Au plantat copaci în Sahara, dar totul părea mort. Ce s-a întâmplat după ce au eliberat 500 de broaște țestoase
500 de reptile gigantice au fost eliberate într-o porțiune aridă a Saharei. Cinci ani mai târziu, sateliții au zărit puncte verzi acolo unde înainte fusese doar nisip, scrie indiandefencereview.com. Temperaturile din timpul zilei depășesc 60 de grade Celsius, iar noaptea, aerul se răcește brusc. Această suprafață întărită împiedică apa de ploaie să se infiltreze, în timp ce umiditatea se evaporă aproape imediat. Semințele stau blocate la locul lor, incapabile să germineze. Doar că, în 2021, cercetătorii au eliberat 500 de broaște țestoase africane cu pinteni într-un peisaj defrișat de-a lungul marginii sudice a Saharei. Animalele aparțin speciei Centrochelys sulcata, care a evoluat pentru a face față exact acestor condiții. Cinci ani mai târziu, imagini din satelit au surprins pete verzi împrăștiate care ieșeau prin nisip. Broasca țestoasă cu pinteni africani este cea mai mare broască țestoasă continentală din lume și a treia cea mai mare în general, după giganții din Galapagos și Aldabra. Masculii adulți pot cântări peste 100 de kilograme. Dar dimensiunea în sine nu este ceea ce a modificat peisajul. Trăsătura care a contat a fost dorința animalului de a excava. Pentru a scăpa de temperaturile letale ale solului, broaștele țestoase cu pinteni sapă vizuini la 10 până la 15 metri sub suprafață, conform cercetărilor întocmite de Grupul de specialiști în broaște țestoase și broaște țestoase de apă dulce al IUCN. Fiecare tunel permite broaștei țestoase să supraviețuiască căldurii de la amiază și nopților reci. De asemenea, aceasta străpunge crusta sigilată a solului. Odată ce crusta se sparge, apa de ploaie găsește o cale, iar solul din jur câștigă capacitate de reținere a apei. Umiditatea rămâne în pământ mai mult timp după fiecare ploaie. Grupurile de conservare au măsurat deja acest efect în Senegal. Organizația non-profit S.O.S. (Save Our Sulcata) gestionează programe de reproducere și eliberare a țestoaselor din 1992. Un raport IUCN publicat în august 2020 a descris un sanctuar numit Village des Tortues din Noflaye, Senegal, care adăpostește peste 300 de exemplare. Cercetătorii de acolo au eliberat zeci de țestoase înapoi în sălbăticie. Habitate tipice ale Centrochelys sulcata în Africa de Vest. A–B: habitate de savană în sudul Maliului, în timpul sezonului ploios. Fotografii de Luca Luiselli. C–D: habitate de savană uscată în sud-estul Burkinei Faso, în timpul sezonului uscat. Fotografii de Fabio Petrozzi. SURSA: indiandefencereview.com Când un tunel se transformă într-o grădină Mecanismul care urmează este mai mult fizic decât biologic. Intrarea într-o vizuină și solul afânat din jurul ei creează un buzunar de microclimat stabil. Țestoasa nu transportă și nu răspândește semințe în mod deliberat. Dar semințele care zac deja latente pe suprafața întărită sau semințele transportate de vânt găsesc suficientă umiditate și adăpost lângă vizuină pentru a germina. Insectele și microorganismele se deplasează apoi în solul afânat. De acolo, lanțul ecologic se dezvoltă spre exterior. În timp, vegetația se îngroașă în jurul zonelor de săpat. Petele verzi care apăreau pe imaginile din satelit nu erau coronamente de pădure, ci grupuri de plante ancorate în locurile unde lucraseră țestoasele. Vizuinile au modificat modul în care apa se mișca prin pământ. Umiditatea s-a păstrat mai mult timp. Semințele au început să germineze. Nevertebratele au apărut. Acoperirea verde s-a răspândit în porțiuni. Sateliții au surprins schimbarea pe o perioadă de cinci ani. Dar experimentul cu broaștele țestoase nu este „nici o soluție magică, nici o soluție universală”. Succesul restaurării depinde de precipitații, de controlul pășunatului și de modul în care terenul este gestionat în timp. Ceea ce oferă proiectul este o perspectivă clară asupra modului în care o specie cheie poate reporni mecanismele ecologice latente fără vreo inginerie complexă. Autorul recomandă: Ce trebuie să faci dimineața ca să previi inflamația din organism pe parcursul zilei
Țara nu are bani, dar Oradea cumpăra copaci pe roți cu 2600 de euro bucata. Poze incredibile cu pădurea urbană mobilă dinorașulluiBolojan
Noutate în Oradea, pe străzile orașului au apărut primii copaci pe roți. Pe 22 aprilie, primăria a anunțat că în oraș a fost înființată prima „pădure urbană mobilă”, astfel de Ziua Pământului, pe străzi au ajuns 92 de copaci plantați în jardiniere. Prima „pădure urbană mobilă” din țară, instalată în orașul lui Bolojan „În cadrul proiectului, au fost deja amplasați primii 92 de arbori în jardiniere mobile, marcând debutul concret al unei intervenții urbane moderne, adaptate nevoilor actuale de mediu și confort urban. Acestea se regăsesc în Piața Unirii – zona Catedralei Sf. Nicolae, în Cetatea Oradea, în Piațeta Cazaban, în Piața Cazărmii și zona Sălii Polivalente”, a informat Primăria, printr-un comunicat de presă transmis miercuri, informează ebihoreanul. Jardinierele sunt prevăzute cu roți și sistem de frânare, ceea ce permite relocarea lor. Ele sunt rezistente în timp datorită materialelor din care sunt confecționate, iar fiecare ghiveci uriaș poate să susțină o greutate de până la 1,2 tone. Proiectul de achiziție a jardinierelor a fost finanțat din bani europeni, cu o valoare totală de 2,4 milioane de euro, derulat de ZMO în parteneriat cu Universitatea din Oradea, Primăria Békéscsaba din Ungaria și Universitatea din Szeged. Proiectul are în plan și achiziția altor astfel de jardiniere, iar costul total va ajunge la 3,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă că, la un calcul simplu, un ghiveci cu copac costă peste 13.000 de lei, mai exact, peste 2.600 de euro. „Obiectivul general al investiției îl reprezintă crearea unei „păduri urbane mobile”, prin instalarea a 270 de jardiniere echipate cu material dendro-floricol și a 50 de bănci interconectate, configurate astfel încât să genereze spații de relaxare accesibile și flexibile în diferite zone ale orașului”, a mai transmis Primăria. Ce arbori au fost aleși pentru jardinierele mobile Arborii aleși sunt arțari, mesteceni, arbori lalea sau specii ornamentale, precum Cercis anadensis sau Amelanchier lamarckii, „fiind însoțiți de vegetație perenă care contribuie la crearea unor compoziții vegetale echilibrate și sustenabile”. Recomandările autorului:
Sezonul alergiilor a început în februarie. Polenul – mai agresiv ca niciodată în 2026
O prognoză făcută de Universitatea din Worcester arată că polenul copacilor a atins niveluri „foarte ridicate” în ultimele zece zile. De obicei, sezonul febrei fânului este așteptat la sfârșitul lunii martie. Anul acesta, simptomele au apărut cu mult mai devreme, scrie The Independent. O schimbare bruscă de la vreme ploioasă la temperaturi calde și uscate a declanșat eliberarea masivă a polenului din copaci. „A fost vremea ideală pentru polenul copacilor. Ploaia a făcut ca ierburile și copacii să fie mai exuberanți, iar acum că s-a uscat, toate capsulele de polen au apărut”, a explicat dr. Adrian Morris, alergolog la Surrey Allergy Clinic, pentru Independent. Polenul de arin este cel mai ridicat, iar polenul de alun, plop, chiparos și ulm este prezent în cantități moderate. Un sfert dintre alergici sunt afectați de polenul copacilor Sezonul polenului din copaci durează până la jumătatea lunii mai, potrivit Met Office. El provoacă simptome alergice la un sfert dintre persoanele care suferă de febra fânului. „Concentrația de polen crește rapid și toată lumea prezintă simptome”, a avertizat dr. Morris. Deși nivelurile de polen sunt mai ridicate la țară, mai mulți locuitori din orașe suferă de febra fânului, potrivit dr. Fiona Symon de la Universitatea din Leicester. Motivul: particulele de eșapament transportă granulele de polen mai adânc în căile respiratorii, agravând alergiile. Combinația dintre poluare și polen devine un coșmar pentru cei sensibili. Ce poți face acum pentru a te proteja Experții recomandă începerea tratamentului cu antihistaminice înainte ca simptomele să se agraveze. Spray-urile nazale cu steroizi sunt, de asemenea, recomandate. În zilele cu concentrații ridicate de polen, alergicii ar trebui să limiteze activitățile în aer liber, să poarte ochelari de soare și să se schimbe de haine după ce intră în casă. Universitatea din Leicester monitorizează nivelurile de polen din 2006 și constată că acestea cresc de la an la an, fenomen legat de schimbările climatice și de plantarea tot mai frecventă a copacilor polenizatori în zonele urbane.
România numără copacii din Republica Moldova. Sprijin de 1,7 mil. euro pentru inventarierea fondului forestier moldovean
Aflat într-o vizită de lucru la Brașov, ministrul moldovean al Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Republica Moldova va primi un sprijin de 1,7 milioane de euro din partea României pentru realizarea primului inventar forestier. Potrivit responsabililor Ministerului Mediului de la Chișinău, inventarul forestier va oferi în premieră date detaliate despre starea reală a pădurilor. Mai exact, autoritățile vor afla ce suprafețe sunt efectiv acoperite cu păduri, precum și terenurile abandonate pe care a crescut vegetație forestieră. De asemenea, vor fi evaluate numărul de arbori, speciile existente, starea de sănătate a copacilor, structura de vârstă a acestora, precum și capacitatea lor de a produce semințe necesare regenerării pădurilor. Inventarul va include și date privind cantitatea de carbon stocată de păduri și de vegetația forestieră. În prezent, autoritățile moldovene cunosc doar suprafața totală de pădure, potrivit Adevărul. Vor fi experți din ambele state Ministrul Mediului din Republica Moldova a precizat că au fost puse la punct ultimele detalii privind realizarea acestui proiect, care va fi implementat de echipe de experți de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea” din România, împreună cu specialiști din cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) și al Agenției „Moldsilva” din Republica Moldova. „Aceste informații vor ajuta autoritățile să combată mai eficient tăierile ilegale, să planifice împăduriri și să gestioneze pădurile într-un mod responsabil și durabil”, au menționat responsabilii Ministerului Mediului. Tot în România, ministrul Gheorghe Hajder a vizitat laboratorul de genetică și genomică pentru fauna sălbatică din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare și Experimentare-Producție Brașov a Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS). FOTO – Caracter ilustrativ Totodată, oficialul a vizitat Universitatea Transilvania din Brașov, instituție de prestigiu, cunoscută pentru activitatea sa în domeniile cercetării, educației și inovării. „Vizita a avut ca obiectiv consolidarea colaborării dintre autoritățile publice și mediul academic în domeniul protecției mediului. În cadrul discuțiilor, oficialii au convenit ca temele de cercetare și inovare să vizeze inclusiv Republica Moldova, cu accent pe studierea cauzelor uscării unor suprafețe forestiere și pe identificarea speciilor silvice cu rezistență sporită, cu aplicabilitate directă pe teritoriul țării noastre. Ministrul a subliniat, totodată, importanța unei colaborări constante între autorități și mediul academic, aceasta fiind esențială pentru identificarea și implementarea unor soluții durabile de protejare a pădurilor. Parteneriatul cu România reconfirmă angajamentul comun pentru protecția mediului, consolidarea capacităților instituționale și dezvoltarea durabilă, în beneficiul ambelor țări”, a fost concluzia reprezentanților Ministerului Mediului de la Chișinău. Autorul mai recomandă: MARELE MISTER DIN PĂDURE: în ciuda DEFRIȘĂRILOR SĂLBATICE, avem mai multe păduri decât acum 10 ani. EXCLUSIV Curtea de Conturi a sesizat organele de urmărire penală în cazul ROMSILVA. Printre nereguli, peste 3,1 milioane de hectare nu apar în contabilitate
În parcurile Capitalei există 1.600 de arbori periculoși, care stau să cadă peste trecători. Oamenii evită deja zonele cu probleme
1.600 de copaci din parcurile Capitalei stau să cadă peste trecători. Arborii ar fi trebuit tăiaţi încă de anul trecut, dar birocraţia şi lipsa de personal au împiedicat lucrările. Acum, primăria plăteşte un sfert de milion de lei unei firme care să scrie documentaţia necesară. Între timp, oamenii încep să ocolească zonele cu probleme. Bucureştenii au început să evite alei întregi din parcul Herăstrău, de teama arborilor care ameninţă să cadă peste ei, iar zonele cu probleme se măresc mereu, notează Observator TV. Doar în zona parcului Herăstrău, 1.100 de copaci sunt complet uscaţi şi trebuie să fie tăiaţi. „Copaci maturi, care cântăresc de la sute pana la tone, masa lemnoasă. Avem o problemă cu toaletarea arborilor din Bucureşti. Toaletăm arborii necontrolat şi amator, angajăm nişte drujbari să tundă nişte arbori şi nu toaletează corespunzător”, susţine Andrei Coşuleanu, fondator Act for Tomorrow. Încă aproximativ 500 de pomi sunt în parcurile Carol şi Cişmigiu. Marile parcuri ale Bucureştiului sunt îngrijite de o instituţie din subordinea Primăriei Capitalei, care are nevoie de avizul Ministerului Culturii ca să facă defrişări, pentru că parcurile fac parte din patrimoniu. Pentru a stabili dacă un arbore este sau nu sănătos e nevoie de o analiză amplă. Pe lângă cea vizuală, copacul poate fi scanat cu ajutorul unui tomograf special. În acest fel, se poate afla ce vârstă are copacul şi dacă la interior este uscat sau putrezit. Următorul pas este să fie propus pentru tăiere dacă sunt descoperite probleme. „Problema este că administraţia parcurilor nu are experţi pentru acest dosar stufos. În lipsa lor, plăteşte aproape 250.000 de lei unei firme care pregăteşte documentaţia. Complexitatea procedurilor birocratice îngreunează considerabil demararea efectivă a lucrărilor. Instituţia noastră nu dispune de personal de specialitate format din experţi şi verificatori tehnici atestaţi de Ministerul Culturii şi are în derulare un contract de prestări servicii pentru obţinerea avizelor pentru defrişarea arborilor”, se arată într-un comunicat transmis de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti. În lipsa defrişărilor, angajaţii primăriei strâng doar crengile care cad singure din copacii uscaţi. FOTO – Captură video: Observator TV/Antena 1
Schimbările climatice şi poluarea schimbă complet peisajul din Bucureşti: arbori de Ginko Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon
Schimbările climatice şi poluarea schimbă peisajul din Bucureşti. Arbori de Ginkgo Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon. Sunt soluţiile arhitecţilor pentru Capitala care rămâne cu prea puţine spaţii verzi. Acum, oraşul este plin de zone uscate, acolo unde cândva erau plante care nu s-au mai putut adapta noilor temperaturi. Tot mai multe specii de plante şi arbori nu se mai pot adapta la condiţiile de mediu din Bucureşti. Principalul motiv este că temperaturile sunt din ce în ce mai ridicate de la un an la altul aşa că anumite specii de plante nu mai pot rezista secetei din oraş. Nici sistemele de irigaţii ale primăriilor nu ajută prea mult. Singura soluţie este înlocuirea arborilor cu care suntem obişnuiţi cu noi soiuri mai rezistente la căldura extremă. „Coniferele au început să sufere, mai ales în ultimii ani, în Bucureşti. Au început să se usuce şi să prezinte declin biologic sever. Gardul viu este un alt exemplu care nu se mai pretează în acest moment amenajărilor din Municipiul Bucureşti. Recomand Ginkgo Biloba, se practică utilizarea acestuia în aliniamente, captează dioxid de carbon”, a explicat pentru Observator TV Anca Strugariu, peisagist. Canicula şi seceta au dus şi la apariţia unor boli care distrug mai repede plantele şi arborii. Iar, în lipsa spaţiilor verzi, zilele caniculare sunt cu mult mai greu de suportat. „80% din suprafaţa Bucureştiului este acoperită de drumuri, construcţii, infrastructură rutieră. 20% este infim pentru a putea să facem în fiecare zi o trecere de la zi la noapte de la o temperatură de 45 de grade la o temperatură de 15 grade noaptea. Seara, acest 80% din Bucureşti nu face decât să ne ofere grade în plus. Nu e din cauza vremii de afară, e din cauza betonului pe care îl avem în oraş”, spune și Andrei Coşuleanu, fondator „Act for Tomorrow”. În Sectorul 1 al Capitalei se încearcă deja înlocuirea copacilor, dar și sistemele de irigaţii vor fi îmbunătăţite. „Avem sisteme de irigaţii, trebuie să le facem o mentenanţă mai drastică astfel încât ele să fie funcţionale în parametri normali… 100%. Avem în plan să creăm puţuri pentru a avea apa noastră, fără să mai plătim la Apa Nova”, spune Cătălina Manea, şef serviciu spaţii verzi Sector 1. Conform unui studiu recent, cartierele dormitor precum Pantelimon, Colentina, Militari au cele mai puţine spaţii verzi din Capitală.