Etichetă: costuri

Românii strâng cureaua după scumpirilebolojaniste: Am renunțat la Netflix. Am renunțat să mai comand de la Glovo. Am redus ieșirile în oraș

Mulți români nu mai fac față cheltuielilor din România. În timp ce unor români plecați la muncă în Germania le rămân cel puțin 700 de euro din venituri după cheltuieli, în țară, situația a devenit dramatică după majorarea TVA la 24%. Inflația din țara noastră a ajuns la cel mai mare nivel din Uniunea Europeană, iar puterea de cumpărare a scăzut. Consumul a ajuns la cote minime fiindcă tot mai mulți români au renunțat la produse și servicii, inclusiv la abonamentele pentru platformele de streaming, care și acestea urmează să se scumpească. Românii sunt nevoiți să strângă cureaua și de sărbători, iar perspectivele pentru 2026-2027 nu sunt tocmai optimiste. Mulți tineri se gândesc serios să emigreze. Restaurantele, cluburile, cinematografele și magazinele se plâng că le scad numărul clienților. Urmărirea pieselor de teatru, a concertelor și a filmelor la cinema, călătoriile în străinătate,  exercițiile la sălile de fitness ar putea redeveni iar o amintire plăcută pentru mulți români, pentru prima dată de la pandemia de coronavirus din 2020. Mulți se gândesc să renunțe și la Netflix și să se întoarcă la descărcarea filmelor piratate și să renunțe în a mai comanda de la Glovo.  Uber sau Bolt? Ce zici de mersul pe jos sau cu bicicleta? Pentru că și tarifele biletelor de călătorie cu mijloacele de transport în comun au crescut? Românii de pe Reddit nu-și anulează abonamentul la Netflix pentru a se revolta împotriva filmelor și serialelor cu „propagandă Woke”, ci pentru că efectiv, nu mai au BANI! Internauții de pe Reddit sunt pesimiști: „Vin ani greu pentru România” Un internaut spune că analizează de trei ori înainte să ia o decizie, de la participarea la un concert sau piesă de teatru la plata unor abonamente pentru platformele de streaming. La cadouri vrea să fie mai puțin generos și încearcă să se scoată mai ieftin în ce privește mâncarea, curățenia și alte aspecte esențiale. „În principiu am redus drastic ieșirile: prețuri mari și mâncarea fadă inclusiv în locuri unde cândva chiar îmi plăcea să mănânc. Analizez de 3 ori dacă merită să dau banii pentru X concert sau Y piesă de teatru (unele prețuri sunt chiar nesimțite), am tăiat din abonamente pentru diverse platforme și am grijă să le închid la timp cât timp nu le folosesc (analizez serios dacă mai merita și Netflixul), la cadouri mă mai temperez ( îmi place să mi surprind plăcut prietenii de ziua lor), la City breakuri (unul pe an până acum și acela chibzuit) și mă uit la prețuri mult mai serios: mâncare, materiale de curățenie, etc. Overall, e groasă, a ajuns să mi fie frică de factura la AC sau gaze. Dacă ne mai bagă și taxarea progresivă, cred că o tai din țară”, scrie un internaut pe Reddit, răspunzând întrebării „Tu la ce ai renunțat?” din cauza prețurilor mari. Prețurile cu 10-15% mai mari l-au determinat pe un altul să reducă la jumătate cumpărăturile și ieșirile în oraș: „Eu am cumpărat cu aproape 50% mai puțin de când s-a mărit TVA-ul. Probabil exagerez, dar stau cu morcovu-n fund și arma la picior că mă aștept la niște ani grei, nu doar scumpiri de 10-15%. Am redus ieșirile în oraș și aproape am renunțat la comenzile de mâncare (1-2 pe lună, caut promoții dacă dau) și, cel mai important, 0 cumpărături de impuls. Dacă pot realmente să spun „am nevoie” cumpăr, dacă nu, la revedere. Astea au redus cel mai mult cheltuielile”, a scris el. Foarte curând, livratorii nepalezi de la Glovo vor avea din ce în ce mai puține comenzi. Internauții de pe Reddit renunță la serviciile de livrat mâncarea la domiciliu din cauza prețurilor prea mari. Internaut: „Am renunțat la Netflix” Un alt internaut spune că a renunțat la abonamentele lunare pentru Netflix și Disney, dar și să mai cumpere apă plată după ce a montat un filtru la robinet. A renunțat la toate produsele care conțin zahăr. „Mănânc acasă, beau acasă. Multicooker, frigider mare și espressor Lelit aveam deja. Am renunțat la Netflix și Disney+. Televizor cu internet aveam deja. Am renunțat să cumpăr apă plata. Mi-am montat un filtru. Cartușul filtrant îl schimb cu 130 de lei la 6 luni. Am renunțat la tot ce conține zahăr și foietaje. Bine, decizia asta o luasem deja”, a completat un altul. După ce Reddit-ul românesc a sărbătorit victoria lui Nicușor Dan, acum începe să se vaite Majoritatea internauților de pe Reddit au votat cu Nicușor Dan la alegerile prezidențiale reluate în mai și au fost în culmile fericirii când liberalul orădean Ilie Bolojan a devenit prim-ministru. La 5 luni de la instalarea lui Nicușor Dan la Cotroceni și la 3 luni de la instalarea lui Bolojan la Palatul Victoria, votanții lor încep să aibă regrete când au fost loviți de măsurile liberalilor. Din cauza scumpirilor, ajung să renunțe la ieșiri, socializare, relaxare și la normalitate. Normalitatea de care ar trebui să aibă parte orice tânăr român într-o țară membră europeană condusă de un guvern liberal. Probabil că milenialii din România asta primesc când resping un program de „hrană-apă-energie” și votează pentru „blugi-banane-vacanțe scumpe”.  Despre vacanțe, internauții se plâng că nici nu-și permit nici măcar de vreun city-break ieftin. „De ce oamenii obișnuiți trebuie mereu să strângă cureaua, în timp ce cei care conduc par să trăiască fără griji. Totuși, renunțarea completă la lucrurile care ne fac bine psihic și fizic, cum sunt ieșirile, socializarea, relaxarea, nu e o soluție reală. De fapt, exact aceste lucruri ne ajută să rezistăm stresului. Nu e normal să renunțăm la echilibrul nostru psihic doar pentru că statul nu-și face treaba. Renunțând la ele, doar pentru că statul își face prost treaba, nu rezolvăm nimic, doar devenim mai obosiți. Vreau normalitate. Să pot munci cinstit și să-mi permit o vacanță, o ieșire, o zi fără griji. Dar în țara asta, dacă vrei un pic de liniște, trebuie ori să pleci afară, ori să te „descurci”. Poate cu mai multe job-uri. Cei care ne conduc huzuresc pe banii noștri, iar nouă ni se spune să

