Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică spre Marea de Est după un nou schimb de acuzații cu Seulul
Coreea de Nord a lansat sâmbătă, 3 octombrie, o rachetă balistică spre mare, pe fondul tensiunilor cu Coreea de Sud. Recent, trei militari sud-coreeni au fost răniți de explozia unei mine în zona demilitarizată, iar Seulul a acuzat Phenianul că a amplasat dispozitivul și i-a sugerat să își ceară scuze. Coreea de Nord a respins acuzațiile. Racheta lansată astăzi a parcurs peste 700 de kilometri înainte să cadă în mare, potrivit autorităților sud-coreene, conform The Guardian. Racheta a fost lansată spre Marea de Est și a căzut în apă Armata sud-coreeană a anunțat că racheta a fost lansată în jurul orei 6:30 și s-a îndreptat spre Marea de Est, cunoscută și drept Marea Japoniei. Seul și Washingtonul analizează datele ca să stabilească cu exactitate tipul rachetei și caracteristicile testului. Garda de Coastă japoneză a transmis că obiectul ar fi fost o rachetă balistică și că a căzut în mare. Autoritățile de la Tokyo au avertizat navele din zonă să fie precaute. Coreea de Sud urmărește îndeaproape situația și este pregătită pentru eventuale noi lansări. Seulul va continua să colaboreze cu Statele Unite și Japonia și să facă schimb de informații. Loading … Trei militari sud-coreeni au fost răniți de explozii în zona demilitarizată Tensiunile dintre cele două Corei s-au intensificat după un incident produs pe 21 septembrie, în zona demilitarizată, regiunea care separă cele două state. Trei militari sud-coreeni au fost răniți în urma a două explozii, în timp ce participau la o misiune pentru amenajarea unui nou traseu de patrulare într-o zonă rar accesată de armata sud-coreeană. Armata Coreei de Sud și Comandamentul ONU au verificat locul exploziilor și au găsit indicii care arată că minele ar fi fost amplasate de Coreea de Nord. Comandamentul ONU a stabilit ulterior că amplasarea minelor de către Coreea de Nord a încălcat acordul de armistițiu care a pus capăt luptelor din Războiul din Coreea. Seulul a cerut Phenianului să își asume responsabilitatea, să-și ceară scuze și să oprească lucrările de fortificare a frontierei, inclusiv amplasarea de mine și construirea unor bariere antitanc. Kim Yo-jong respinge scuzele Coreei de Sud Phenianul a respins însă acuzațiile. Kim Yo-jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong-un, a negat că țara sa ar fi responsabilă pentru explozii și a calificat cererea de scuze formulată de Seul drept nefondată. Ea a susținut că lucrările desfășurate de Coreea de Nord la frontieră au rolul de a izola definitiv cele două state. La o zi după această declarație, Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică din zona Wonsan, în direcția Mării de Est. Autoritățile sud-coreene nu au explicat motivul lansării rachetei Un analist citat de The Guardian spune că lansarea ar putea fi legată de mesajul transmis de Kim Yo-jong sau ar putea face parte dintr-un test al unui nou tip de rachetă. Până în acest moment, autoritățile de la Phenian nu au explicat motivul lansării. Înainte de acest nou episod tensionat, președintele sud-coreean Lee Jae Myung pledase pentru reluarea dialogului cu Coreea de Nord, chiar și după incidentul în care trei militari sud-coreeni au fost răniți de mine în zona demilitarizată. Coreea de Nord a efectuat în acest an peste zece serii de teste cu rachete. Phenianul și-a intensificat în ultimii ani retorica ostilă față de Coreea de Sud și a renunțat la reunificarea celor două țări ca obiectiv național.
Zelenski: Peste 8.000 de soldați nord-coreeni se află în Rusia. Alți 10.000 ar urma să fie trimiși
Zelenski a invocat „date noi” privind trimiterea trupelor nord-coreene în Rusia și a afirmat că acestea sunt selectate pentru instruire și pentru o desfășurare ulterioară pe teritoriul rus. Președintele Ucrainei a susținut că numărul militarilor nord-coreeni aflați în Rusia depășește 8.000 și că alte 10.000 de persoane ar putea fi trimise în cadrul sprijinului oferit Moscovei. În august, Zelenski afirmase că până la 50.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși să lupte de partea Rusiei. La acel moment, liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să sprijine Ucraina, inclusiv prin consolidarea apărării antiaeriene, scrie Reuters. Coreea de Sud a anunțat în iulie un pachet de ajutor în valoare de 100 de milioane de dolari pentru Ucraina. Pachetul nu a inclus însă arme letale. Soldații nord-coreeni, trimiși în Rusia pentru instruire Potrivit estimărilor ucrainene și sud-coreene, Coreea de Nord a trimis începând din 2024 între 14.000 și 15.000 de militari pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina. Cea mai mare parte a acestora ar fi fost desfășurată în regiunea Kursk, unde forțele ruse au încercat să respingă incursiunea trupelor ucrainene. Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat în ultimii ani cooperarea militară. Potrivit evaluărilor ucrainene și unor analize independente, Phenianul a furnizat Moscovei milioane de proiectile de artilerie și mortiere, precum și rachete balistice, sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune și sisteme de lansatoare multiple de rachete. Dispută între Ucraina și Coreea de Sud privind soldații nord-coreeni Declarațiile lui Zelenski de luni vin după o dispută între Kiev și Seul privind transferul a doi soldați nord-coreeni capturați de Ucraina. Zelenski a anunțat săptămâna trecută că Ucraina i-a transferat pe cei doi militari în Coreea de Sud. Autoritățile de la Seul și-au exprimat regretul față de anunț, invocând existența unui acord privind păstrarea transferului în regim confidențial. Coreea de Sud a protestat, de asemenea, față de ceea ce a descris drept o afirmație falsă a administrației prezidențiale ucrainene, care negase existența unui asemenea acord.
Consilier al lui Putin: Japonia ar putea avea bomba atomică într-un an. Declarația vine după scandalul provocat de vizita lui Putin în insulele revendicate de Tokyo
Anton Kobiakov, consilier al președintelui rus și secretar executiv al comitetului de organizare al Forumului Economic Estic, a declarat pentru agenția TASS că Japonia ar avea nevoie de numai aproximativ un an pentru a obține o armă nucleară. „Se vorbește chiar despre arme nucleare, pe care Japonia este capabilă să le construiască în aproximativ un an”, a afirmat oficialul rus, potrivit TASS. Kobiakov a acuzat Tokyo de o „militarizare revanșistă” și a susținut că retorica premierului Sanae Takaichi ar demonstra o trecere a Japoniei de la rolul tradițional de aliat al Statelor Unite la o implicare directă în strategia regională și globală a Washingtonului. Afirmația lui Kobiakov a fost preluată marți seară de mai multe publicații ruse. Japonia spune că nu vrea bomba atomică Japonia este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară și se prezintă oficial drept stat fără arme nucleare. Din 1967, politica sa este construită în jurul celor „Trei Principii Non-Nucleare”: să nu dețină, să nu producă și să nu permită introducerea armelor nucleare în Japonia. Iar declarația consilierului lui Putin vine la numai două săptămâni după ce Sanae Takaichi a reafirmat public această poziție. La 9 august, în timpul comemorărilor de la Nagasaki, premierul japonez a declarat că politica guvernului „rămâne neschimbată” și că Tokyo continuă să considere cele trei principii drept o politică fundamentală. Takaichi a subliniat și importanța statutului Japoniei de stat parte la Tratatul de Neproliferare și a promis respectarea obligațiilor asumate prin acesta. Declarația vine după un scandal major între Moscova și Tokyo Momentul afirmației lui Kobiakov este important. Relațiile dintre cele două state s-au tensionat puternic după ce Vladimir Putin a vizitat, pe 13 august, insula Iturup, cunoscută în Japonia sub numele de Etorofu. A fost prima vizită a lui Putin pe una dintre insulele sudice ale arhipelagului Kurile revendicate de Japonia. Tokyo consideră Etorofu, Kunashiri, Shikotan și grupul Habomai drept „Teritoriile de Nord” și susține că acestea fac parte din teritoriul japonez. Rusia le controlează de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Vizita liderului de la Kremlin a provocat imediat un scandal diplomatic. Premierul Sanae Takaichi a declarat că deplasarea lui Putin este „absolut inacceptabilă”, iar guvernul japonez a convocat ambasadorul Rusiei pentru a protesta oficial. Takaichi a precizat că Tokyo ceruse în mod repetat Moscovei ca Putin să nu viziteze insulele disputate. Rusia a respins protestul și a răspuns câteva zile mai târziu convocând, la rândul său, ambasadorul Japoniei la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că suveranitatea Rusiei asupra insulelor este „de necontestat” și a criticat ceea ce a numit declarațiile „anti-ruse” ale conducerii japoneze. Putin a inspectat zona în timp ce Rusia desfășura exerciții militare Putin s-a deplasat în Extremul Orient rus în timp ce Flota rusă din Pacific desfășura exerciții militare de amploare în regiune. Liderul rus a urcat inclusiv la bordul crucișătorului purtător de rachete Varyag înainte de deplasarea pe Iturup. Ulterior, Rusia a desfășurat teste cu rachete și exerciții în apropierea insulelor disputate, inclusiv cu sisteme de apărare de coastă Bastion, provocând noi proteste din partea Japoniei. Pentru Moscova, insulele au o valoare strategică majoră, deoarece permit controlul accesului dintre Marea Ohotsk și Oceanul Pacific, o zonă importantă pentru submarinele rusești purtătoare de rachete balistice. Pentru Japonia, problema are atât o dimensiune strategică, cât și una istorică. Uniunea Sovietică a ocupat insulele în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, iar populația japoneză a fost ulterior îndepărtată. Disputa este atât de profundă încât Japonia și Rusia nu au semnat nici până astăzi un tratat formal de pace care să încheie conflictul dintre ele din Al Doilea Război Mondial. Cât de realist este termenul de un an, înaintat de omul lui Putin Japonia este descrisă de specialiști drept un stat cu o importantă „capacitate nucleară latentă”: nu deține arme atomice, însă are o industrie nucleară civilă avansată, tehnologie aerospațială și o industrie de apărare sofisticată. Într-o amplă investigație publicată de Reuters, experții citați estimau că Japonia ar putea produce relativ rapid o armă dacă ar lua decizia politică de a abandona actuala doctrină. Jennifer Kavanagh, specialistă în probleme militare, estima că realizarea unui dispozitiv suficient de compact pentru a putea fi transportat de o rachetă ar putea dura „câțiva ani”. Există însă o diferență importantă între construirea unui prim dispozitiv experimental și crearea unui arsenal nuclear militar credibil, cu focoase miniaturizate, sisteme de comandă, mijloace de transport și capacitatea de a supraviețui unui atac. Comisia pentru Energie Atomică a Japoniei estimează că stocul total de plutoniu japonez era de aproximativ 44,4 tone la 31 martie 2026. Materialul provine din programul nuclear civil și este supus regimului internațional de control și garanții. Guvernul japonez afirmă explicit că urmărește reducerea stocului și folosirea plutoniului exclusiv în scopuri pașnice.
Rusia și Coreea de Nord finalizează un pod care va asigura trecerea rutieră între cele două țări
Podul traversează râul Tumen, între Khasan, în extremul est al Rusiei, și Tumangang, în Coreea de Nord, o porțiune îndepărtată și slab populată de graniță, unde râul marchează ultimii kilometri ai frontierei înainte de a ajunge la coastă, potrivit The Guardian. Trecerea frontierei este acum în mare parte finalizată. Coreea de Nord și-a finalizat partea sa din proiect, inclusiv vama și facilitățile de carantină, înainte de deschiderea oficială care era programată pe 19 iunie, dar Rusia a rămas în urmă pe propria parte a frontierei și nu a fost confirmată nicio nouă dată de deschidere. Autoritățile ruse și nord-coreene nu au ascuns proiectul podului, afirmând că acesta are ca scop extinderea comerțului și a turismului. Agenția de știri de stat din Coreea de Nord, KCNA, a prezentat, de asemenea, podul ca o modalitate de a stimula „călătoria persoanelor, turismul și circulația mărfurilor” între cele două țări. Un coridor logistic militar discret Cu toate acestea, o nouă investigație realizată de grupul ucrainean pentru drepturile omului Truth Hounds și distribuită publicației Guardian sugerează că este destinat mai mult să ofere un coridor logistic militar discret decât să stimuleze comerțul. Nazar Myhun, care a condus cercetarea open-source la Truth Hounds, a declarat că un motiv cheie din spatele concluziei sale a fost faptul că este mult mai ușor să se evite monitorizarea prin satelit – o metodă de supraveghere utilizată de Occident pentru a înțelege activitățile Rusiei și Coreei de Nord – folosind drumuri în comparație cu o rețea feroviară. Noua trecere peste râul Tumen trece de-a lungul Podului Prieteniei, care este singura legătură feroviară dintre cele două țări. Proiectul include o platformă de aterizare pentru elicoptere Rețeaua rutieră a Rusiei și Coreei de Nord este mult mai mare decât rețeaua lor feroviară, a spus el, ceea ce face mai dificilă urmărirea în ansamblu. Încărcarea și descărcarea camioanelor poate avea loc, de asemenea, mult mai rapid decât în cazul vagoanelor, care sunt expuse trecerilor prin satelit pentru o perioadă mai lungă de timp. Podul peste râul Tumen are aproximativ 1 km lungime și șapte metri lățime, cu două benzi, parte a unei traversări mai late de 4,7 km, care include drumuri de acces. Imaginile din satelit arată, de asemenea, infrastructura de susținere construită pe partea rusă, inclusiv o platformă de aterizare pentru elicoptere.
Proces de corupție la cel mai înalt nivel în Coreea de Nord. Un important lider militar a fost sancționat în prezența lui Kim Jong Un
Pak Chui Hol, director adjunct responsabil cu organizarea în cadrul Biroului Politic General al armatei, a fost sancționat disciplinar vineri pentru „acte de corupție la scară largă” în timpul unei reuniuni comune a Partidului Muncitorilor din Coreea, guvernului și armatei, la care a participat liderul Kim Jong-un, a scris KCNA, relatează Le Figaro. Este rar ca autoritățile nord-coreene să însceneze public căderea unui oficial de rang atât înalt și ca însuși Kim Jong-un să participe la operațiune. „A jefuit fondurile statului pe care le-a risipit într-o viață desfrânată” Comunicatul KCNA îl acuză pe Pak că a primit „numeroasă mită de la elemente nesănătoase, obsedate de lăcomie și setea de o poziție înaltă” și că a „jefuit la maximum fondurile statului (…) pe care le-a risipit într-o viață desfrânată și depravată” . Potrivit agenției, „el a promovat cumpărarea și vânzarea pe scară largă de funcții, acceptarea de mită și manevrele politice frauduloase în cadrul armatei și a împiedicat serios instaurarea sistemului monolitic de conducere al Partidului în întreaga armată, plasând în funcții importante persoane care l-au servit cu credință și i-au dat mită”. Kim Jong-Un: crimă politică împotriva liniei partidului În timpul întâlnirii, Kim Jong-un a descris aceste acțiuni drept o „crimă politică împotriva liniei partidului”, un vocabular rezervat de obicei celor mai grave probleme, și a spus că „toate cadrele trebuie să considere respectarea principiilor și integritatea drept rațiunea lor de a trăi ”, adaugă KCNA. Agenția mai relatează că Pak și alți oficiali implicați au fost aduși în fața Curții Supreme din Coreea de Nord, care le-a „aplicat o sentință”, fără a oferi detalii suplimentare. Lupta împotriva corupției a fost o temă recurentă în discursul oficial nord-coreean de mai mulți ani.
Un militar nord-coreean a trecut în Coreea de Sud prin zona demilitarizată. Autoritățile investighează o posibilă dezertare
Statul Major Întrunit al Coreei de Sud a anunțat că militarul a fost preluat în custodie marți seara, în sectorul central al frontierei, iar autoritățile competente desfășoară verificări pentru a stabili circumstanțele în care acesta a trecut granița, relatează agenția Yonhap, citată de Euronews. Una dintre cele mai bine păzite frontiere din lume Zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud este considerată una dintre cele mai securizate frontiere din lume. Aceasta este protejată prin garduri de sârmă ghimpată, câmpuri de mine și un sistem extins de supraveghere. Traversarea frontierei este extrem de rară, iar incidentele de acest tip atrag de regulă atenția autorităților din ambele state. Peste 34.000 de nord-coreeni au fugit în Sud din 1998 Potrivit Ministerului Unificării din Coreea de Sud, peste 34.000 de cetățeni nord-coreeni au dezertat în Coreea de Sud de la începutul evidențelor oficiale, în 1998. Dintre aceștia, 899 au fost militari. Numai în 2025, autoritățile sud-coreene au înregistrat 223 de dezertări, aproximativ 89% dintre persoanele care au fugit fiind femei. A 80-a aniversare a școlii politice a Partidului Muncitorilor din Phenian. Foto: kcna/dpa Coreea de Nord are o populație de aproximativ 26 de milioane de locuitori și rămâne una dintre cele mai izolate țări din lume. Regimul de la Phenian promovează doctrina „Juche”, bazată pe autosuficiență politică, economică și militară. În ultimii ani, liderul nord-coreean Kim Jong Un a consolidat relațiile cu Rusia și China, în timp ce țara continuă să fie afectată de sărăcie și lipsuri alimentare.
Xi Jinping și Kim Jong Un promit întărirea relațiilor China-Coreea de Nord la summitul de la Phenian
Xi Jinping a fost primit cu o ceremonie de amploare pe aeroportul internațional din Phenian, fiind întâmpinat de Kim Jong Un și de soția sa, Ri Sol Ju. Ceremonia a inclus gardă de onoare, mii de participanți, bannere, drapele și portrete ale celor doi lideri. În cadrul discuțiilor, Xi a declarat că Beijingul este dispus să extindă cooperarea în domenii precum comerțul, agricultura, construcțiile și tehnologia. El a subliniat necesitatea consolidării cooperării strategice și a protejării intereselor de securitate ale ambelor state, potrivit presei de stat chineze, citată de Associated Press. La rândul său, Kim Jong Un a afirmat că vizita lui Xi demonstrează caracterul „de neclintit” al relației bilaterale și a descris consolidarea prieteniei dintre cele două țări drept o „alegere strategică neschimbată” pentru Phenian. Liderul nord-coreean a reiterat și sprijinul pentru principiul „o singură Chină”, referindu-se la poziția Beijingului privind Taiwanul, a transmis agenția oficială nord-coreeană KCNA. Întâlnirea are loc pe fondul încercărilor Chinei de a-și reafirma influența asupra Coreei de Nord, într-un context regional marcat de tensiuni cu Statele Unite ale Americii și de apropierea Phenianului de Rusia. China rămâne principalul partener economic și diplomatic al Coreei de Nord. Analiștii spun că Beijingul ar putea folosi cooperarea extinsă ca instrument de influență în negocierile geopolitice mai largi.
O companie a anunțat că va lansa în toamnă un joc video despre războiul dintre SUA și Coreea de Nord. Antagonistul, inspirat după Kim Jong Un
Lansarea unui joc video „Call of Duty” a devenit în Statele Unite ale Americii o sărbătoare anuală de amploarea „Zilei Recunoștinței” și a „Black Friday”. Ca în fiecare toamnă, companiile Activision-Blizzard și Microsoft vor lansa și în acest an un nou joc al seriei, cu un nou conflict ilustrat pe câmpul de bătălie virtual din modul multiplayer, precum și o nouă poveste cinematografică. În contextul în care SUA au fost implicate în primele șase luni ale anului 2026 în două conflicte cu Venezuela și Iran, anul acesta este rândul companiei de dezvoltare Infinity Ward să aducă pe console și pe PC un nou joc din „Modern Warfare (Reboot) ”, o serie de jocuri de acțiune lansată din 2019 ce a fost inspirată după trilogia originală „Modern Warfare”. Dezvoltatorii promit că cel de-al patrulea joc al seriei va fi îmbunătățit în comparație cu mult criticatul joc „Modern Warfare III” lansat în 2023. După ce au luptat multe nopți la rând în Verdansk (regiune inspirată după Donețk), Urzikstan (o țară ficțională inspirată după Siria) și în Mexic, Call of Duty: Modern Warfare 4 îi vor transporta pe jucători într-un război ficțional cu Coreea de Nord. Ce a atras atenția imediat a fost antagonistul, tânărul dictator al Coreei de Nord ce pare să fie inspirat după Kim Jong Un, care conduce țara cu o mână de fier din anul 2011, de la moartea tatălui său, Kim Jong-Il. Kim Jong-Un, scurtă biografie În viața reală, Kim Jong Un (născut în 1982/1984), a intensificat programul de înarmare nucleară și a menținut cultul media al personalității bazat pe ideologia Juche. Kim Jong-un / Sursă FOTO: Profimedia Images În 2013, dictatorul a ordonat asasinarea fratelui său vitreg și executarea unchiului. A coordonat patru teste nucleare și testarea a mai multor rachete, inclsiv a primei rachete balistice intercontinentale ale Coreei de Nord. Profimedia Tensiunile cu SUA, Japonia și Coreea de Sud au luat amploare. După amenințări reciproce, Donald Trump s-a împăcat cu Kim Jong-Un și a devenit primul președinte american care s-a întâlnit cu un dictator nord-coreean. Negocierile au picat însă, iar Coreea de Nord a abandonat ideea reunificării cu Coreea de Sud și a respins dezarmarea nucleară. Din 2024, Coreea de Nord și-a întărit relațiile cu Rusia și chiar a trimis soldați pentru a sprijini trupele ruse în campania pentru eliberarea regiunii Kursk de sub ocupația ucraineană. 12.000 – 15.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși să lupte în Ucraina. Oficialii occidentali estimează că 1.000 de soldați nord-coreeni și-au pierdut viața în luptele cu ucrainenii. El și-a desemnat fiica, pe Kim Ju Ae (născută în 2012/2013) ca succesor la funcția de liderul suprem al Coreei de Nord. Detalii tehnice despre joc Infinity Ward promit că jocul Modern Warfare 4 va fi mai „întunecat și mai periculos”, iar povestea va fi mai „emoționantă”. Modul multiplayer promite lupte precise și la sol, iar în modul DMZ, jucătorii vor opera în spatele liniilor inamice, unde fiecare operațiune de extragere în teritoriul contestat obligă la alegeri dificile cu privire la securizarea obiectivelor. Call of Duty: Modern Warfare 4 va fi lansat pe 23 octombrie. Modern Warfare 4 va fi despre cel de-al Doilea Război Coreean Povestea se desfășoară în zilele noastre, după ce protagonistul seriei, căpitanul Price, un fost operator britanic SAS și eroul războului împotriva terorismului, ajunge să fie căutat la nivel internațional după ce l-a asasinat pe un general american acuzat pentru contrabandă cu arme cu o companie militară privată. Războiul izbucnește în Peninsula Coreeană. Coreea de Nord lansează o invazie la scară largă care amenință să destabilizeze lumea, iar o tânără echipă de soldați sud-coreeni luptă alături de americani pentru a supraviețui pe frontul care se prăbușește. Campania single-player îi plasează pe jucători să ducă lupte și în New York, Paris și Mumbai. În viața reală, ultima oară când Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au războit a fost între anii 1966-1969, în timpul Conflictului din Zona Demilitarizată Coreeană, soldată cu peste 600 de militari uciși. Cel mai de anvergură război a fost între 1950 și 1953, în Războiul Coreean, cu aproape 2 milioane de civili și militari uciși. Adevăratul Război Coreean (1950-1953) În iunie 1950, când forțele comuniste din Coreea de Nord condusă de Kim Il Sung au invadat Coreea de Sud, SUA, cu democratul Harry S. Truman președinte, au intervenit de parte regimului autoritar condus de Syngman Rhee de la Seul. SUA au fost sprijinite de Națiunile Unite, de Regatul Unit, Australia, Canada, Franța, Noua Zeelandă, Turcia, Filipine, Grecia, Belgia, Țările de Jos, Africa de Sud etc. De partea Coreei de Nord au fost URSS și China maoistă. În octombrie 1950, armata Republicii Populare Chineze de 2 milioane de soldați a traversat râul Yalu. A rezultat un război devastator în peninsula coreeană între China și SUA. Americanii au pierdut bătăliile de la Ch’ongch’on și Chosin. Seulul a ajuns iar sub ocupația forțelor comuniste. Sovieticii au intrat în lupte directe cu americanii într-o bătălie aeriană, iar pilotul Royce Willliams, acum în vârstă de 101 ani, a doborât patru aeronave sovietice. Generalul american Douglas McArthur luase în considerare să bombardeze nuclear frontiera sino-coreeană până să fie concediat de președintele Truman. Războiul care ar fi putut duce la Al Treilea Război Mondial după ce s-au angajat multe țări în luptele duse în peninsula coreeană s-a încheiat în iulie 1953, în urma unui armistițiu care a stabilit „Zona Demilitarizată”. Coreea de Nord și Coreea de Sud au rămas de atunci în stare de conflict înghețat. Costurile pentru americani? Au salvat regimul sud-coreean, drept pentru care Coreea de Sud se va democratiza și va deveni un important furnizor de produse tehnice Samsung, muzică K-pop, kimchi și de seriale coreene pentru Occident. Dar cu costuri uriașe: 36.574 de soldați americani uciși și 2 milioane de civili din ambele tabere care și-au pierdut viețile. Modern Warfare, scurt istoric Seria Call of Duty a debutat din toamna anului 2003, cu un joc axat pe cel de-al Doilea Război Mondial. După trei jocuri pe același conflict, din 2007, producătorii au ales o nouă
Coreea de Nord anunță că a testat un nou sistem de lansare a rachetelor multifuncționale
Statul major sud coreean a declarat marți că a detectat lansarea „mai multor proiectile” în Marea Galbenă, inclusiv a unei rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, lansată din orașul nord-coreean Chongju, relatează Le Figaro. Coreea de Nord și-a intensificat testele cu rachete în ultimele săptămâni. Analiștii cred că statul izolat diplomatic ar putea încerca să profite de slăbirea normelor internaționale, pe fondul războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, pentru a-și consolida statutul de putere nucleară. Aceasta a fost prima lansare de rachete a Coreei de Nord în 37 de zile și a opta din acest an. „Demonstrație a unui mare progres tehnologic” Acest test a permis „analizarea și estimarea puterii unui focos special al unei rachete balistice tactice, fiabilității unui obuz de artilerie ghidat de 240 mm cu rază extinsă de tragere, care este echipat cu un sistem de navigație autonom ultra-precis”, a detaliat KCNA. „ Aceste sisteme majore de armament sunt un semn clar al îmbunătățirii forței noastre militare și o demonstrație a unui mare progres tehnologic”, a declarat Kim Jong-un, citat de KCNA. „Este esențial ca operațiunile armatei noastre să aibă o astfel de putere distructivă, suficientă pentru a face orice forță adversă teoretic incapabilă să supraviețuiască, decât prin pură noroc ”, a adăugat el. Aceste noi lansări au venit în contextul în care agenția de știri sud-coreeană Yonhap a indicat recent că președintele chinez Xi Jinping ar putea vizita Coreea de Nord săptămâna aceasta, citând surse guvernamentale nespecificate. China este principalul susținător economic și politic al Coreei de Nord, deși Phenianul s-a apropiat de Rusia în ultimii ani. Niciuna dintre țări nu a confirmat încă vizita.
Coreea de Nord reacționează furios după sancțiunile britanice legate de copiii ucraineni deportați
Phenianul a calificat măsura drept o „provocare politică intolerabilă” și a acuzat Londra că încearcă să afecteze relațiile dintre Coreea de Nord și Rusia, scrie Euronews. Sancțiunile anunțate de guvernul britanic vizează tabăra internațională pentru copii Songdowon, o facilitate deschisă încă din 1960 și folosită de regimul nord-coreean pentru programe de propagandă și schimburi internaționale. Ministerul britanic de Externe susține că centrul ar fi oferit sprijin pentru „deportarea forțată și reeducarea copiilor ucraineni” proveniți din teritoriile ocupate de Rusia. Autoritățile britanice au impus înghețarea activelor asociate taberei și au acuzat Phenianul că susține acțiuni care amenință „suveranitatea și independența Ucrainei”. Raport: Doi copii ucraineni au fost duși în Coreea de Nord Controversa vine după publicarea unui raport realizat în 2025 de Centrul Regional pentru Drepturile Omului din Ucraina. Documentul susține că doi copii din teritorii ocupate de Rusia – un băiat de 12 ani și o fată de 16 ani – au fost trimiși în tabăra Songdowon. Potrivit raportului, copiii au participat la activități de propagandă și au fost învățați despre lupta împotriva „militariștilor japonezi”. De asemenea, ar fi fost puși în contact cu veterani nord-coreeni implicați în atacul asupra unei nave americane din 1968. Phenianul respinge acuzațiile și vorbește despre o campanie anti-rusă Agenția oficială nord-coreeană KCNA a reacționat dur după anunțul sancțiunilor. Regimul de la Phenian a acuzat Marea Britanie că încearcă să „demonizeze Rusia” și să afecteze imaginea internațională a Coreei de Nord. Autoritățile nord-coreene au descris tabăra Songdowon drept „o bază sacră pentru educația și dezvoltarea copiilor”. Phenianul susține că acuzațiile privind deportarea forțată a copiilor ucraineni sunt „nefondate” și motivate politic. Mii de copii ucraineni sunt în continuare dispăruți Problema copiilor ucraineni deportați de Rusia a devenit una dintre cele mai sensibile teme ale războiului început în 2022. Potrivit unui portal oficial al guvernului ucrainean, peste 20.500 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de la începutul invaziei ruse. Alți 2.318 copii sunt în continuare dispăruți, iar peste 700 au fost uciși în timpul conflictului. Rusia a fost acuzată în repetate rânduri de state occidentale și organizații pentru drepturile omului că folosește transferurile de copii în scopuri de propagandă și reeducare ideologică.