Pila lui Costel Alexe, Alina Belu, face abuzuri, spitalul plătește: Paguba de 100.000 de euro provocată de fostul manager, decontată din bugetul copiilor
Fostul manager Alina Belu a pierdut procesul intentat de medicul Smaranda Diaconescu, cea din urmă fiind concediată în mod abuziv și ilegal. Judecătorii au decis și plata a 100.000 de euro însemnând daune morale, salariile restante și dobânzi. Alina Belu, pila lui Costel Alexe ar trebui să plătească din buzunarul ei această sumă. La fel și Costel Alexe care a menținut-o în mod ilegal manager pe Alina Belu! Medicul Smaranda Diaconescu a câștigat procesul cu Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași, instanța anulând decizia de concediere abuzivă emisă în decembrie 2021 de fostul manager Alina Belu. După un conflict juridic intens care a durat aproape cinci ani, Tribunalul Iași a dispus reintegrarea imediată a renumitului specialist pe funcțiile deținute anterior. Mai mult, unitatea medicală este obligată la plata unor despăgubiri uriașe, care cumulează salariile din toată această perioadă, dobânzi și daune morale, suma totală fiind estimată la peste 100.000 de euro. Decizia, pronunțată pe 19 mai 2026, nu este definitivă și poate fi atacată în termen de 10 zile de la comunicare, conform 7iasi.ro. Ce despăgubiri va achita spitalul din bani publici? Alina Belu și Costel Alexe ar trebui să plătească din banii lor Magistrații Tribunalului Iași au desființat decizia prin care managementul de la acea vreme a încercat să elimine din spital un medic de o importanță vitală pentru întreaga regiune a Moldovei. Pe lângă reintegrarea pe posturile de medic primar Gastroenterologie pediatrică și coordonator al Compartimentului Endoscopie Digestivă, spitalul trebuie să acopere un prejudiciu financiar masiv, actualizat cu rata inflației și penalități. Iată textul integral al minutei emise de instanță: ”Admite în parte cererea formulată de reclamanta Diaconescu Smaranda în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” din Iaşi. Anulează Decizia nr. 1857/23.12.2021 de constatare a încetării de drept a raportului de muncă al reclamantei, emisă de pârât. Dispune reintegrarea reclamantei pe postul avut anterior emiterii Deciziei nr. 1857/23.12.2021, anulate, acela de medic primar Gastroenterologie pediatrică şi coordonator Compartiment Endoscopie Digestivă la Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria Iaşi. Obligă pârâtul la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate de care reclamanta a fost lipsită urmare a emiterii Deciziei nr. 1857/23.12.2021, aferente perioadei 24.12.2021- 19.03.2022, corespunzătoare funcţiei de medic Şef Secţie interimar la Secţia Gastroenterologie pediatrică. Obligă pârâtul la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate de care reclamanta a fost lipsită urmare a emiterii Deciziei nr. 1857/23.12.2021, ulterior datei de 20.03.2022 şi până la reintegrarea efectivă, corespunzătoare funcţiei deținute conform contractului de muncă nr. 64/2005, modificat prin actele adiţionale ulterioare, aceea de medic primar Gastroenterologie pediatrică şi coordonator Compartiment Endoscopie Digestivă la Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria Iaşi. Obligă pârâtul şi la plata dobânzilor legale calculate de la scadenţa fiecărei sume reprezentând drepturi salariale lunare de care a fost lipsită şi până la data plăţii efective a respectivelor sume. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 25.000 de lei, cu titlu de daune morale.” Culisele unui abuz făcut de Alina Belu: Cum s-a ajuns la această concediere abuzivă Spitalul de Copii Iași Rădăcinile acestui conflict de lungă durată se află în anul 2021, imediat după concursul pentru ocuparea funcției de manager al spitalului. Dr. Smaranda Diaconescu a fost contracandidata Alinei Belu, cele două fiind despărțite de un punctaj infim, de doar două zecimi. Ulterior, dr. Diaconescu a reclamat public faptul că examenul ar fi fost aranjat în favoarea lui Belu, acuzând totodată că aceasta nu îndeplinea criteriile legale pentru a participa la concurs. Răzbunarea pilei lui Costel Alexe, Alina Belu, nu a întârziat să apară. În decembrie 2021, chiar înainte de sărbători, Alina Belu a semnat decizia de concediere. Măsura a fost luată deși dr. Smaranda Diaconescu era singurul specialist din toată Moldova care deținea competențele necesare pentru a efectua endoscopii terapeutice la copii — proceduri de urgență critică, folosite în cazuri de sângerări digestive masive sau rupturi de varice esofagiene. Interesele personale au primat în fața siguranței pacienților, iar pretextul formal a fost demisia doctoriței din funcția didactică de la UMF Iași, interpretată abuziv ca o încetare automată a contractului cu spitalul. Managementul din acea perioadă a lăsat în urmă un istoric lung de abuzuri și procese pierdute pe bandă rulantă cu medici și asistente. Sutele de mii de lei stabilite de instanțe ca despăgubiri au fost achitate integral din bani publici. Fostul manager a beneficiat de o puternică protecție politică din partea președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, motiv pentru care nicio sumă nu a fost recuperată, până în prezent, de la persoanele care au semnat actele ilegale. Managementul actual temporizează decizia, în timp ce dr. Smaranda Diaconescu propune o reconciliere Gheorghe Diaconu, actualul manager interimar al unității medicale, a preferat o abordare prudentă și a refuzat să specifice dacă instituția va face apel sau dacă va încerca să recupereze uriașa pagubă de la Alina Belu așa cum este absolut obligatoriu!! Acesta