Coridorul Verde, o himeră pentru România?
România are atuuri considerabile de a se impune în arealul Mării Negre, grație resurselor sale naturale. O poziție strategică ce ar fi putut-o susține în actuala criză energetică globală. Cea mai recentă oportunitate de asociere a țării noastre cu mari actori regionali și de a deveni chiar broker regional este Proiectul Caspian–Black Sea–European Green Energy Corridor sau, pe scurt, Coridorul Verde. Expertul în energie Cosmin Păcuraru a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt, din punct de vedere al României. avantajele, dar și vulnerabilitățile acestui proiect amplu, demarat în cooperare de Turcia și Azerbaidjan. Europa de Est joacă un rol tot mai mare pentru securitatea energetică europeană. Pentru România, această evoluție creează oportunități strategice în domeniul energiei, al conectivității regionale și al securității Mării Negre. Loading … România ar putea juca un rol-cheie în arealul energetic Marea Neagră Context extrem de favorabil, pe care îl poate specula în avantajul său. Mai ales pornind de la premisa evidentă că Uniunea Europeană a fost devansată de marii poli energetici globali, suportând din plin criza energetică globală. Așadar, resursele alternative de energie au devenit o necesitate pentru toate țările europene. Deci și pentru țara noastră, care încearcă să-și pună în valoare poziția avantajoasă la Marea Neagră, unde în curând va demara extracțiile de gaz în cadrul Neptun Deep. Proiectul Neptun Deep Existența alternativelor este esențială Concret, Coridorul Verde vizează construirea de interconectări şi infrastructuri pentru transportul energiei electrice generate din surse regenerabile în regiunea Mării Caspice către Europa, prin Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria. Pentru România, proiectul reprezintă o oportunitate de a diversifica rutele de aprovizionare și de a integra noi cantităţi de energie verde în sistemul european, contribuind astfel la securitatea energetică regională. Gândul a stat de vorbă cu Cosmin Păcuraru, expert în securitate energetică, pentru a afla mai multe despre viabilitatea proiectului. Spre deosebire de alte culoare energetice strategice din regiune, acesta are la bază conceptul de cablu electric submarin. „UE încearcă să-și diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar existența unor alternative este esențială. În acest context, în 2022 a fost lansat proiectul «Coridorul Verde Azerbaidjan–UE» — un cablu electric submarin în curent continuu, pe traseul Azerbaidjan–Georgia–Marea Neagră–România–Ungaria–piața europeană. Spre deosebire de rețelele electrice terestre europene, care transportă în principal curent alternativ, cablul submarin ar urma să utilizeze tehnologia de transport în curent continuu”. Este cu adevărat „verde” energia produsă în Azerbaidjan? Marea vulnerabilitate a proiectului, apreciază Cosmin Păcuraru, este deficitul de producție a energiei din surse regenerabile al co-inițiatorului său, Azerbaidjan. „Problema este că Azerbaidjanul nu dispune, în prezent, de o capacitate semnificativă de producție a energiei din surse regenerabile. Dintr-o capacitate totală instalată de 9.973 MW, aproximativ 7.903 MW provin din centrale pe gaze, 1.443,5 MW din hidrocentrale, 278,2 MW din centrale solare și 303,5 MW din centrale eoliene. În aceste condiții, este legitimă întrebarea dacă energia electrică exportată de Azerbaidjan poate fi considerată, în mod real, «verde»”, explică Păcuraru. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală Specialistul atrage atenția că Azerbaidjanul și-a făcut mult lobby la Bruxelles pe această temă. „Din perspectiva mea, proiectul poate fi interpretat și ca o operațiune de «diplomație a caviarului», desfășurată de autoritățile azere la Bruxelles de mai mulți ani. Chiar și așa, proiectul continuă să fie promovat”. România se laudă că avansează în proiect Autoritățile asigură că fac eforturi susținute pentru cooptarea țării noastre în proiect. Secretarul de stat al Ministerului Energiei a întâlnit delegația azeră „pentru a consolida parteneriatul energetic și a promova dezvoltarea Coridorului Verde, care va lega producția regenerabilă a Mării Caspice de piața europeană. Secretarul de stat Cristian Silviu Bușoi (foto jos) a găzduit, marţi, 22 septembrie, delegaţia Republicii Azerbaidjan condusă de ministrul adjunct al Energiei, Orkhan Zeynalov, alături de ambasadorul Gudsi Osmanov. Întâlnirea a fost axată pe consolidarea cooperării energetice dintre cele două state şi pe evoluţia proiectului Coridorului Verde de energie, au transmis autoritățile. „România acordă o importanță deosebită parteneriatului energetic cu Azerbaidjanul și proiectelor care pot consolida conectivitatea dintre Marea Caspică și Europa”, a declarat Bușoi. Realitatea pare a fi alta Expertul în energie avertizează însă că România și-a pierdut atuurile diplomatice și o viziune energetice coerentă, ceea ce ar putea duce la neincluderea sa în Coridorul Verde. Sursa foto: Profimedia „Este posibil ca România să piardă teren în această competiție, în condițiile în care nu mai dispune de o diplomație energetică vizibilă și coerentă. În același timp, proiectul cablului submarin ar putea fi încetinit sau trecut în așteptare. O asemenea evoluție ar fi de înțeles, având în vedere că infrastructura energetică instalată sub Marea Neagră nu mai poate fi considerată complet sigură în contextul războiului dintre Ucraina și Federația Rusă”. O alternativă bună, dar nu suficient de „verde” O alternativă viabilă în regiune este inițiativa GETT, mai explică Păcuraru. Ea este una clasică și nu verde, de tip climatic, sustenabil cum spun politicile de mediu comunitare. „Am observat, de asemenea, apariția inițiativei «Green Electric Transmission and Trade» — GETT. Este vorba despre un proiect regional de transport și comercializare transfrontalieră a energiei electrice «verzi», în care Azerbaidjanul, Georgia, Turcia și Bulgaria ar ocupa poziții centrale. Spre deosebire de Coridorul Verde, GETT ar reprezenta, în principal, un coridor terestru. Potrivit informațiilor anunțate până acum, la COP31, care urmează să se desfășoare la sfârșitul lunii noiembrie, în Antalya, ar putea fi semnate o serie de acorduri privind proiectul Green Electric Transmission and Trade. Există însă un motiv de îngrijorare: atât COP29, desfășurat la Baku, cât și COP30, organizat în Brazilia, au oferit Chinei oportunități importante pentru semnarea unor acorduri comerciale și pentru consolidarea influenței sale energetice”. UE, prinsă în propria capcană a tranziției verzi Specialistul atrage atenția că toate negocierile internaționale ar putea lăsa din nou cale liberă Chinei, care ar prinde vânt în pupă pentru a se desprinde ca lider energetic global. Prima afectată ar fi UE, inaptă să-și contureze tranziția energetică ca avantaj, ba dimpotrivă, conchide Păcuraru. China avertizează UE Riscul este ca Uniunea Europeană să ajungă din nou dependentă de un monopol energetic — de această dată nu în ceea ce privește combustibilii,