A încălcat Nicușor Dan Constituția? Ce spun foști judecători CCR și juriști marcanți despre clipul controversat de la Cotroceni
Filmarea a fost realizată de Ziua Națională, în interiorul sediului Administrației Prezidențiale, în contextul în care Constituția prevede obligația de neutralitate politică pentru șeful statului, relatează Gândul. În material, președintele discută cu Cătălin Drulă despre urbanismul din București și formulează critici la adresa administrației PNL din sectoare, inclusiv sub mandatul lui Ciprian Ciucu. În acest fel, șeful statului apare într-un conținut cu caracter politic alături de un candidat, în timp ce comentează activitatea altui candidat aflat în competiția electorală. Pentru a clarifica implicațiile constituționale ale situației, Gândul a solicitat, în exclusivitate, puncte de vedere de la trei foști judecători ai Curții Constituționale. Zegrean: Președintele nu are voie să facă asta, scrie clar în Constituție Augustin Zegrean, fost judecător CCR, spune că apariția președintelui într-un clip cu caracter politic reprezintă o încălcare flagrantă a obligațiilor constituționale ale șefului statului. „Președintele trebuie să fie independent politic, el nu face parte din niciun partid și trebuie să fie echidistant față de toate partidele politice și față de toți competitorii electorali. Scrie clar în Constituție că nu poate face asta, el este reprezentantul tuturor românilor și mediatorul public. Nu face parte din fișa postului președintelui, fișa postului său este Constituția României. Să citească acolo ce trebuie să facă pentru că asta nu are voie”, a spus Zegrean pentru Gândul. Chiar dacă fapta nu este sancționată penal, consecințele politice pot fi dramatice, spune acesta. „Asta nu se pedepsește, nu avem o sancțiune să-l bage la închisoare sau să-l amendeze. Poate avea doar sancțiuni politice. Fiți siguri că cineva contabilizează toate astea”, a subliniat Zegrean. Neacșu: Este evidentă încălcarea neutralității constituționale Adrian Toni Neacșu susține că situația ridică două probleme majore. În primul rând, spune el, ar exista o abatere de la obligația de neutralitate politică: „Este evidentă încălcarea neutralității constituționale de care trebuie să dea dovadă președintele României”. A doua problemă ține de legislația electorală, juristul afirmând că videoclipul reprezintă un material neconform: „Este un material electoral nelegal. Sper ca Biroul Electoral al Municipiului București, dacă va fi sesizat, să îl analizeze și să îl înlăture”. În privința sancțiunilor aplicabile, Neacșu precizează că instrumentele legale sunt limitate în cazul unui șef de stat: „Din păcate, președintele poate primi doar sancțiuni politice: suspendarea. Juridic, clipul poate fi scos din spațiul public, dar răspunderea lui este politică”. Petre Lăzăroiu: Nicușor Dan susține direct și în mod public un candidat Fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu afirmă că președintele Nicușor Dan ar încălca obligația de neutralitate politică prin apariția într-un material video alături de un candidat la alegerile locale. „Președintele nu trebuie să fie membrul niciun partid și nu trebuie să susțină pe nimeni. Ce face Nicușor Dan este o chestiune de susținere publică, practic ajută în mod direct un candidat. Ceea ce, în mod evident, nu are voie să facă”, a declarat Lăzăroiu pentru Gândul. El susține că lista motivelor de suspendare ar fi deja lungă. „Consecințele sunt multe care ar putea fi dispuse, dar nu are cine să le adopte. Poate să fie suspendat. Slavă Domnului, are multe pentru care poate fi suspendat, dar nu vrea nimeni să le vadă”, a subliniat fostul judecător CCR.
Dreptul cetățenilor de a plăti cu numerar, introdus în Constituția Sloveniei. Nu este singura țară care vrea să-și protejeze dreptul de a folosi bani cash
Amendamentul constituțional corespunzător, care consacră dreptul de a utiliza bancnote și monede în toate tranzacțiile bancare și juridice, a fost aprobat luni în Parlamentul Sloveniei, format din 90 de membri. Măsura a primit 61 de voturi pentru și niciun împotrivă, a relatat marți ziarul Delo din Ljubljana, scrie EFE. Procedura legală pentru această modificare a început după o campanie populară lansată pe Facebook în 2023, care a reușit să strângă peste 50.000 de semnături. Conform legislației slovene, o schimbare a Constituției poate fi inițiată de 20 de deputați, de guvern sau de un minimum de 30.000 de alegători și necesită aprobarea a două treimi din membrii prezenți în Parlament. Reprezentantul inițiativei, Ivan Jurgec, a argumentat că cetățenii erau preocupați de o eventuală eliminare a banilor lichizi în viitor și că, prin urmare, scopul moțiunii este „protejarea banilor fizici”. Alte țări europene analizează inițiative similare, iar Elveția, a cărei monedă este francul și care nu face parte din UE. plănuiește să voteze în martie următor dacă va proteja și ea numerarul ca parte a Constituției sale. Motivele Inițial, guvernul premierului Robert Golob, un liberal și ecologist, se opusese adoptării amendamentului, considerând că politica monetară este responsabilitatea exclusivă a Băncii Centrale Europene (BCE) . Totuși, el a abandonat această poziție după ce mai mulți experți în drept constituțional au dat asigurări că măsura nu intră în conflict cu regulile cadrului monetar euro. Atât partidele de centru-stânga care alcătuiesc coaliția condusă de Golob, cât și opoziția, au convenit să evidențieze vulnerabilitatea sistemelor digitale și eșecurile acestora , care au devenit evidente în diverse crize. De asemenea, parlamentarii au remarcat că multe persoane, inclusiv unii cetățeni în vârstă, nu au abilitățile necesare pentru a utiliza tehnologii avansate. Prin acest amendament, au afirmat ei, guvernul se asigură că aceștia nu sunt excluși de la tranzacțiile financiare de bază.
Autoritatea Palestiniană este pregătită să preia conducerea în Gaza, afirmă liderul său la ONU. Un comitet a început redactarea constituției pentru statul Palestina
Președintele Autorității Palestiniene a declarat joi, cu ocazia Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, că este „pregătit să preia responsabilitatea guvernării în Fâșia Gaza”, în timp ce ofensiva israeliană continuă să facă noi de victime, iar Gaza se confruntă cu o criză umanitară severă. „Guvernul palestinian a recunoscut statul Israel în 1988 și în 1993 și încă recunoaște dreptul Israelului de a exista”, a spus Abbas, pledând pentru o soluție pașnică și o coexistență durabilă a celor două națiuni. Ierusalimul de Est, dorit drept capitală În același discurs, liderul palestinian a anunțat că un comitet a început redactarea unei constituții pentru statul Palestina, document ce urmează să fie finalizat în termen de trei luni. „Constituția va fi redactată pentru statul Palestina, având granițele din 1967 și Ierusalimul de Est drept capitală, a precizat Abbas în fața liderilor mondiali adunați la New York, citat de ABC News. Gaza, sub foc continuu. Apel pentru intervenția internațională Liderul palestinian a condamnat ofensiva israeliană continuă în Gaza, numind-o „un război de genocid, distrugere, înfometare și strămutare”, și a cerut un set de măsuri imediate din partea comunității internaționale pentru a opri criza: „Fac apel la o încetare imediată și permanentă a războiului din Gaza, la intrarea urgentă a ajutorului umanitar prin intermediul organizațiilor Națiunilor Unite, la eliberarea imediată a tuturor ostaticilor, la retragerea completă a Israelului din Fâșia Gaza și la oprirea planurilor pentru noi așezări ilegale”. Potrivit datelor Ministerului Sănătății din Gaza, aflat sub conducerea Hamas, 65.427 de palestinieni au fost uciși de la începutul războiului, pe 7 octombrie 2023. În ultimele 24 de ore, alte 83 de persoane au fost ucise și peste 200 au fost rănite în urma atacurilor israeliene. Netanyahu: „Nu va exista un stat palestinian” Și premierul israelian va susține vineri un discurs la ONU. Într-o declarație făcută pe aeroportul Ben Gurion în noaptea de miercuri spre joi, înainte de a pleca către New York, Netanyahu a spus că îi va condamna pe cei care susțin recunoașterea Palestinei: „Îi voi condamna pe acei lideri care, în loc să condamne criminalii, violatorii, cei care au ars copii de vii, vor să le ofere un stat chiar în inima țării Israel. Asta nu se va întâmpla”. Mai multe state occidentale, inclusiv Franța, Regatul Unit, Canada și Belgia, au recunoscut oficial statul Palestina în această săptămână. Numărul total al statelor care recunosc Palestina a ajuns astfel la 157 din cele 193 de state membre ONU, inclusiv 18 dintre cele 32 de state membre NATO. Linia Verde din 1967 – frontiera viitorului stat În discursul de joi, președintele Autorității Palestiniene a mulțumit public statelor care au recunoscut oficial statul Palestina: „Îmi exprim recunoștința și aprecierea față de statele care au recunoscut statul Palestina”. Abbas a precizat că viitorul stat palestinian va cuprinde Fâșia Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est, în conformitate cu „Linia Verde” recunoscută de ONU înainte de Războiul de șase zile din 1967. În 5 iunie 1967, Israelul a declanșat un atac aerian surpriză asupra Egiptului, acuzându-l că pregătește o agresiune militară iminentă. Oficialii israelieni au invocat mobilizarea trupelor egiptene în Peninsula Sinai, blocarea Strâmtorii Tiran și alianțele militare dintre Egipt, Siria și Iordania. La scurt timp, Iordania și Siria au intrat în conflict, iar Israelul a extins ofensiva și pe aceste fronturi. În doar șase zile, Israelul a învins coaliția arabă și a ocupat Peninsula Sinai (pe care a returnat-o în 1982), Fâșia Gaza (administrată de Egipt la acea vreme), Înălțimile Golan (care aparțineau Siriei) Cisiordania și Ierusalimul de Est (controlate atunci de Iordania). Cucerirea acestor teritorii a schimbat profund echilibrul geopolitic regional și a rămas un punct central în conflictul israelo-palestinian până astăzi. Anexarea Ierusalimului de Est și a Înălțimilor Golan de către Israel nu este recunoscută la nivel internațional.
Ce urmează după ALEGERILE de duminică și când va prelua oficial Nicușor Dan funcția de președinte
Nicușor Dan a fost ales președintele României, în urma centralizării complete a proceselor-verbale din toate secțiile de votare. De la validarea rezultatului, până la depunerea jurământului noului președinte și formarea unei noi majorități guvernamentale, România intră într-o etapă de tranziție instituțională. Perioasa post-electorală cuprinde mai multe etape, inclusiv validarea rezultatelor de către Curtea Constituţională, posibilitatea contestării acestora în cazul suspiciunilor de fraudă, ceremonia de investire a președintelui ales și procesul de formare a noului guvern. Validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale Potrivit calendarului alegerilor prezidențiale, pe parcursul zilei așteptăm ca Biroul Electoral Central să publice procesul-verbal final cu rezultatele votului. După publicarea rezultatelor finale, BEC are sarcina de a înainta către Curtea Constituţională procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării. Totuși, avem un termen de maxim trei zile de la încheierea votării pentru depunerea cererilor de anulare a procesului electoral, termen care a început așadar de aseară de la ora 21. Contestațiile pot veni de la candidați sau partide și pot viza nereguli semnalate în procesul de vot sau numărare. După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională validează rezultatul alegerilor, care se publică în Monitorul Oficial. Din acel moment, candidatul declarat câștigător devine oficial „președinte ales”. Dar el nu-și începe încă mandatul. Mai este un pas esențial. În cel mult 20 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, președintele ales trebuie să depună jurământul în fața Camerelor reunite ale Parlamentului. Cum arată procedura de învestire După validarea rezultatelor de către CCR, va avea loc ceremonia de depunere a jurământului de către președintele ales. Potrivit regulamentului Camerei Deputaților și Senatului, în termen de 24 de ore de la validarea alegerilor de către CCR, președinții celor două Camere convoacă aleșii într-o ședință de plen comună, pentru depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată. Ședința comună este prezidată de șefii celor două Camere. În ședință urmează să ia cuvântul și Marian Enache, președintele Curții Constituționale, sau, după caz, reprezentantul acestuia, pentru a prezenta raportul privind validarea alegerilor pentru funcția de președinte, și invită candidatul, în speță Nicușor Dan, pentru depunerea jurământului de credință. „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”, este citatul pe care Nicușor Dan îl va rosti în fața Parlamentului. După validarea procedurii parlamentare, Nicușor Dan urmează să preia ștafeta la Palatul Cotroceni, de la președintele interimar, Ilie Bolojan, cel vehiculat de președintele ales drept propunerea sa de prim-ministru. Pe plan intern, noul președinte al României va avea câteva responsabilități imediate: desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru și numirea Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Desemnarea premierului vine în urma consultărilor și negocierilor cu partidele parlamentare, pentru a identifica o majoritate care poate susține un nou Guvern. Alegeri parțiale pentru noul primar al Capitalei După validarea oficială a rezultatelor alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan este obligat să renunțe la funcția de primar general al Bucureștiului. Potrivit Codului Administrativ, demisia trebuie transmisă atât Consiliului General al Municipiului București, cât și Prefecturii. Conform legislației, prefectul Capitalei are la dispoziție 10 zile de la primirea demisiei pentru a constata vacantarea funcției și a solicita Guvernului stabilirea unei date pentru alegeri. Până la organizarea alegerilor locale pentru un nou primar general, Primăria Municipiului București va fi condusă de un primar interimar, desemnat dintre cei doi viceprimari aflați în funcție la momentul vacantării postului. În prezent, primăria Capitalei are doi viceprimari, Adrian Vigheciu (PSD) și Stelian Bujduveanu (PNL). Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: S-a încheiat oficial turul doi al alegerilor prezidențiale. Peste 11,6 milioane de români au votat până la ora 21:00 în țară și străinătate Nicușor Dan: „România va avea un nou președinte/ Întregul nostru