a declarat: „Așteptăm motivarea instanței și după studierea acesteia, vom analiza oportunitatea apelului și a deciziilor de luat”. În opoziție cu ezitările conducerii, dr. Smaranda Diaconescu vede în această decizie judecătorească o oportunitate de a pune capăt unui conflict epuizant și distructiv pentru spital, punând pe primul loc interesul micilor pacienți. Redăm poziția sa oficială: ”Consider ca decizia repara un abuz evident comis de fosta conducere a spitalului si sunt convinsa ca doar situatia dezastruoasa in care a fost preluat spitalul si tragediile petrecute acolo au impiedicat noua conducere sa incerce repararea acestui abuz printr-o reconciliere care ar fi fost in primul rand in sprijinul pacientilor la dispozitia carora as fi putut fi mai devreme. Sper ca aceasta sentinta sa deschida un drum in limitarea si repararea abuzurilor din sistemul de sanatate, pentru ca pe de o parte ne plangem ca nu avem medici si cadre sanitare medii, iar pe cealalta parte nu ii primim in spitale, ori ii concediem fara motiv si pe cei pe care ii avem dupa care ne luptam in apeluri prin instante, pe bani publici evident. Si
Microbuzele școlare din Iași s-au ieftinit cu 30% după ce Parchetul European a început ancheta împotriva lui Costel Alexe! Minune de Paște
Situație cel puțin suspectă la Consiliul Județean Iași: aceleași microbuze electrice care erau achiziționate la prețuri exorbitante au devenit, peste noapte, cu aproximativ 30% mai ieftine. Coincidența nu poate fi ignorată, mai ales că această scădere apare după ce au fost demarate verificări privind modul în care s-au făcut achizițiile coordonate de Costel Alexe. După mai multe tentative eșuate, instituția a reluat procedura pentru cumpărarea a încă cinci microbuze școlare electrice, cu un buget total de 3,44 milioane lei. Surpriza? Oferta vine de la aceeași firmă care, anterior, vânduse vehicule similare la peste un milion de lei bucata. Diferența este evidentă: acum, prețul pe unitate este semnificativ mai mic, ceea ce ridică întrebarea firească – de ce nu a fost posibil acest cost și la achizițiile anterioare? Să fie pentru că Parchetul European a început ancheta împotriva lui Costel Alexe și a achiziției de microbuze? Microbuzele școlare din Iași s-au ieftinit cu 30% după ce Parchetul European a început ancheta împotriva lui Costel Alexe Compania care participă din nou la licitație este Aveuro International SRL, cunoscută deja pentru contractele consistente obținute în mai multe județe. De această dată, condițiile tehnice au rămas identice: microbuze cu 16 locuri, autonomie de minimum 200 de kilometri, garanții extinse și termen de livrare de 45 de zile. Cu toate acestea, oferta financiară este vizibil mai mică față de cea acceptată în trecut de Consiliul Județean Iași. Practic, același produs, aceleași specificații, dar un preț redus drastic, ceea ce alimentează suspiciunile privind modul în care au fost negociate și aprobate contractele anterioare. Achiziții controversate și bani risipiți În 2024, Consiliul Județean Iași a cumpărat 26 de microbuze electrice la un cost total de peste 26 de milioane de lei. Prețul pe unitate a depășit cu mult valorile estimate inițial și recomandările europene. La nivel național, situația este și mai gravă. Dintr-un buget de 250 de milioane de euro alocat pentru achiziția a 3.200 de microbuze, România a ajuns să cumpere doar aproximativ 1.300. Motivul? Prețurile umflate până la aproximativ 200.000 de euro pe unitate, de două sau chiar trei ori mai mari decât costurile reale de piață. Estimările arată că un astfel de vehicul ar trebui să coste în jur de 90.000 – 100.000 de euro, incluzând profitul furnizorului. Diferența până la sumele plătite efectiv indică adaosuri uriașe, greu de justificat economic. Costel Alexe trebuie să înfunde pușcăria! În acest context, numele lui Costel Alexe apare constant în legătură cu aceste achiziții. Faptul că prețurile au scăzut brusc imediat după declanșarea verificărilor ridică semne serioase de întrebare privind corectitudinea procedurilor anterioare. Criticii susțin că, în perioada în care contractele inițiale au fost semnate, nu a existat o preocupare reală pentru protejarea banului public. Din contră, s-ar fi acceptat oferte supraevaluate, în condițiile unei competiții aproape inexistente – în majoritatea cazurilor, licitațiile au avut un singur ofertant valid. Firma Aveuro International nu a operat doar în Iași. Aceasta a câștigat licitații în numeroase alte județe, ajungând să domine piața achizițiilor de microbuze electrice pentru elevi. În multe dintre aceste proceduri, scenariul s-a repetat: un singur ofertant acceptat și prețuri mult peste nivelul estimat inițial. Chiar și acolo unde costurile finale au fost ușor ajustate, ele au rămas semnificativ mai mari decât valorile considerate normale la nivel european. Profituri uriașe și conexiuni influente Compania Aveuro a înregistrat o creștere spectaculoasă a profitului, ajungând la zeci de milioane de lei într-un singur an. Evoluția ridică întrebări despre sursa acestor câștiguri, în condițiile în care o mare parte din venituri provine din contracte cu statul. În spatele firmei se află Vlad Papuc, un om de afaceri care nu a negat marjele de profit consistente obținute din aceste tranzacții. În paralel, apar și legături indirecte cu zona politică, ceea ce amplifică suspiciunile privind modul în care au fost atribuite contractele. Cazul microbuzelor electrice de la Iași scoate la iveală o realitate incomodă: prețurile pot scădea rapid atunci când apare presiunea unor verificări serioase. Până atunci, însă, sumele plătite au fost mult peste nivelul pieței, în detrimentul banului public, iar Costel Alexe trebuie să răspundă penal pentru acțiunile lui. Consiliul Județean Iași este condus de un incapabil care pur și simplu face combinații pe spatele ieșenilor. Din această cauză județul Iași, cu un mare potențial de dezvoltare, este marginalizat. Ieșenii trebuie să înțeleagă că aceste încrengături a lui tablă Alexe trebuie să înceteze iar județul nostru să se dezvolte armonios într-un ritm accelerat. Reducerea de 30% nu este doar o simplă ajustare economică, ci un semnal clar că ceva nu a fost în regulă de la început. Iar în centrul acestei situații rămâne Costel Alexe, asociat cu una dintre cele mai controversate serii de achiziții publice din ultimii ani. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Parchetul European a început ancheta în dosarul microbuzelor electrice cumpărate de Costel Alexe prin PNRR la prețuri duble
Parchetul European a deschis oficial o anchetă în dosarul achiziției microbuzelor școlare electrice finanțate prin PNRR, după sesizarea făcută în decembrie 2025 de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Investigația vizează suspiciuni de supraevaluare a contractelor și nereguli în cheltuirea fondurilor europene de către Costel Alexe, președintele CJ Iași. Microbuze mai puține, la prețuri mult mai mari achiziționate de Costel Alexe Potrivit datelor analizate, România a cumpărat aproximativ 1.300 de microbuze electrice, plătind în medie circa 200.000 de euro pentru fiecare. Suma este de aproape două ori mai mare decât estimarea inițială a Comisiei Europene, care indica un cost de aproximativ 78.000 de euro per unitate. În total, Uniunea Europeană alocase 250 de milioane de euro pentru achiziția a 3.200 de microbuze, însă, din cauza prețurilor ridicate, numărul vehiculelor cumpărate a fost mult mai mic. Ministrul Dragoș Pîslaru a confirmat demararea anchetei. „Am primit confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR. Sper ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”, a transmis ministrul Dragoș Pîslaru. Un alt aspect investigat este faptul că o singură firmă din Prahova a câștigat peste jumătate dintre contracte. În plus, au existat diferențe mari de preț între județe pentru același tip de microbuz, cum este și în cazul județului Iași. Așadar, dosarul este acum în lucru la Parchetul European, iar dacă se vor confirma neregulile, cei responsabili riscă sancțiuni. De asemenea, există posibilitatea ca o parte din fondurile europene să fie recuperate. Citește și: Parchetul European sesizat pentru microbuzele electrice cumpărate la Iași. Costel Alexe a dat 200.000 de euro fără TVA pentru un singur vehicul Marea escrocherie PNL cu microbuze electrice este una dintre afacerile liberalilor Achiziționarea microbuzelor electrice la 250.000 de euro bucata este doar una dintre multe alte escrocherii pe care PNL le face pe banii oamenilor de zeci de ani. Această problemă nu este altceva decât vârful icebergului, iar dacă am trăi într-o țară în care autoritățile ar veghea la corectitudine, atunci acești politicieni nu ar mai avea curajul să manevreze banul public după bunul lor plac. Însă, toți sunt în cârdășie: și partidele politice PNL, PSD, USR, dar și autoritățile de control. Atât Ilie Bolojan, cât și toți liberalii din București, de la centru și din Iași, cunosc în detaliu combinația din spatele achiziționării autobuzelor electrice la suprapreț, însă toată lumea tace, iar Parchetul se face că nu știe. Pentru ei, totul e bine. Deși după izbucnirea scandalului în care președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, este acuzat că a plătit o sumă enormă, adică 250.000 de euro, pe un autobuz electric, cumpărând 1.300 de bucăți, nicio autoritate nu se sesizează!
Penalul Costel Tablă Alexe dă lecții penibile de demagogie! Susține că DNA e vinovată că el a luat șpagă!
Penalul de la Consiliul Județean Iași, Costel „Tablă” Alexe, cu un tupeu incredibil, dă lecții de demagogie. Acesta a ajuns să acuze DNA că e vinovată de dosarul „Tabla”, deși probele sunt clare și incontestabile. Alexe s-a prezentat, recent, la un ziar local obscur, pe care ieșenii îl numesc „latrina de Iași”, unde, pe lângă osanalele aduse fostului pușcăriaș Relu Fenechiu, pe care îl are ca idol, a susținut cu tupeu că este nevinovat în dosarul „Tabla”. Penalul Costel „Tablă” Alexe dă lecții penibile de demagogie și minte ieșenii că nu a luat șpagă Într-o așa-zisă emisiune politică, publicată recent de un ziar obscur din Iași, Costel „Tablă” Alexe a vorbit despre dosarul „Tabla” în care este acuzat că a luat șpagă. Este vorba despre cel în care Costel Alexe este cercetat că, în perioada în care era ministrul Mediului, a solicitat 22 de tone de produse siderurgice, mai exact tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă de la un reprezentant al combinatului siderurgic Liberty Galați. În schimbul acestor produse, Alexe a promis fabricii alocarea gratuită a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și monitorizarea măsurilor luate pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme. Tocmai de la acest dosar, șefului CJ Iași i s-a tras și porecla „Tablă”. În acest sens, Alexe a ținut o prelegere de câteva minute bune, prin care le-a explicat oamenilor cum că, atât timp cât nu există o decizie definitivă, el nu se simte „penal”. „Până când nu se va pronunța instanța cu o sentință definitivă în orice dosar de corupție, orice persoană învinuită se bucură de prezumția de nevinovăție. Dacă organele de anchetă au avut o suspiciune, asta nu înseamnă că eu sau oricine altcineva din țara asta, dacă planează asupra persoanei respective vreo suspiciune, înseamnă că este penal. Nu mă simt absolut deloc (n.r. – nu se simte penal), la fel cum mă bucur foarte mult și ieșenii au înțeles lucrul acesta”, a spus Costel Alexe, președintele CJ Iași. Totodată, președintele penal de la CJ a ținut să se laude cu realizările pe care le are de când este în fruntea județului, adică cu nimic! Alexe nu a făcut nimic concret pentru județul Iași! Drept dovadă, nu a exemplificat niciun proiect pe care să îl fi inițiat și pe care să îl fi dus la bun sfârșit de când este președintele CJ Iași! Asta pentru că pe „Tablă” Alexe îl interesează doar funcția, combinațiile și influența pe care le are de la conducerea Consiliului Județean Iași. „Faptul că ieșenii mi-au reconfirmat asta înseamnă că au apreciat că sunt un om de bună credință, onest, care le-a reprezentat interesele în mandatul 2020-2024. Iar rezultatele din județul nostru confirmă faptul că au și investit corect, spun eu, pentru că, astăzi, județul cred că arată mai bine ca atunci când l-am preluat. Iar cât privește dosarul meu de corupție, eu sunt convins că, pe parcursul acestui an sau anul viitor, când se va finaliza, voi arăta tuturor că, practic, în tot ceea ce a însemnat administrația publică, Parlamentul României, în toate demnitățile pe care le-am avut, am acționat cu bună credință și cu respect față de cei care m-au trimis fie în Parlament, fie la Consiliul Județean Iași”, a spus Costel Alexe. Tupeu incredibil, marca Alexe! Se compară cu oamenii nevinovați ca să își spele imaginea de corupt În aceeași emisiune de la „latrina de Iași”, penalul Alexe, cu tupeul incredibil care îl caracterizează, a încercat să își spele imaginea de șpăgar, comparându-se cu oameni nevinovați. „Îmi aduc aminte de o întâmplare. Un foarte important om de afaceri din comunitatea noastră îmi spunea ceva de genul: «Costel, am crezut că, de fiecare dată când vine DNA, DIICOT-ul, Parchetul și face o descindere, mă, nu poate să vină cineva fără să fie totuși o urmă de suspiciune». Și știți ce mi-a spus după aia? «Știi, Costel, până când am crezut asta? Până mi-au bătut mie la ușă». Opt ani de zile, atât a durat calvarul acelui om de afaceri foarte important din comunitatea noastră, ca, la final, să ia achitare. Și apoi, vă întreb: unde, totuși, este echidistanța sau cine, practic, plătește timpul, energia, banii, stresul pentru acel om de afaceri?”, a spus președintele penal de la CJ. Costel Alexe este un mincinos, iar el știe foarte bine ce a făcut. Alexe știe de acest dosar și încearcă să se disculpe față de ieșeni. Dar ieșenii știu că este un hoț. Ieșenii știu că a luat șpagă. Nu este niciun dubiu în acest sens. Costel Alexe acuză DNA de rea-credință, acuză DNA că are ceva cu el și, de fapt, nu există absolut nimic în dosarul lui și că nu a luat șpagă, deși dovezile sunt incontestabile. „S-a tot scris în mass-media că Costel Alexe tergiversează dosarul «Tabla» la nesfârșit. Suntem la a 14-a amânare. Costel Alexe, fără să amâne un termen, a reușit, după 6 ani de zile, să dea declarație în dosarul său. Nu am intrat încă în faza să fiu judecat, darămite să ajung să fie amânat. Principala persoană care își dorește ca acest dosar să se finalizeze cât mai rapid cu putință sunt eu, pentru că vreau să îmi demonstrez nevinovăția în fața instanței și apoi ieșenii să conștientizeze că votul de reconfirmare din 2024 mi l-au dat și ei, așa cum am acționat și eu, cu bună credință”, a mai spus Costel Alexe. Mai grav este că Alexe nu le-a spus ieșenilor că ei îi plătesc toate deplasările la termenele de la București și vizitele la noua iubită. Ieșenii vor să-l vadă după gratii pe penalul Costel Alexe Ieșenii nu mai suportă minciunile penalului Costel Alexe și îi urează să fie primul la alegeri, dar după gratii. „Când mergi la București, nu te bagă nimeni în seamă. Ești un zero barat în fața lui nen-tu Bolojan! Rușine, nesimțitule, că ai ținut județul în subdezvoltare timp de 2 mandate, iar celălalt corupt din partid își bate joc de municipiu”, a scris Daniel Leonidas pe rețelele de socializare. Un
Aviz ilegal girat de Costel Alexe: fratele său pregătește blocuri pe teren forestier, sub acoperirea unei pensiuni
Costel Alexe a semnat un aviz ilegal pentru un proiect imobiliar Aroneanu ilegal, în care fratele său, Florin Alexe, construiește blocuri pe un teren forestier. Proiect imobiliar Aroneanu ilegal: semnătura lui Costel Alexe pe afacerea fratelui Cazul proiectului imobiliar Aroneanu ilegal nu mai lasă loc de ambiguități. Pe 20 februarie, Consiliul Județean Iași, condus de Costel Alexe, a emis avizul unic pentru un Plan Urbanistic Zonal care permite ridicarea a două turnuri de până la 30 de metri pe malul lacului Aroneanu. În spatele documentului se află însă o realitate incomodă: unul dintre beneficiari este chiar fratele său, Florin Alexe. Acesta a semnat un antecontract pentru un teren de aproximativ 1.900 de metri pătrați, inclus în proiect. Tranzacția, evaluată la peste 300.000 de euro, urmează să fie finalizată până în 2027. Nu vorbim despre o simplă coincidență administrativă. Vorbim despre un proiect imobiliar Aroneanu ilegal girat de instituția condusă de un om care are un interes direct, prin familie. Teren forestier, scos legal pentru turism și deturnat pentru blocuri Punctul critic al acestei afaceri este statutul terenului. În iulie 2022, Garda Forestieră Suceava a emis Decizia nr. 249, prin care terenul a fost scos din fondul forestier național. Dar nu oricum. Documentul stabilește fără echivoc destinația: „pentru realizarea obiectivului Structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare”. Această condiție nu este decorativă. Este obligatorie. Este limitativă. Nu poate fi reinterpretată după bunul plac al investitorilor sau al autorităților locale. Și totuși, exact asta se întâmplă în acest proiect imobiliar Aroneanu ilegal. În loc de pensiune, motel sau hotel, documentația vorbește despre apartamente, birouri și spații comerciale. Cu alte cuvinte, o schimbare frontală de destinație, fără bază legală. „Spații colective de cazare” – eticheta care maschează apartamentele Pentru a evita blocajul legal, inițiatorii au recurs la o soluție clasică în urbanismul de tip gri: schimbarea limbajului. Astfel, apartamentele devin „spații colective de cazare”. Definiția introdusă în PUZ este revelatoare: „Termenul de spații colective de cazare este definit în proiectul propus precum un sistem de unitati destinate cazării temporare a mai multor persoane, grupuri sau societăți. Aceste unități de cazare nu aparțin aceluiași proprietar/persoane fizice sau juridice, ci pot avea mai mulți proprietari și sunt administrate de fiecare în parte, diferențiindu-se de spațiile ca cazare clasice precum hoteluri, unde toate spațiile de cazare sunt administrate de un singur proprietar/societate.” Tradus din limbaj birocratic: apartamente vândute individual, fără administrare unitară — exact opusul unei structuri turistice. Aceasta nu este o interpretare. Este ocolirea evidentă a unei obligații legale. Regim de înălțime „elastic”: de la 5 la 7 etaje Documentația indică un regim de înălțime de S/D+P+5E. În practică, însă, indicatorii urbanistici aprobați spun altceva. Cu un POT de 30% și un CUT de 2.10, construcțiile pot urca fără probleme la 6 sau chiar 7 etaje, mai ales în contextul diferențelor de nivel ale terenului. Asta înseamnă că proiectul imobiliar Aroneanu ilegal nu este doar ilegal ca destinație, ci și subdimensionat în prezentare față de ceea ce poate deveni în realitate. Un caz de manual: conflict de interese și urbanism forțat Acest proiect imobiliar Aroneanu ilegal concentrează toate ingredientele unui caz de manual: teren forestier scos cu destinație strictă, reinterpretare forțată a legislației și o decizie administrativă care favorizează direct familia celui aflat la conducere. Costel Alexe nu este un simplu spectator. Este semnatarul avizului care face posibil acest proiect. Florin Alexe nu este un actor marginal. Este beneficiar direct al terenului și al dezvoltării. Iar rezultatul este un mecanism în care legea este împinsă până la limită — și, potrivit datelor din documente, depășită. Într-un sistem funcțional, un astfel de caz ar declanșa automat verificări ale procurorilor DNA. În realitate, proiectul merge mai departe. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Costel Alexe cumpără microbuze electrice cu 134.000 de euro bucata! Consiliul Județean Iași va achiziționa 5 autovehicule și va plăti peste 670.000 de euro
Costel Alexe intenționează să cumpere microbuze electrice cu 134.000 de euro pe bucată. Consiliul Județean Iași a lansat procedura de licitație pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), iar contractul are ca obiect „Achiziția de microbuze electrice pentru elevi”. Este vorba despre cinci autovehicule. Valoarea contractului este estimată la suma de 3.443.329 de lei, fără TVA, aproximativ 674.459 de euro, fără TVA. Președintele CJ, Costel Alexe, vrea să cumpere microbuze electrice cu 134.000 de euro bucata După scandalul microbuzelor electrice achiziționate la suprapreț de Costel Alexe, adică la aproximativ 200.000 de euro bucata, acum, Alexe a scăzut prețul la 134.891 de euro bucata. Consiliul Județean Iași, condus de Alexe, a lansat, pe data de 9 martie 2026, procedura de licitație pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Contractul care prevede achiziționarea celor cinci microbuze electrice pentru elevi are o valoare totală de 3.443.329 de lei, fără TVA, aproximativ 674.459 de euro, fără TVA. Firmele interesate pot depune ofertele financiare până la data de 9 aprilie 2026. Banii sunt alocați prin Programul Național de Redresare și Reziliență. „Microbuze electrice de 16+1 locuri = 5 buc. Specificațiile tehnice, funcționale și de siguranță, dotările și echipările sunt cuprinse în Anexa prezentului caiet de sarcini și se constituie în cerințe minimale, respectiv termeni de referință, care sunt parte integrantă din documentația de atribuire. Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în instrucțiunile către ofertanți/candidați”, este specificat în documentele de pe SEAP. Trebuie spus că, în luna august 2025, un scandal a izbucnit atunci când s-a demonstrat că președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a achiziționat microbuze electrice la un preț mult mai mare, de la firma Aveuro, într-o tranzacție controversată. Microbuzele electrice trebuie să aibă o autonomie de minimum 200 de kilometri Potrivit informațiilor publicate pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), noile microbuze electrice trebuie să aibă o autonomie de minimum 200 de kilometri. „Timp de funcționare (disponibilitate) a produsului: autonomia de deplasare a microbuzului electric va fi de minimum 200 de kilometri. După 4 ani de funcționare și cunoscând rata de scădere a capacității, autonomia de deplasare va fi de minimum 150 de kilometri. Toate produsele trebuie să fie acoperite de garanție pentru cel puțin perioada solicitată pentru fiecare produs. Perioada de garanție începe de la data recepționării produselor de către Autoritatea contractantă. Termenul de livrare a microbuzelor este de maximum 45 de zile calendaristice de la data emiterii Ordinului administrativ de începere a livrărilor bunurilor contractuale de către beneficiar”, mai este specificat în documentele de pe SEAP. Totodată, obiectivul specific al proiectului este îmbunătățirea condițiilor de transport pentru elevii din județul Iași. „Obiectivul specific al prezentei proceduri de achiziție îl constituie îmbunătățirea condițiilor de transport pentru elevi în județul Iași, cu precădere în zonele izolate, cu populație scăzută, prin furnizarea unui număr de 5 microbuze școlare «verzi» (electrice), ecologice, prietenoase cu mediul și cu un consum electric redus”, scrie în caietul de sarcini al procedurii de licitație. În acest sens, Costel Alexe cumpără microbuze electrice pentru elevi cu 134.000 de euro bucata, iar licitația a fost lansată pe SEAP. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Conceptul de gară județeană, o soluție ignorată de Costel Alexe! Proiectul ar putea decongestiona inclusiv traficul din oraș
O gară județeană ar putea fi una dintre soluțiile de decongestionare a traficului din Iași, însă aceasta este ignorată de Costel Alexe. Consiliul Județean Iași, prin Alexe, ar putea implementa, în colaborare cu instituțiile abilitate, un concept care ar elibera municipiul de autoturisme. Însă, pare că acesta este mult mai ocupat cu propriile combinații, în loc să aibă idei și să caute soluții pentru județ. Pe lângă decongestionarea traficului, oamenii care locuiesc în localitățile limitrofe s-ar putea deplasa mult mai ușor în oraș. Conceptul de gară județeană – soluția ignorată de Costel Alexe pentru dezvoltarea județului În timp ce Iașul se sufocă, fiind tranzitat zilnic de zeci de mii de autoturisme, iar traficul din oraș a devenit o problemă uriașă, președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, ocupă funcția probabil doar pentru propriile „combinații” și interese. Acesta ar trebui să găsească o soluție – bineînțeles, împreună cu autoritățile care pot fi implicate – pentru a crea o gară județeană. Aceasta ar putea fi amenajată ori în zona actualei centuri a Iașului, ori pe un teren în zona Gării Internaționale. Este important de specificat: nu este vorba despre un tren metropolitan, este vorba despre un concept prin care județul este conectat la oraș. Este important de precizat: ca și concept, gara județeană este, de fapt, un nod feroviar dedicat trenurilor locale, gândite special pentru persoanele din județ care fac naveta. Deși în orașele civilizate trenul este la fel de accesibil ca un autobuz – pentru că circulă des și reprezintă coloana vertebrală a mobilității regionale – în județul Iași, Costel Alexe rămâne prizonierul unei gândiri vechi. Trebuie specificat că, deși Consiliul Județean are pârghiile necesare pentru a se implica, președintele CJ, Costel Alexe, nu o face. Nu este normal ca, într-un oraș cum este Iașul, să nu existe un asemenea concept, în contextul în care liderii locali susțin, ori de câte ori au ocazia, că sunt direct implicați atât în dezvoltarea județului, cât și în dezvoltarea orașului. Din partea lui Costel Alexe, implicarea ar fi minimă, însă preferă să fie inexistentă. Beneficiile unei gări județene sunt esențiale atât pentru oraș, cât și pentru județ. Ne referim aici la costuri reduse de transport, decongestionarea traficului rutier, reducerea poluării, dar și timp câștigat pentru mii de oameni care fac naveta din comunele din județ în municipiu. Practic, gara județeană este una dintre puținele soluții care pot fi implementate relativ rapid și care produc efecte vizibile imediat. Județul Iași nu are o strategie de mobilitate feroviară Proiectul unei gări județene nu există pe agenda publică a administrației județene. Costel Alexe este mai ocupat cu „tabla” și cu „combinațiile”. Alexe nu are o strategie clară pentru mobilitate feroviară locală, nu există proiecte-pilot și nu există o viziune coerentă privind trenul ca mijloc de transport public. Alexe nu este în stare nici să rezolve actualele probleme din județ. Vorbim aici de faptul că nici măcar stațiile de transport public din județ nu sunt autorizate. În unele comune, stația reprezintă doar un indicator de la CTP, care arată că acolo este locul unde oprește autobuzul, însă nu există trotuare, treceri de pietoni, stație acoperită sau, în unele cazuri, iluminat. Recent, o femeie a fost accidentată într-o stație din comuna Rediu, după ce și-a prins capul între ușile vehiculului. În zonă nu există trotuar sau iluminat public. Iar probabil conceptul de gară județeană este ignorat de Costel Alexe din incompetență, nicidecum din neștiință. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Dosarul Costel Alexe, blocat la Tribunalul Iași: ani de amânări, martori în serie și un proces împins spre prescripție
Dosarul de corupție în care este inculpat Costel Alexe bate pasul pe loc la Iași, după ani de amânări și schimbări repetate de complet. Dosarul Costel Alexe, oprit în instanță prin decizii succesive Dosarul de corupție de la Școala Populară de Arte Iași, în care este inculpat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, a ajuns într-un blocaj aproape total la Tribunalul Iași. Trimis în judecată de DNA în iulie 2022, dosarul se află, la începutul anului 2026, într-un stadiu în care judecata pe fond nu a produs rezultate concrete. În peste un an și jumătate, instanța a reușit să audieze un singur martor, care urmează acum să fie reaudiat, ca urmare a schimbării din nou a completului de judecată. De fiecare dată când componența completului s-a modificat, procedura a fost reluată, generând întârzieri majore. Camera preliminară a durat 16 luni, de opt ori peste termenul legal Un prim blocaj major a apărut în procedura de cameră preliminară, care, potrivit legii, ar trebui să dureze maximum 60 de zile. În cazul dosarului Costel Alexe – Vlad Babă – Radu Gabriel Apetrei, această etapă a durat 16 luni. După finalizarea camerei preliminare, Curtea de Apel a mai păstrat dosarul cinci luni, fără ca judecata pe fond să înceapă, trimițând cauza la Tribunalul Iași abia în martie 2023. Judecătorul a admis 46 de martori și a ieșit la pensie Primul judecător desemnat pentru judecata pe fond, Florin Colipcă, aflat în pragul pensionării, a luat una dintre cele mai controversate decizii din dosar. Acesta a admis reaudierea a 24 de martori din faza de urmărire penală și audierea altor 22 de martori noi, propuși de inculpați, în total 46 de martori. Procurorul DNA s-a opus explicit acestei decizii, arătând inutilitatea probelor: „Audierea martorilor noi propuși nu este utilă cauzei. Referitor la martorii Vernică Lăcrămioara și Alungulesei Gabriela, audierea acestora este inutilă cauzei raportat la acuzațiile aduse inculpaților și la teza probatorie invocată (…) audierea acestora este neutilă cauzei raportat la acuzațiile aduse și tezele probatorii invocate”. Cu toate acestea, judecătorul Colipcă și-a menținut poziția: „Cu privire la solicitarea de audiere a unor martori noi, având în vedere tezele probatorii expuse de apărătorii inculpaților, instanța consideră că ar putea fi utile declarațiile acestora, motiv pentru care urmează a admite cererile de probe”. La scurt timp după această decizie, judecătorul a ieșit la pensie, lăsând dosarul într-o situație procedurală extrem de complicată. Amânări repetate și completuri schimbate După pensionarea judecătorului titular, dosarul a fost lăsat fără magistrat desemnat luni întregi. Au urmat: desemnări temporare din lista de permanență, concedii medicale și de odihnă, degrevări de activitate, termene acordate la distanțe de 2–4 luni, schimbări succesive de complet. În octombrie 2025, judecătorul titular a fost degrevat, fără a fi numit imediat un înlocuitor. În ianuarie 2026, completul a fost schimbat din nou, iar procesul a fost reluat de la zero. Avocata lui Vlad Babă a confirmat situația: „S-a schimbat completul de judecată și am cerut reaudierea unei martore. Am făcut și o adresă la laborator de expertize pentru analiza de voce-vorbire din convorbirile telefonice depuse la dosar”. Cine sunt inculpații și ce acuzații există Costel Alexe, președintele CJ Iași, este acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu, pedepsite cu 2–7 ani de închisoare. Vlad Babă, fost director al Școlii Populare de Arte, este judecat pentru complicitate la abuz în serviciu, instigare la folosirea de informații nepublice, fals și uz de fals. Radu-Gabriel Apetrei, șef Serviciu resurse umane la CJ Iași, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Un dosar împins periculos spre prescripție După aproape patru ani de la trimiterea în judecată, dosarul Costel Alexe rămâne blocat procedural. În perioada octombrie 2024 – ianuarie 2026, instanța a judecat efectiv doar două termene, fără administrarea reală a probelor. Audierea unui număr atât de mare de martori, schimbările repetate de complet și termenele îndepărtate pun procesul pe un traseu clar către prescripție, fără ca fondul acuzațiilor să fie analizat. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Anamaria Florescu, iubita lui Costel Alexe, a obținut venituri lunare de până la 50.000 euro din sinecuri politice și contracte cu PNL
Anamaria Florescu, iubita lui Costel Alexe, a obținut venituri lunare de până la 50.000 euro din funcții și contracte publice. Este incă un caz de sinecură marca Costel Alexe pe care-l interesează numai îndestularea personală în timp ce județul Iași arată îngrozitor. Este cunoscut faptul că președintele CJ, Costel Alexe, și-a plasat, de-a lungul timpului, oameni-cheie în funcțiile de conducere ale instituțiilor din subordinea Consiliului Județean Iași, care, la rândul lor, își urmăresc propriile interese. Este și cazul Direcției Județene de Administrare a Drumurilor și Podurilor Iași (DJADP), unde director este Ciprian Ciucan, iar soția acestuia, Giorgiana Ciucan, primește de la primăriile din județ contracte fără licitație. Firma proiectează drumurile pentru administrațiile publice locale. Ascensiune rapidă în funcții publice Anamaria Florescu, partenera șefului Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a ocupat în ultimii cinci ani mai multe funcții la stat și contracte de management extrem de bine plătite. După divorțul lui Alexe la sfârșitul anului 2020, Florescu a trecut printr-un traseu profesional diversificat, combinând sinecuri publice cu contracte pentru proiecte PNL și colaborări private. În 2020, Florescu a fost consilier al secretarului de stat Mircea Fechet la Ministerul Mediului, dar a ocupat și poziții în Consiliile de Administrație la IOR și ESZ Prahova. În paralel, a lucrat ca consultant la Camera Deputaților. În 2021, și-a continuat parcursul profesional în Autoritatea pentru Digitalizarea României, păstrând pozițiile la IOR și Delgaz Grid București. 