations to the proposal.@BelgiumMFA — Maxime PREVOT (@prevotmaxime) January 22, 2026 Belgia nu a fost niciodată implicată în discuțiile privind Consiliul Potrivit unei surse guvernamentale citate de Le Soir, administrația americană ar fi putut confunda Belgia cu Belarus, un aliat apropiat al Rusiei. În realitate, Bruxelles-ul nu a fost niciodată implicat în discuțiile legate de acest proiect și nici măcar nu a fost abordat de Washington. Mai mulți lideri s-au alăturat Consiliului. Alte țări preferă să aștepte și să vadă. Canada a confirmat că a primit o invitație, excluzând în același timp „plata pentru un loc ”. Germania pledează pentru coordonarea cu partenerii săi europeni. China, la rândul său, nu și-a anunțat încă poziția, reafirmându-și în același timp angajamentul față de un sistem internațional centrat pe ONU. Groenlanda, confundată cu Islanda Episodul belgian amintește însă de alte gafe recente ale președintelui american. În timpul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a confundat în repetate rânduri Groenlanda și Islanda. Deși intenționa să se refere la Groenlanda, un teritoriu autonom aflat sub suveranitatea daneză și obiect al unui interes american recunoscut în mod deschis, președintele Statelor Unite a menționat Islanda, o altă insulă, cu siguranță, dar un stat suveran situat la peste 1.000 de kilometri est.