Primul oraș care a încercat să interzică smartphone-urile copiilor sub 14 ani. Ce s-a observat
Școlile din St Albans, Hertfordshire, au lansat o inițiativă colectivă pentru a descuraja folosirea smartphone-urilor de către copiii sub 14 ani, iar rezultatele sunt deja vizibile. În primăvara anului 2024, directorii a 11 școli primare din St Albans, un oraș situat la nord de Londra, au semnat o scrisoare comună în care îndemnau părinții să nu ofere smartphone-uri copiilor înainte de vârsta de 14 ani. De unde a început, de fapt, inițiativa Inițiativa a venit ca reacție la un val tot mai îngrijorător de incidente, printre care expunerea precoce la pornografie, hărțuire online între elevi și comportamente de dependență digitală, scrie The Guardian. Directorii și profesorii au observat o degradare constantă a atenției și a stării de bine a elevilor, corelată direct cu utilizarea intensă a smartphone-urilor. Campania s-a inspirat din cartea The Anxious Generation, semnată de psihologul american Jonathan Haidt, care argumentează că folosirea telefoanelor inteligente la vârste fragede afectează profund dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor. Convingerea echipei educaționale a fost că părinții se simt adesea presați să le cumpere copiilor smartphone-uri doar pentru că „toți ceilalți au”, iar o mișcare comună le-ar oferi sprijinul necesar pentru a rezista acestei presiuni sociale. Rezultate vizibile și susținere în creștere Un an mai târziu, școlile implicate raportează o scădere semnificativă a numărului de copii cu smartphone. La Cunningham Hill, o școală primară din rețea, doar 12% dintre elevii de clasa a VI-a mai au un astfel de dispozitiv, față de 75% în anul precedent. Alte școli din oraș înregistrează reduceri similare, iar părinții par mai hotărâți să reziste tendințelor tehnologice. Inițiativa locală a fost susținută și de mișcarea națională „Smartphone Free Childhood”, care promovează stabilirea vârstei de 14 ani ca minimă pentru folosirea smartphone-urilor și de 16 ani pentru accesul la rețele sociale. Paradoxal, campania s-a desfășurat în mare parte pe platformele sociale, inclusiv WhatsApp și Instagram, pentru a putea ajunge eficient la părinți. Directorul Matthew Tavender de la una dintre școli recunoaște că el însuși a făcut greșeala de a-i oferi fiicei sale un telefon prea devreme. „Mă simțeam fără control”, a spus el, „dar acum părinții încep să realizeze că pot spune nu, dacă o fac împreună”. Rezistența la această tendință nu a fost lipsită de conflicte. Unii părinți au refuzat să își trimită copiii la școală atunci când telefoanele le-au fost confiscate. Cu toate acestea, interesul crescut pentru întâlnirile dedicate subiectului, care au atras mai mulți părinți decât cele privind rezultatele academice, arată o preocupare tot mai serioasă pentru impactul tehnologiei asupra copiilor.
Google deschide porțile AI-ului pentru copii: ce înseamnă accesul la Gemini sub supravegherea părinților
Google face un pas neașteptat, dar important, în democratizarea accesului la inteligența artificială: copiii sub 13 ani vor putea folosi chatbotul Gemini, cu condiția ca acest lucru să se întâmple sub supravegherea părinților. Decizia vine în contextul unei nevoi crescânde de instrumente educaționale interactive, dar și pe fondul unor preocupări legate de siguranța online a celor mici. Prin integrarea Gemini în conturile Family Link, Google speră să ofere un AI util pentru teme și activități creative, fără a compromite protecția datelor sau siguranța psihologică a minorilor. E un pas îndrăzneț care ridică numeroase întrebări – dar care are și potențialul de a schimba radical modul în care copiii interacționează cu tehnologia. Potrivit informațiilor publicate de New York Times, Google a anunțat prin e-mail părinților că cei mici vor putea folosi Gemini „pentru a pune întrebări, a primi ajutor la teme și a inventa povești”. Acest lucru vine la pachet cu o recunoaștere importantă: chatbotul poate face greșeli și, din acest motiv, Google recomandă părinților să-i învețe pe copii cum să verifice informațiile primite. Asta ne spune două lucruri esențiale. În primul rând, Google nu promovează Gemini ca o sursă absolută de adevăr – un semnal de maturitate în relația cu utilizatorii. În al doilea rând, implicarea părinților nu este doar recomandată, ci esențială. AI-ul devine astfel un instrument educațional, dar numai în măsura în care este utilizat în mod conștient, controlat și informat. Într-un context în care studiile Google arată că în România copiii primesc primul telefon în jurul vârstei de 8 ani și petrec online între 1 și 3 ore zilnic, este clar că accesul supravegheat la AI nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „cum”. Family Link devine poarta de acces: cum funcționează supravegherea parentală Pentru a beneficia de Gemini, copiii trebuie să dețină un cont Google administrat prin Family Link. Acest sistem permite părinților să monitorizeze activitatea online a celor mici, să stabilească limite de timp pentru utilizarea aplicațiilor și să gestioneze ce servicii Google sunt disponibile. Gemini va fi astfel încadrat într-un ecosistem deja gândit pentru control parental. Mai mult, Google a subliniat că datele furnizate de minori nu vor fi utilizate pentru antrenarea modelelor AI – un aspect crucial într-o perioadă în care confidențialitatea datelor devine un subiect tot mai sensibil. Totodată, compania americană a insistat că Gemini nu este o entitate umană și le-a recomandat tinerilor utilizatori să evite introducerea de date personale sau sensibile. Este un mesaj clar: AI-ul poate fi un aliat în învățare, dar nu un prieten virtual sau un confident digital. Un viitor digital asistat de AI: oportunitate sau pericol? Deschiderea chatbotului Gemini către utilizatorii sub 13 ani poate fi interpretată în două moduri. Pe de o parte, este o mișcare logică: copiii deja utilizează dispozitive inteligente, iar AI-ul poate deveni un partener educațional excelent, dacă este bine calibrat. Pe de altă parte, există riscul de a crea o dependență digitală prematură sau de a supraestima capacitățile tehnologiei. În plus, decizia Google vine în contextul unei noi politici guvernamentale în România, unde copiii sub 14 ani vor primi cărți electronice de identitate – un semnal că și autoritățile încep să reglementeze serios interacțiunea digitală a minorilor. În acest peisaj, inițiativa Google poate fi privită ca un pas spre normalizarea accesului la AI, dar și ca o provocare privind modul în care va fi reglementat acest tip de interacțiune. Până atunci, părinții au un rol esențial: să fie prezenți, să monitorizeze și să discute deschis cu copiii despre ce înseamnă să folosești un AI. Tehnologia nu mai este un simplu instrument, ci o parte integrantă din viața celor mici. De aceea, formarea unor obiceiuri sănătoase de utilizare este esențială încă de la început.
Dificultățile din copilărie pot afecta materia albă a creierului, arată un studiu
Studiul, condus de o echipă de la Brigham and Women’s Hospital din Massachusetts, a analizat în special materia albă: țesutul mai profund din creier, alcătuit din fibre de comunicare care transportă informații între neuroni. „Am constatat că o serie de dificulătți sunt asociate cu niveluri mai scăzute de anizotropie fracționată (FA), o măsură a microstructurii materiei albe, în întregul creier, și că acest lucru este asociat cu performanțe mai scăzute la matematică și la sarcini lingvistice”, scriu cercetătorii în lucrare. Echipa a analizat scanări ale materiei albe a creierului la 9.082 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani. De asemenea, copiii și părinții lor au fost întrebați retrospectiv despre o gamă largă de probleme care pot apărea în timpul copilăriei. Printre aceste probleme s-au numărat probleme de sănătate mintală și dependență la părinți, lipsa asistenței medicale și creșterea într-un cartier nesigur. Pe lângă scanările cerebrale, participanții au fost supuși unui mix de teste cognitive în cei trei ani care au urmat. Conectivitatea redusă a materiei albe a fost legată de performanțe cognitive mai slabe și, deși diferențele nu au fost uriașe, acestea sugerează că efectele experiențelor de viață dificile din copilărie se pot prelungi până în adolescență.
Ecranele, inamicul tăcut al copilăriei: De ce copiii sub 6 ani nu ar trebui să aibă acces la dispozitive digitale
Televizoare, tablete, telefoane, laptopuri – toate aceste dispozitive au devenit o parte omniprezentă a vieții moderne. Dar în timp ce adulții își gestionează conștient timpul petrecut în fața ecranelor, copiii foarte mici, în special cei sub 6 ani, sunt expuși involuntar și constant la acest mediu digital. Potrivit unui grup de experți medicali din Franța, această expunere poate avea consecințe devastatoare și ireversibile asupra dezvoltării neurologice și emoționale a copiilor. Conform unei scrisori deschise adresate guvernului francez de către cinci organizații medicale de prestigiu – care includ societăți de pediatrie, psihiatrie pentru copii, oftalmologie și sănătate publică – copiii mici nu ar trebui deloc expuși la ecrane. Mesajul lor este clar: ecranele nu doar că nu ajută la dezvoltare, dar pot produce efecte negative profunde asupra sănătății și inteligenței copiilor. Specialiștii trag un semnal de alarmă privind o “alterare durabilă a sănătății și a capacităților intelectuale” cauzată de utilizarea frecventă a tehnologiei în rândul celor mici. Creierul unui copil nu e un mini-creier de adult Una dintre ideile centrale din mesajul medicilor francezi este că „copiii nu sunt adulți în miniatură”. Un creier aflat în plină dezvoltare nu poate procesa informația digitală în același mod ca un creier matur. Mai mult decât atât, chiar și conținutul educațional nu este potrivit pentru cei mici. De ce? Pentru că un copil are nevoie de experiențe reale, tactile și sociale pentru a se dezvolta normal – nu de interacțiuni pasive cu un ecran. Profesorii și cadrele medicale observă zilnic efectele negative ale expunerii prelungite la ecrane. Întârzierile în dezvoltarea limbajului, dificultățile de atenție, problemele de memorie și comportamentul hiperactiv sunt semne tot mai frecvente la copiii care petrec timp în fața dispozitivelor încă de la vârste fragede. Și mai alarmant este faptul că aceste tulburări nu se limitează doar la aspecte cognitive – expunerea digitală timpurie afectează și dezvoltarea socială și emoțională a copiilor, diminuându-le capacitatea de a interacționa cu ceilalți, de a învăța empatia sau de a înțelege lumea reală. Inegalități amplificate de tehnologie și soluții simple, dar eficiente Deși efectele expunerii la ecrane sunt generalizate, ele afectează disproporționat gospodăriile defavorizate. În lipsa unor alternative, familiile cu resurse limitate folosesc adesea ecranele ca mijloc de divertisment sau chiar de supraveghere pasivă a copiilor. Astfel, copiii din medii vulnerabile sunt mai expuși la probleme de dezvoltare și au șanse mai mici de a se recupera sau de a accesa intervenții timpurii. Medicii francezi propun soluții concrete și accesibile: înlocuirea timpului petrecut în fața ecranelor cu activități care susțin dezvoltarea holistică a copilului. Printre acestea se numără cititul cu voce tare, jocurile libere, activitățile fizice și artistice, jocurile de societate și timpul petrecut în aer liber. Aceste alternative nu doar că sprijină dezvoltarea cognitivă și emoțională, dar încurajează și relaționarea părinte-copil, oferind beneficii pe termen lung. Un raport recent, comandat chiar de președintele Franței, Emmanuel Macron, a arătat că, între 2014 și 2015, copiii francezi între 3 și 6 ani petreceau în medie 1 oră și 47 de minute pe zi în fața ecranelor. Cu toate că timpul a trecut și tehnologia a avansat, doar o singură recomandare din acel raport – privind interzicerea totală a expunerii copiilor sub 3 ani la ecrane – a fost pusă în aplicare. Într-un pas mai îndrăzneț, fostul prim-ministru Gabriel Attal a propus restricționarea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impunerea unei limite orare pentru adolescenții între 15 și 18 ani, interzicându-le utilizarea rețelelor după ora 22:00. Concluzie: protejarea copilăriei este o responsabilitate colectivă „Nimeni nu s-ar gândi să lase un copil sub șase ani să traverseze singur strada”, afirmă autorii scrisorii. „Atunci de ce să îl expunem la un ecran, când acest lucru îi compromite sănătatea și viitorul intelectual?” Este o întrebare retorică, dar care sintetizează perfect gravitatea situației. Adevărul este că, în epoca digitală, protejarea copilăriei devine o misiune din ce în ce mai dificilă, dar esențială. Părinții, educatorii și decidenții politici trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu sănătos, echilibrat și adaptat nevoilor reale ale copiilor. Și totul începe cu un gest simplu, dar hotărât: reducerea timpului petrecut în fața ecranelor.