2022 a menținut funcțiile în Autoritatea pentru Digitalizarea României și Delgaz Grid, iar în 2023 și 2024 a ocupat poziții de consilier la Secretariatul General al Guvernului și membru în Consiliul de Administrație la Compania Imprimeria Națională, în paralel cu Delgaz Grid. În iulie 2025, Florescu a devenit consilier în administrația publică la Senat, part-time, într-un cabinet parlamentar, fără a face parte din structura propriu-zisă a Senatului. Venituri impresionante din sinecuri politice și contracte cu PNL Veniturile Anamariei Florescu arată amploarea carierei sale: 2020: Ministerul Mediului: 66.905 lei CA IOR: 33.329 lei CA ESZ Prahova: 33.176 lei Consilier Camera Deputaților: 23.500 lei Total anual: 156.910 lei → medie lunară netă: 13.075 lei 2021: Autoritatea pentru Digitalizarea României: 107.031 lei CA IOR: 24.128 lei CA Delgaz Grid: 21.600 lei Total anual: 152.759 lei → medie lunară netă: 12.729 lei 2024: Secretariatul General al Guvernului: 39.865 lei CA Delgaz Grid: 43.200 lei CA CN Imprimeria Națională: 1.859 lei Contracte PNL pentru materiale de propagandă: 92.000 lei Contract management proiect cu FivePlus Solutions: 422.800 lei Total anual 2024: 599.724 lei → aproximativ 50.000 euro/lună Astfel, în 2024, combinând sinecurile publice cu contractele pentru proiecte PNL și colaborările private, Anamaria Florescu a obținut venituri lunare nete de peste 50.000 euro. Vizibilitatea relației și relevanța publică Relația cu Costel Alexe a fost păstrată în mare parte secretă. Abia în octombrie 2025, la balul Palatului Culturii din Iași, au apărut fotografii cu cei doi în primul rând, alături de Mihai Chirica, Alexandru Muraru și Adina Gîrjan. Ascensiunea rapidă și veniturile semnificative ale Anamariei Florescu ridică întrebări legate de modul în care funcțiile publice și sinecurile pot aduce câștiguri considerabile. Anamaria Florescu demonstrează un parcurs profesional neobișnuit în sectorul public, cu venituri nete lunare care, în 2024, au depășit 50.000 euro. Datele oficiale confirmă aceste câștiguri, evidențiind combinația între funcții publice, sinecuri și contracte pentru proiecte PNL, ceea ce o plasează printre cele mai bine remunerate persoane din administrația publică locală. Costel Alexe pare mai preocupat de angajarea iubitelor în anumite sinecuri politice decât lucrurile grave care se întâmplă în județul Iași cum ar fi bebelușii morți la Spitalul Sf. Maria pentru care absolut nimeni nu a răspuns! Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Pe 24 ianuarie, la Iași, a avut loc defilarea penalilor! Chirica și Alexe, doi grei ai dosarelor, au pozat în lideri respectabili
Ziua de 24 ianuarie a fost, la Iași, una încărcată de manifestații mai mult pentru politicieni decât pentru oameni. A fost mai puțin despre Unire și mai mult despre ipocrizie politică dusă la rang de spectacol public. Pe 24 ianuarie, la Iași, a avut loc defilarea penalilor. Pe aceeași scenă, sub privirile ieșenilor, au defilat doi „penali” ai orașului, Mihai Chirica și Costel Alexe. Cu toate acestea, cei doi au vorbit oamenilor despre corectitudine, unitate și respect. Ziua de 24 ianuarie a fost, la Iași, un loc pentru defilarea penalilor Pe scena din centrul Iașului, într-un spectacol grotesc, organizat mai mult pentru politicieni decât pentru oameni, cei doi lideri ai Iașului au vorbit ieșenilor despre unitate. Un gest penibil, dar și revoltător în același timp, făcut de două personaje care, de fapt, ar fi trebuit să tacă, să renunțe la discursurile politice mincinoase. De exemplu, Mihai Chirica, primarul Iașului, este deja un caz renumit despre cum să rămâi în funcție indiferent câte dosare îți bat la ușă. Trimis în judecată, anchetat, asociat constant cu scandaluri imobiliare și decizii dubioase, Chirica continuă să pozeze în edil vizionar, de parcă problemele cu justiția ar fi doar niște simple bârfe la colț de stradă. Sub mandatul său, Primăria Iași a devenit sinonimă cu aroganța, lipsa de transparență și disprețul față de cetățeni. Dar la microfon, totul e perfect. În paralel, Costel Alexe, președintele Consiliului Județean, completează perfect acest duo imbatabil și toxic pentru Iași. Fost ministru, actual baron local, Costel „Tablă” Alexe este și el trimis în judecată într-un dosar greu. În loc să facă un pas în spate, a ales să se agațe de funcție probabil pentru a continua să se îmbogățească prin firmele de casă pe care le-a infiltrat în toate portofoliile de colaboratori ai primăriilor din județ. Imaginea celor doi, Chirica și Alexe, pe scena oficială, vorbind despre valori naționale și responsabilitate publică, este de-a dreptul penibilă, dar în același timp este și o insultă la adresa ieșenilor. Întrebat de reporteri BZI dacă i-a fost ușor să stea pe o scenă cu doi urmăriți penal, președintele României, Nicușor Dan, a evitat răspunsul. „Da… e greu în politică”, a fost răspunsul oferit de Nicușor Dan. Unul e celebru pentru escrocheriile imobiliare, altul pentru „tabla” de pe casă Iașul se poate „mândri” cu doi lideri politici experimentați. Dar nu la dezvoltarea orașului sau a județului, ci la cum să facă mai mulți bani din combinații. Dacă în primăria condusă de Mihai Chirica primează combinațiile imobiliare, iar asta se vede inclusiv în haosul urbanistic din oraș, în județul condus de Costel „Tablă” Alexe drumurile județene se surpă după investiții de milioane de euro. Nicio autoritate competentă nu ia măsuri. Inclusiv casa și-o face pe malul lacului Șorogari, pe un teren concesionat de la primărie, teren pe care „muritorii” de rând nu l-ar fi putut obține niciodată. Pentru cei doi se pare că nu există lege, există doar combinații prin care să-și mărească averile și să obțină cât mai multă influență. Așadar, pe 24 ianuarie, la Iași, pe scenă a avut loc defilarea penalilor orașului, iar evenimentul a fost organizat mai mult pentru politicieni și mai puțin pentru oameni. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate