Agenția din cazul Simona Halep anunță o nouă lovitură: Depistată la trei substanțe
Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA) a făcut, vineri, 23 ianuarie 2026, un nou anunț care zguduie lumea tenisului feminin. Organismul care a exasperat-o pe Simona Halep, atunci când a suspendat-o provizoriu pe româncă, a transmis că încă o jucătoare cunoscută din circuitul WTA a fost depistată pozitiv. În urma unui test anti-doping efectuat în luna noiembrie a anului trecut, sportivei i s-au găsit în corp nu mai puțin de trei substanțe aflate pe lista interzisă a Agenției Mondiale Anti-Doping (WADA). Agenția din cazul Simona Halep a anunțat suspendarea unei alte jucătoare din WTA, depistată la trei substanțe ITIA a anunțat că Jana Fett, jucătoare de tenis în vârstă de 29 de ani din Croația, a fost suspendată provizoriu în cadrul Programului Anti-doping din tenis (TADP). Agenția de integritate din tenis i-a trimis jucătoarei o notificare preliminară privind o încălcare a Regulamentului anti-doping la data de 22 decembrie 2025, conform articolului 2.1 din TADP (prezența unei Substanțe Interzise în proba unui jucător) și/sau articolului 2.2 (utilizarea unei Substanțe Interzise fără o scutire terapeutică valabilă – TUE). Fett, care a atins cea mai bună clasare în carieră pe locul 97 mondial la simplu, în octombrie 2017, a furnizat o probă în timpul unui meci din cadrul play-off-ului Billie Jean King Cup, desfășurat pe 16 noiembrie 2025, în Varadzin, Croația: „Proba a fost împărțită în două eșantioane A și B, iar analiza ulterioară a arătat că în proba A au fost depistate trei substanțe interzise. Este vorba despre SARM Ostarine (S-22), un metabolit al LGD-4033 și metaboliți ai GW501516. Proba B a fost analizată miercuri, 14 ianuarie, și a confirmat rezultatele probei A. Aceste substanțe sunt interzise conform TADP, fiind încadrate în categoriile Alți Agenți Anabolizanți (Secțiunea S1.2) și Modulatori Metabolici (Secțiunea S4.4) din Lista Substanțelor Interzise pentru 2025”, se arată în comunicatul publicat de ITIA pe site-ul oficial. Jana Fett nu a făcut apel până în prezent Deoarece două dintre substanțe sunt considerate substanțe nespecifice, este obligatorie suspendarea provizorie, la fel cum s-a întâmplat și cu Simona Halep. În cazul Janei Fett, jucătoare aflată în prezent pe locul 189 wTA, aceasta este în vigoare din 22 decembrie 2025. „Jucătoarea are dreptul să facă apel împotriva suspendării provizorii în fața unui tribunal independent. Până în prezent, Fett nu a formulat niciun apel. Pe durata suspendării provizorii, Fett are interzis să participe, să se antreneze sau să fie prezentă la orice eveniment de tenis autorizat sau sancționat de membrii ITIA (ATP, ITF, WTA, Tennis Australia, Federația Franceză e Tenis, Wimbledon și USTA) sau de orice federație națională”, au mai precizat reprezentanții ITIA.
Corpul uman este echipat cu un sistem de protecție surprinzător, dezvăluie oamenii de știință
Un mecanism fascinant, prin care organismul uman declanșează reacții imune chiar dacă nu e expus la boală, doar prin simpla observare a unei persoane bolnave, a fost dezvăluit de studiul publicat în revista Nature Neuroscience, citat luni de Science Alert. Cercetătorii de la Universitatea din Lausanne – Elveția, în colaborare cu o echipă internațională de specialiști în neuroștiințe și imunologie, au folosit realitatea virtuală pentru a investiga modul în care creierul uman reacționează la semnele vizuale ale bolii. Participanții purtau căști pentru realitatea virtuală și urmăreau avatare digitale, personaje umane simulate, care prezentau fie un aspect sănătos, fie semne vizibile de boală, precum erupții sau paloare febrilă. Imunitatea reacționează și la aparențe În mod remarcabil, atunci când participanții la studiu au văzut un avatar bolnav, creierul lor a reacționat rapid, activând rețele asociate cu perceperea amenințărilor și cu inițierea unei reacții imune. Reacțiile nu au mai apărut când participanții au privit avatare fără semne fizice de boală. „Împreună, aceste date arată că celule limfoide înnăscute reacționează la infecții nu doar atunci când sunt detectate în corp, ci și atunci când sunt procesate ca o potențială amenințare”, a explicat echipa coordonată de imunologul Sara Trabanelli, de la Universitatea din Lausanne. Celulele limfoide înnăscute fac parte din sistemul imunitar și sunt responsabile pentru declanșarea rapidă a unei apărări atunci când organismul percepe o amenințare. Ele nu au nevoie de o „recunoaștere” prealabilă a virusului sau bacteriei, cum se întâmplă în cazul celulelor imune „învățate”, adaptive, ci reacționează imediat – motiv pentru care sunt considerate parte din imunitatea înnăscută. Pericolul de la distanță sperie mai tare Analizele de sânge au confirmat activarea sistemului imunitar. Surprinzător, avatarul bolnav aflat mai departe a generat o activare cerebrală mai puternică decât unul aflat aproape. Asta înseamnă că, în mod contrar așteptărilor, amenințarea percepută ca fiind la distanță poate declanșa un răspuns imun mai intens – poate tocmai pentru că „vine spre tine”. O parte dintre regiunile cerebrale activate în aceste situații sunt aceleași care se aprind și în urma vaccinării antigripale, ceea ce indică o legătură profundă între percepția pericolului și reacția biologică. „Descoperirile arată că sistemul nervos și cel imunitar lucrează împreună pentru a reacționa la amenințările de boală, chiar și atunci când nu există contact direct cu un agent infecțios”, au concluzionat autorii studiului. Apărarea învățată în milioane de ani e vulnerabilă la iluzie? Creierul acționează, așadar, ca un sistem radar care detectează pericolul înainte ca acesta să ne atingă, o funcție esențială pentru supraviețuire, dezvoltată de-a lungul evoluției noastre și transmisă din generație în generație. Însă, aceleași reacții ale creierului care activează sistemul imunitar în realitatea virtuală arată cât de periculoasă poate fi această tehnologie, capabilă să declanșeze răspunsuri biologice reale în fața unor pericole doar simulate. Și o altă întrebare firească se naște, ținând cont de faptul că creierul funcționează pe bază de predictibilitate și învățare adaptivă. Dacă-l expunem în mod repetat la pericole simulate, false, nu riscăm să învețe la un moment dat că pericolul nu mai e pericol, iar acest mecanism vechi de apărare să se estompeze?