Expunerea copiilor mici la ecrane poate afecta dezvoltarea creierului
Într-o scrisoare deschisă, specialiștii francezi în Sănătate atrag atenția expunerea la ecrane a copiilor sub șase ani poate cauza dune permanente asupra dezvoltării creierului copiilor. Scrisoarea deschisă a fost semnată de cinci organizații în domneiul Sănătății: Societatea de Pediatrie, Sănătate Publică, Oftalmologie, Psihiatrie a copilului și adolescentului, dar și de Sănătate și Mediu. Medicii francezi solicită de urgență guvernului o schimbare a politicilor publice, pentru protejarea următoarelor generații. „Ecranele, în oricare formă, nu îndeplinesc nevoile copiilor. Mai grav, ele împiedică și deteriorează dezvoltarea creierului”, „afectând pe termen lung sănătatea lor și capacitățile intelectuale”, potrivit The Guardian. Potrivit recomandărilor în Sănătate din Franța, copii nu ar trebui să fie expuși ecranelor înainte de împlinirea vârstei de 3 ani. Copii cu vârste între 3 și 6 ani ar trebui să fie expuși doar ocazional, în prezența unui adult. Interdicția cu privire la expunerea copiilor la ecrane ar trebui să fie aplicată atât în școli, cât și acasă, sunt de părere medicii francezi. „Nici tehnologia, nici conținutul său, incluzând așa-zis-ul conținut educațional, nu sunt adaptate pentru un creier de dimensiuni mici, care este în curs de dezvoltare. Copiii nu sunt adulți în miniatură. Nevoile lor sunt diferite”, subliniază medicii. Consecințele expunerii regulate a copiilor la ecrane, înainte de a intra în școala primară, cauzează „întârziere în dezvoltarea limbajului, deficit de atenție, probleme de memorie și agitație motorie”, potrivit sursei citate.
Alertă la Spitalul de Pediatrie Ploieşti. O bacterie periculoasă, prezentă în reţeaua de apă. Măsuri luate de autorități
Mihai Poliţeanu, primarul Piteștiului, a anunțat că, la peste o lună de când bacilul Piocianic a fost depistat în reţeaua Spitalului de Pediatrie din Ploieşti, bacteria este în continuare prezentă în reţeaua de apă a unităţii sanitare. Edilul precizează că, în continuare, există restricţii cu privire la folosirea apei furnizate în spital şi că s-a decis înlocuirea întregi reţele de ţevi din interiorul clădirii în care acesta funcţionează. Specialiștii spun că infecția cu o astfel de bacterie duce la infecții grave ale plămânilor, iar consecințele pot fi fatale. În condiţiile în care intervenţiile pentru igienizarea reţelei de apă nu au dat rezultat şi în contextul în care pe reţeaua din afara unităţii sanitare nu a fost depistat bacilul, s-a decis înlocuirea întregii reţele de ţevi din interiorul unităţii sanitare, lucrările în acest sens începând deja. „În data de 10 martie analizele au arătat că reţeaua internă de apă a Spitalului de Pediatrie Ploieşti este contaminată cu bacteria Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic). Chiar dacă nu s-au semnalat cazuri de infecţie cu Pseudomonas Aeruginosa nici la pacienţii internaţi, nici la personalul spitalului, situaţia încă nu este rezolvată, în ciuda tuturor măsurilor pe care spitalul le-a luat din acel moment până astăzi. Bacilul este încă prezent în reţeaua de apă a spitalului”, anunţă, într-un mesaj postat joi pe reţelele de socializare, primarul Ploieştiului, Mihai Poliţeanu. Primarul a mai punctat că, în cadrul unei şedinţe organizate săptămâna aceasta împreună cu reprezentanţi ai Prefecturii Prahova, Consiliului Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică şi Spitalului de Pediatrie s-a stabilit menţinerea tuturor măsurilor anterioare de restricţionare a accesului la apa potabilă şi menajeră şi asigurarea în continuare a stocului de apă îmbuteliată pentru pacienţi, aparţinători şi personalul din spital. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Reţeaua internă de apă a Spitalului de Pediatrie Ploieşti este CONTAMINATĂ cu bacteria Pseudomonas aeruginosa Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Părinții trebuie să ia decizii dificile privind telefoanele copiilor. Rolul acestora nu este să fie cel mai bun prieten, ci ghid și model
Într-o lume în care copiii au acces la tehnologie de la vârste din ce în ce mai fragede, tot mai mulți specialiști în educație și dezvoltare atrag atenția că părinții ar trebui să stabilească limite clare când vine vorba de folosirea smartphone-urilor. A-i lăsa pe cei mici să-și gestioneze singuri timpul petrecut pe telefon, în numele unei relații „prietenoase”, poate duce la probleme grave, spun experții. Un semnal de alarmă vine chiar de la Dame Rachel de Souza, comisar pentru copii în Anglia, care, într-un interviu acordat publicației The Guardian, a subliniat că rolul părintelui nu este să fie „cel mai bun prieten”, ci un ghid și un model de comportament. Aceasta presupune, uneori, să ia decizii dificile, chiar și atunci când copilul se opune. Părinții, exemplul principal în utilizarea tehnologiei Una dintre cele mai importante observații făcute de specialiști este legată de propriul comportament al adulților. Înainte de a impune reguli, părinții ar trebui să își analizeze propriul mod de a folosi telefonul. Dacă un copil vede că părintele stă ore în șir pe rețelele sociale sau întrerupe conversațiile reale pentru a verifica notificările, va considera acest comportament drept normal. „Copiii copiază, nu ascultă. Degeaba le spui să nu stea pe telefon, dacă tu nu te desprinzi de ecranul tău”, spun psihologii care lucrează în mod constant cu familii din mediul urban și rural. Decizii incomode, dar necesare Folosirea excesivă a telefonului este asociată cu probleme de atenție, tulburări de somn, anxietate, lipsă de activitate fizică și izolare socială. De aceea, stabilirea unor reguli ferme legate de timp, conținut și momentele în care este permis accesul la telefon este vitală. Specialiștii recomandă ca: telefoanele să nu fie prezente la masa în familie; accesul la telefon să fie limitat seara, înainte de culcare; părinții să cunoască aplicațiile folosite de copii și să discute deschis despre riscuri; unele activități să se facă în mod conștient fără telefon, pentru a încuraja conexiunea reală. Nu este vorba despre interzicere, ci despre echilibru și asumare parentală. A fi ferm nu înseamnă a fi dur, iar copiii au nevoie de limite pentru a se simți în siguranță, nu doar de permisiuni și libertate totală, mai spun experții. O provocare a generației actuale În România, ca și în multe alte țări, accesul la tehnologie este din ce în ce mai larg, dar educația digitală rămâne precară. Fie din lipsă de timp, fie din dorința de a evita conflictele, mulți părinți preferă să lase copilul „în pace” cu telefonul, fără să știe exact ce conținut consumă sau cât timp petrece online. „Copiii au nevoie de părinți implicați, nu de prieteni care le spun mereu da”, spun specialiștii în parenting. Iar când vine vorba de smartphone-uri, deciziile dificile de azi pot însemna echilibru și sănătate emoțională pe termen lung.
Ștefan Gheorghiță, fost mare luptător și coordonatorul secției de lupte de la Rapid, a găsit calea pentru a-i aduce pe copii la sport
Ștefan Gheorghiță, medaliat cu bronz la lupte libere, la Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008, conduce de mai bine de doi ani secția de lupte a clubului Rapid în calitate de antrenor coordonator. Iar rezultatele nu au încetat să apară pentru fostul campion în acest sport care, cândva, aducea medalii pentru sportul românesc. Ștefan Gheorghiță vine cu o idee revoluționară pentru a duce pe cei mici la sport „În prezent avem 40 de sportivi legitimați la lupte și peste 30 la lupte greco-romane. Chiar în aceste zile avem un reprezentant al clubului nostru la Campionatele Europene de seniori de la Bratislava. Avem medaliați la Campionatele Europene de U 23, ceea ce ne dă mari speranțe pentru viitor. Singura mare problemă cu care ne confruntăm, nu doar noi dar și multe alte alte discipline individuale este legată de faptul că tot mai puțini copii vin către sport. Este și motivul pentru care am găsit o soluție. Merg eu la ei, pentru a-i selecționa și antrena”, a precizat Ștefan Gheorghiță pentru ProSport. Tărtășești o zonă dedicată luptelor Așa se face că la 35 de kilometri distanță de București, mai precis la Tărtășești, medaliatul olimpic de la Beijing merge de câteva ori pe săptămână pentru a-i pregăti pe viitorii „Hercule” ai României. „Sala de antrenament este una foarte bună. Avem copii care vin la antrenamente atât din Tărtășești cât și din localitățile limitrofe. Sunt copii talentați, mare parte dintre ei intenționez să-i legitimăm la clubul Rapid. Faptul că eu merg la ei este, cred eu, modalitatea cea mai bună de a crește bazinul de selecție pentru lupte”, a mai declarat Ștefan Gheorghiță. Sala Rapid, o bijuterie pentru lupte Gheorghiță a ținut să precizeze că sala de antrenament de la Rapid București va fi una dintre cele mai moderne săli din România. „Încă se mai lucrează la ea. Peste puțin timp va fi gata. Sunt convins că nu va mai trece multă vreme până când vom vorbi de performanțe notabile ale luptătorilor rapidiști. Lucrurile nu se pot face peste noapte. E nevoie de răbdare și multă muncă”, a încheiat Gheorghiță. În 2008, a participat la Jocurile Olimpice de la Beijing, în competiția din limitele categoriei 74 kg, unde s-a clasat pe locul 5. În 2016, medaliatul cu argint Soslan Tigiev din Uzbekistan a fost descalificat, pe motiv de doping, iar Gheorghiță Ștefan a urcat în clasament pe locul 3. În 2016, a primit distincția „Cheia Orașului” Lugoj, în ziua căsătoriei sale cu Corina Căprioriu, medaliată cu argint la judo la Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012. A început să practice luptele la vârstă de 12 ani, alegând stilul liber. A fost legitimat la Clubul Sportiv Rapid București, în 2008 a avut dublă legitimare la Rapid și CSA Steaua București, iar din 2012, pentru concursurile naționale pe echipe, a avut dublă legitimare Rapid și la Clubul Sportiv Municipal Lugoj. Peste 25 de ani de experiență în presa sportivă. A debutat ca jurnalist în 1997, în primul an de facultate, fiind redactor la ziarul ZIUA care avea, la acea vreme, un supliment de 4 pagini dedicat sportului. Apoi s-a transferat la Sportul Românesc, Evenimentul Zilei, ProSport (reporter special … citește mai mult
Părinții care cresc copii echilibrați emoțional fac aceste 4 lucruri
Specialistul afirmă că tinerii care posedă această calitate nu doar că își revin mai ușor după dezamăgiri, dar prezintă și un risc mai scăzut de a face depresie, anxietate sau de a adopta comportamente auto-critice. Conform psihologului, copiii cu rezistență emoțională au un element comun: părinți care știu să își gestioneze propriile emoții. Atunci când adulții demonstrează că emoțiile nu sunt rușinoase sau interzise, ei transmit copiilor că sentimentele nu sunt inconveniente deranjante, ci „mesageri biologici inteligenți” care ne indică nevoile și ne ghidează prin viață, asemenea setei sau foamei. Patru practici Părinții care reușesc să crească copii echilibrați emoțional aplică patru practici esențiale: În primul rând, aceștia își observă și își onorează propriile emoții, recunoscând că sentimentele nu trebuie îngropate, respinse sau reprimate. Ei înțeleg că ignorarea emoțiilor doar le amplifică. Numirea emoțiilor reprezintă primul pas pentru a le valida și a putea lua măsuri pentru a se simți mai bine. În al doilea rând, părinții eficienți știu să își regleze propriile emoții, conștienți fiind că acestea sunt contagioase. Specialistul recomandă tehnici de respirație pentru calmarea sistemului nervos: inspirarea lentă timp de cinci secunde, urmată de expirare tot timp de cinci secunde, repetată două minute. A treia practică constă în evitarea etichetării emoțiilor drept „bune” sau „rele”. Psihologul subliniază că emoțiile nu sunt pozitive sau negative, ci reprezintă doar informații valoroase și acționabile. Tristețea ne spune că există ceva de plâns, frica ne alertează asupra pericolelor, iar entuziasmul ne îndeamnă să sărbătorim. În cele din urmă, auto-reflecția reprezintă a patra practică importantă. Modul în care propriii noștri părinți au gestionat emoțiile noastre în copilărie ne modelează viața emoțională actuală. Întrebările „Cum au reacționat părinții mei când mă simțeam astfel?” și „Ce vreau să fac diferit cu copiii mei?” pot ajuta la întreruperea tiparelor familiale dăunătoare. „Părinții care pot reflecta asupra propriilor emoții îi învață pe copiii lor să facă același lucru. Este ca și cum ai modela maniere adecvate. Copiii învață observând ceea ce facem, nu doar ascultând ce spunem”, concluzionează psihologul citat de CNBC.
Cât timp este recomandat să stea copiii în fața ecranelor și de ce nu trebuie evitată tehnologia, explicațiile psihologului și ministrului Educației Daniel David
Accesul copiilor la tehnologie este o temă care stârnește frecvent controverse, mai ales în contextul unei lumi tot mai digitalizate. În loc să pledeze pentru interzicerea folosirii ecranelor de către cei mici, ministrul Educației, Daniel David, care este și doctor în psihologie, atrage atenția asupra riscurilor pe care le presupune lipsa contactului cu tehnologia în secolul XXI, scrie News.ro. Tehnologia, o necesitate în era digitală „Suntem împreună cu copiii noștri într-o nouă revoluție industrială, iar conectarea la tehnologie este esențială pentru a nu pierde avantajele competitive ale lumii moderne”, a afirmat Daniel David la Prima TV, în cadrul emisiunii Insider Politic. El subliniază că prin tehnologie nu se înseamnă doar telefonul mobil, ci și tabla inteligentă, televizorul, computerul sau tableta, toate fiind medii prin care copiii intră în contact cu informația și procesele educaționale. Potrivit studiilor recente, o expunere rezonabilă în fața ecranelor este cuprinsă între 2 și 4 ore zilnic, incluzând aici atât timpul petrecut la școală, cât și cel de acasă, pentru educație sau divertisment. „Pentru unii copii, în funcție de temperament sau de rezistență psihică, timpul poate varia între o oră și până la cinci, șase ore – dar doar în cazuri rare”, a precizat ministrul. Ministrul Educației, Daniel David, în cadrul emisiunii de la Prima TV Rolul părinților în gestionarea tehnologiei Daniel David avertizează că nu doar timpul petrecut în fața ecranelor este important, ci și tipul de conținut accesat de copii. De aceea, părinții trebuie să se implice activ în monitorizarea și ghidarea acestora: „Contează foarte mult la ce se uită copilul. Trebuie să alterneze conținuturile de divertisment cu cele educaționale, iar copilul să știe că este monitorizat”. Un dialog permanent cu cei mici este esențial pentru ca experiența digitală să fie una constructivă: „După ce s-au uitat la ceva, trebuie să discuți cu ei: ce ai învățat, ce a fost interesant, ce nu ți-a plăcut. Asta încearcă să transforme consumul pasiv într-o formă de co-creație a cunoașterii, împreună cu părintele, profesorul sau bunicii”. Concluzia: moderația, cheia unei relații sănătoase cu tehnologia Ministrul Educației consideră că tehnologia, utilizată corect, poate aduce un aport real în dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor. Evitarea totală a ecranelor nu mai este o soluție realistă în contextul actual, ci mai degrabă o abordare echilibrată, adaptată vârstei și nevoilor fiecărui copil. „Expunerea la tehnologie trebuie să fie parte dintr-un proces educațional, nu doar un act pasiv de consum. Iar responsabilitatea aparține împreună părinților și sistemului educațional”, a încheiat Daniel David.