În parcurile Capitalei există 1.600 de arbori periculoși, care stau să cadă peste trecători. Oamenii evită deja zonele cu probleme
1.600 de copaci din parcurile Capitalei stau să cadă peste trecători. Arborii ar fi trebuit tăiaţi încă de anul trecut, dar birocraţia şi lipsa de personal au împiedicat lucrările. Acum, primăria plăteşte un sfert de milion de lei unei firme care să scrie documentaţia necesară. Între timp, oamenii încep să ocolească zonele cu probleme. Bucureştenii au început să evite alei întregi din parcul Herăstrău, de teama arborilor care ameninţă să cadă peste ei, iar zonele cu probleme se măresc mereu, notează Observator TV. Doar în zona parcului Herăstrău, 1.100 de copaci sunt complet uscaţi şi trebuie să fie tăiaţi. „Copaci maturi, care cântăresc de la sute pana la tone, masa lemnoasă. Avem o problemă cu toaletarea arborilor din Bucureşti. Toaletăm arborii necontrolat şi amator, angajăm nişte drujbari să tundă nişte arbori şi nu toaletează corespunzător”, susţine Andrei Coşuleanu, fondator Act for Tomorrow. Încă aproximativ 500 de pomi sunt în parcurile Carol şi Cişmigiu. Marile parcuri ale Bucureştiului sunt îngrijite de o instituţie din subordinea Primăriei Capitalei, care are nevoie de avizul Ministerului Culturii ca să facă defrişări, pentru că parcurile fac parte din patrimoniu. Pentru a stabili dacă un arbore este sau nu sănătos e nevoie de o analiză amplă. Pe lângă cea vizuală, copacul poate fi scanat cu ajutorul unui tomograf special. În acest fel, se poate afla ce vârstă are copacul şi dacă la interior este uscat sau putrezit. Următorul pas este să fie propus pentru tăiere dacă sunt descoperite probleme. „Problema este că administraţia parcurilor nu are experţi pentru acest dosar stufos. În lipsa lor, plăteşte aproape 250.000 de lei unei firme care pregăteşte documentaţia. Complexitatea procedurilor birocratice îngreunează considerabil demararea efectivă a lucrărilor. Instituţia noastră nu dispune de personal de specialitate format din experţi şi verificatori tehnici atestaţi de Ministerul Culturii şi are în derulare un contract de prestări servicii pentru obţinerea avizelor pentru defrişarea arborilor”, se arată într-un comunicat transmis de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti. În lipsa defrişărilor, angajaţii primăriei strâng doar crengile care cad singure din copacii uscaţi. FOTO – Captură video: Observator TV/Antena 1
Schimbările climatice şi poluarea schimbă complet peisajul din Bucureşti: arbori de Ginko Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon
Schimbările climatice şi poluarea schimbă peisajul din Bucureşti. Arbori de Ginkgo Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon. Sunt soluţiile arhitecţilor pentru Capitala care rămâne cu prea puţine spaţii verzi. Acum, oraşul este plin de zone uscate, acolo unde cândva erau plante care nu s-au mai putut adapta noilor temperaturi. Tot mai multe specii de plante şi arbori nu se mai pot adapta la condiţiile de mediu din Bucureşti. Principalul motiv este că temperaturile sunt din ce în ce mai ridicate de la un an la altul aşa că anumite specii de plante nu mai pot rezista secetei din oraş. Nici sistemele de irigaţii ale primăriilor nu ajută prea mult. Singura soluţie este înlocuirea arborilor cu care suntem obişnuiţi cu noi soiuri mai rezistente la căldura extremă. „Coniferele au început să sufere, mai ales în ultimii ani, în Bucureşti. Au început să se usuce şi să prezinte declin biologic sever. Gardul viu este un alt exemplu care nu se mai pretează în acest moment amenajărilor din Municipiul Bucureşti. Recomand Ginkgo Biloba, se practică utilizarea acestuia în aliniamente, captează dioxid de carbon”, a explicat pentru Observator TV Anca Strugariu, peisagist. Canicula şi seceta au dus şi la apariţia unor boli care distrug mai repede plantele şi arborii. Iar, în lipsa spaţiilor verzi, zilele caniculare sunt cu mult mai greu de suportat. „80% din suprafaţa Bucureştiului este acoperită de drumuri, construcţii, infrastructură rutieră. 20% este infim pentru a putea să facem în fiecare zi o trecere de la zi la noapte de la o temperatură de 45 de grade la o temperatură de 15 grade noaptea. Seara, acest 80% din Bucureşti nu face decât să ne ofere grade în plus. Nu e din cauza vremii de afară, e din cauza betonului pe care îl avem în oraş”, spune și Andrei Coşuleanu, fondator „Act for Tomorrow”. În Sectorul 1 al Capitalei se încearcă deja înlocuirea copacilor, dar și sistemele de irigaţii vor fi îmbunătăţite. „Avem sisteme de irigaţii, trebuie să le facem o mentenanţă mai drastică astfel încât ele să fie funcţionale în parametri normali… 100%. Avem în plan să creăm puţuri pentru a avea apa noastră, fără să mai plătim la Apa Nova”, spune Cătălina Manea, şef serviciu spaţii verzi Sector 1. Conform unui studiu recent, cartierele dormitor precum Pantelimon, Colentina, Militari au cele mai puţine spaţii verzi din Capitală.