Cum se simte războiul din Ucraina în contribuțiile benevole percepute de Biserica Ortodoxă Rusă
Publicația Independentă „The Moscow Times” scrie că așa-numitele „contribuții benevole” percepute de pravoslavnica Biserică Ortodoxă Rusă pentru oficierea slujbelor religioase au crescut, în medie, cu 40% de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Publicația, care a analizat site-urile a 140 de biserici și catedrale din Rusia, observă că cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la slujbele de cununie (+107%), înmormântare (+71%) și botez (+50%). Acestea sunt servicii care, în teorie, nu necesită taxe fixe, însă majoritatea parohiilor le afișează pe liste ca sume recomandate sau „donații”. „Se numesc donații, dar sunt taxe” Anastasia, o locuitoare din Kopeisk, regiunea Celeabinsk, spune că a fost șocată când a văzut noile tarife atunci când a dorit să organizeze o slujbă de pomenire. „Acum doi ani plăteam 100 de ruble pentru un nume pe an. Acum costă 5.000 de ruble pentru un singur nume pe an. Nu mi-a venit să cred”, a declarat ea presei locale. Nemulțumiri similare sunt exprimate și de alți credincioși, care spun că aceste „contribuții benevole” funcționează, în realitate, ca niște taxe. „Toate aceste plăți se numesc donații. Dar, în esență, sunt niște taxe”, a declarat pentru postul Current Time protopopul Andrei Kordocikin, care a părăsit Rusia după ce a condamnat public războiul din Ucraina. Diferențe între regiuni și biserici Potrivit lui Kordocikin, nivelul contribuțiilor diferă în funcție de regiune și este stabilit fie de paroh, fie, în unele cazuri, centralizat la nivel de eparhie. „În centrul Moscovei aceste sume sunt mai mari decât în provincie. În unele eparhii, tarifele sunt majorate o dată pe an, pentru a evita diferențele mari între biserici”, explică el. Enoriașii din Moscova confirmă creșterea prețurilor nu doar la slujbe, ci și la lumânări, icoane și alte obiecte religioase. Unii acceptă situația ca pe un efect firesc al scumpirilor generale, alții consideră că este incorect ca tainele religioase să devină inaccesibile pentru oamenii cu venituri mici sau pentru vârstnici. De ce au crescut prețurile Explicația oficială invocată de reprezentanții bisericii este creșterea costurilor de funcționare. „Dacă se scumpesc energia, utilitățile și toate celelalte, trebuie să creștem și salariile celor care lucrează în biserică. Un al doilea motiv este creșterea contribuțiilor către eparhie”, spune Kordocikin. Istoricul și sociologul Nikolai Mitrohin explică faptul că banii rămân, în mare parte, la nivel local. „Biserica este organizată ca un sistem de persoane juridice independente. Cea mai mare parte a veniturilor rămâne la nivelul parohiei sau al eparhiei, iar doar un procent foarte mic ajunge la Patriarhia Moscovei”, a declarat el pentru Current Time. Un preot a cerut reintroducerea dijmei Creșterea puternică a tarifelor pentru slujbele de înmormântare vine și în contextul în care acestea au devenit mai frecvente după invadarea Ucrainei. Potrivit estimărilor BBC și Mediazona, peste 150.000 de militari ruși ar fi murit în război. În toamna anului 2025, un preot din Irkutsk a propus reintroducerea „dijmei” — un fel de impozit religios — pentru credincioși, însă conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse a respins ideea, precizând că este doar o opinie personală și că nu reprezintă poziția oficială a BO Ruse. „Biserica nu trebuie să pară un magazin” Protopopul Andrei Kordocikin avertizează că există un risc ca această politică de prețuri să afecteze relația dintre biserică și credincioși. „Este esențial ca omul care vine la biserică să nu aibă senzația că intră într-un magazin”, spune el. În timp ce Biserica Ortodoxă Rusă justifică scumpirile prin inflație și costuri crescute, pentru mulți enoriași ele devin un motiv de frustrare și de îndepărtare de instituția care ar trebui să rămână, spun ei, un spațiu al solidarității și al sprijinului spiritual.
Guvernul aprobă plata contribuției restante a României către Agenția Spațială Europeană
„Prin această hotărâre se alocă suma de 160,6 milioane lei pentru plata contribuției financiare restante a României, pentru anul 2024, la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA)”, anunță Guvernul, punctând: „Sumele se achită din bugetul Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC) aferent anului 2025, în limita cheltuielilor bugetare aprobate”. Prin plata contribuției anuale, României i se permite să participe la programele spațiale ale ESA, oferind industriei și mediului de cercetare acces la tehnologii avansate și contracte finanțate la nivel european. Din cauza întârzierilor la plata contribuției, statului român i-a fost suspendat dreptul de vot, situație care a limitat capacitatea de influență în procesul decizional și a afectat accesul la contracte și proiecte strategice. În urma plății restanțelor, România își va relua dreptul de vot în forurile Agenției, redevenind stat cu drepturi depline. „Achitarea contribuției financiare a României la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA) contribuie la menținerea și crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare în cadrul celor 294 de entități românești eligibile pentru a încheia contracte cu ESA, asigurând totodată un retur garantat și un factor de multiplicare semnificativ”, se mai arată în comunicatul transmis de Guvern.
Ministrul Muncii, Florin Manole:”Pensiile contributive nu pot fi considerate mari, indiferent de cuantum”
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că nicio pensie contributivă nu poate fi considerată mare, fiind un drept câștigat prin contribuția de o viață. Ministrul a punctat că pentru protejarea puterii de cumpărare există măsuri complementare, precum sprijinul pentru consumatorii vulnerabili la energie și plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Întrebat despre înghețarea pensiilor, cu valoarea punctului de referință menținută la 81 de lei, ministrul a spus că este „extrem de greu” să trăiești cu sume modeste, invocând experiența personală din studenție când lucra pe salariu minim. Referitor la pragul de 3.000 de lei, ministrul a spus că a fost „decizia coaliției”. Pensionarii cu venituri peste media sistemului vor plăti, din august, o contribuție de 10% pentru sănătate (CASS), dar doar pentru partea de pensie care depășește pragul de 3.000 de lei. Măsura face parte din pachetul de austeritate asumat de Guvern și va avea impact direct asupra veniturilor a sute de mii de pensionari. Exemplu concret: cât se reține din pensie Premierul a oferit un calcul simplu pentru a clarifica modul de aplicare: „La o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferenţa dintre 3.000 şi 4.000, adică 100 de lei”. Cât pierd lunar pensionarii după aplicarea CASS: Pensie 3.500 lei → CASS: 50 de lei Pensie 4.000 lei → CASS: 100 de lei Pensie 4.500 lei → CASS: 150 de lei Pensie 5.000 lei → CASS: 200 de lei Pensie 5.200 lei → CASS: 220 de lei Pensie 6.000 lei → CASS: 300 de lei CITEȘTE ȘI: Câți bani pierd pensionarii după aplicarea CASS de 10% pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. Ce se întâmplă cu cei care au o pensie sub acest prag Ilie Bolojan, după întâlnirea cu liderii de SINDICATE: Propunerile vor fi analizate și incluse în pachetul de măsuri, dacă va fi posibil Miniștrii Finanțelor, Muncii, Sănătății și Educației explică taxele și IMPOZITELE anunțate de premierul Ilie Bolojan Radu Miruță a pornit procedura de demitere a conducerii Salrom, după dezastrul de la Praid. Bani cheltuiți pe o „paranghelie”, descoperiți de ministru Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele