Mii de persoane participă la protestul anti-Trump din Copenhaga
Fluturând steagurile Danemarcei și Groenlandei, un teritoriu autonom danez, protestatarii au format o mulțime roșie și albă în fața primăriei din Copenhaga. Oamenii strigă „Kalaallit Nunaat!” – numele vastei insule arctice în limba groenlandeză, conform AFP. Mii de oameni au indicat pe rețelele sociale că intenționează să participe la protestele organizate de asociații groenlandeze în Copenhaga, Aarhus, Aalborg, Odense și capitala Groenlandei, Nuuk. Mesaj clar și unitar de respect „Scopul este de a transmite un mesaj clar și unitar de respect pentru democrația și drepturile fundamentale ale omului din Groenlanda”, a declarat Uagut, o asociație a groenlandezilor din Danemarca. Protestele vin după avertismentul lui Trump că ar putea impune tarife țărilor care se opun planurilor sale de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. „Evenimentele recente au pus Groenlanda și groenlandezii din Groenlanda și Danemarca sub presiune”, a declarat Julie Rademacher, președinta Uagut, într-o declarație trimisă AFP, în care a făcut apel la „unitate”. „Când tensiunile cresc și oamenii intră într-o stare de alarmă, riscăm să creăm mai multe probleme decât soluții pentru noi înșine și pentru ceilalți. Facem apel la groenlandezii din Groenlanda și Danemarca să rămână uniți”, a spus ea.
Orașul din Europa care oferă mâncare gratuită, închirieri de biciclete și acces la muzee dacă faci o faptă bună
Care este orașul din Europa care oferă mâncare gratuită, închirieri de biciclete și acces la muzee dacă faci o faptă bună. Un oraș european oferă turiștilor mâncare gratuită, închirieri de biciclete și acces la muzee în schimbul unor gesturi care sprijină comunitatea locală. Alte destinații ar putea urma același model, notează Daily Mail. Este vorba de Copenhaga, care a lansat un program prin care vizitatorii pot să primească experiențe culturale gratuite sau reduse dacă adoptă comportamente „conștiente”, ce aduc beneficii orașului. Acest nou sistem, denumit CopenPay, recompensează deci turiștii pentru mici acțiuni pozitive, precum colectarea deșeurilor din canale, alegerea transportului pe bicicletă sau consumul de meniuri pe bază de plante. Inițiativa aceasta a fost introdusă inițial în 2024 ca proiect pilot. Ea își propune să încurajeze o formă de turism mai responsabilă, în ideea în care numărul vizitatorilor internaționali ar putea ajunge la 1,8 miliarde până în 2030. Astfel, programul încurajează călătorii să interacționeze cu Copenhaga într-un mod mai implicat, nu numai ca simpli consumatori. sursa foto: Envato De când s-a lansat proiectul, peste 30.000 de vizitatori au utilizat CopenPay. Prin urmare, închirierea de biciclete a crescut cu aproximativ 60%, iar 98% dintre cei care au participat ar recomanda acest program. Dar interesul nu se limitează numai la Danemarca, căci peste 100 de destinații din toată lumea au solicitat informații ca să implementeze un model asemănător, unele fiind deja în faza de planificare. Ca să își primească recompensele, turiștii trebuie doar să prezinte un bilet de transport public sau o fotografie care să dovedească implicarea lor în activități precum colectarea deșeurilor sau voluntariatul la ferme urbane. „Am observat cât de mulți vizitatori caută experiențe diferite și mai semnificative”, a spus Søren Tegen Petersen, CEO al Wonderful Copenhagen. „Turiștii nu vor doar să vadă un oraș, ci să facă parte din el. CopenPay le-a oferit această posibilitate.” Însă modelul danez i-a inspirat deja pe alții. Berlin va lansa la vară propriul program, denumit BerlinPay, construit după exemplul CopenPay. „Conceptul arată că schimbarea pozitivă funcționează cel mai bine atunci când oamenii o pot experimenta direct,” a afirmat Sabine Wendt, CEO în Berlin. „Lucrăm împreună cu mai mulți parteneri locali pentru a dezvolta o variantă adaptată orașului nostru.” Autorul recomandă: Care este cel mai elegant oraș din Europa. A obținut un scor impresionant pe scara luxului
Aeroportul din Copenhaga se redeschide după apariția unor drone
Între două și trei drone mari au fost văzute zburând în zona din jurul aeroportului din Copenhaga, potrivit autorităților. Decolările și aterizările de pe aeroport au fost suspendate timp de aproximativ patru ore. Într-un comunicat, aeroportul a avertizat asupra întârzierilor și anulărilor și i-a îndemnat pe pasageri să verifice starea zborului lor cu companiile aeriene. Un purtător de cuvânt al Aeroportului din Copenhaga a confirmat că spațiul aerian de deasupra aeroportului a fost închis în jurul orei locale 20:30 din cauza unor drone neidentificate. „Niciun avion nu poate decola sau ateriza pe aeroport și, prin urmare, mai multe zboruri sunt deviate către alte aeroporturi”, au precizat aceștia într-un comunicat. „Poliția investighează cazul și în prezent trebuie să stabilim un calendar pentru redeschidere.” Site-ul de urmărire a zborurilor Flightradar24 a raportat că cel puțin 35 de zboruri cu destinația Copenhaga au fost deviate ca urmare a închiderii aeroportului. O dronă a fost observată și în apropierea aeroportului din Oslo luni seară, a confirmat poliția norvegiană pentru agenția de presă locală nrk. Un purtător de cuvânt al poliției a declarat pentru nrk că au „luat măsuri” pentru a localiza drona și că au mutat tot traficul aerian pe o singură pistă din „motive de siguranță”.
Oana Țoiu, la reuniunea Gymnich: securitatea Dunării și a Mării Negre, pe agenda discuțiilor
Reuniunea Gymnich, găzduită de Danemarca și moderată de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a oferit cadrul pentru dezbateri asupra priorităților de politică externă ale Uniunii Europene și ale statelor membre. Oana Țoiu a subliniat importanța asigurării securității Dunării și a Mării Negre, mai ales în contextul intensificării agresiunilor Rusiei în regiune. Totodată, ea a prezentat concluziile trilateralei România – Republica Moldova -Ucraina, desfășurată recent la Cernăuți, privind investițiile europene și naționale în conectivitate. Un alt punct de pe agenda discuțiilor a vizat necesitatea îmbunătățirii procesului decizional al UE în domeniul securității și al politicii externe, pentru a permite Uniunii să aibă o voce mai puternică pe plan internațional. Miniștrii celor 27 de state membre au formulat o cerință comună pentru asigurarea vizelor necesare diplomaților europeni la Adunarea Generală a ONU din New York, subliniind că o eventuală soluție de pace în Orientul Mijlociu are nevoie de participarea atât a Israelului, cât și a Palestinei la masa negocierilor. În marja reuniunii, șefa diplomației române a avut întrevederi bilaterale cu omologii din Finlanda și Slovacia, axate pe cooperarea în cadrul Flancului Estic și pe sprijinul pentru aderarea României la OCDE.