Pe ce mai cheltuiesc bogații lumii, persoane cu averi de peste 30 de milioane $ care nu reprezintă nici măcar 1% din populația globală

Reprezintă numai 0,006% din populația globală, însă dețin o treime din averea tuturor milionarilor. Ultrabogații lumii sunt persoanele care dețin o avere de peste 30 de milioane de dolari. Averea cumulată a miliardarilor se ridică la aproape 60 de trilioane de dolari, reprezentând o treime din averea deținută de toți milionarii. Elon Musk și Larry Ellison, ale căror averi nete depășesc fiecare cele 12 cifre, sunt printre acești miliardari de top. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți în transportul de LUX Potrivit unui raport al firmei Altrata, ei au cheltuit 290 de miliarde de dolari pe bunuri de lux. Circa 129,5 miliarde de dolari au fost cheltuiți în sectorul transportului de lux, din care 100,9 miliarde de dolari pe automobile de lux și 28,6 miliarde pe avioane private și iahturi. Cât au cheltuit miliardarii pe vacanțe, vinuri, bijuterii și ceasuri 115,6 miliarde de dolari au fost direcționate în 2024 către bunuri de lux la scară mai mică: bijuterii, ceasuri, articole de modă, vinuri fine și mobilier. De asemenea, au cheltuit 19,6 miliarde de dolari pentru obiecte de artă. În ultimii ani, unele branduri exclusive precum Hermes au prosperat. Alte companii, precum Gucci, au stagnat sau au întâmpinat dificultăți, cu toate că s-au extins prin parteneriate mai accesibile.  În 2024, bogații au cheltuit 25,3 miliarde de dolari pe ospitalitatea de lux, pe turismul de wellness și safariuri. Numărul miliardarilor entry-level, în scădere Numărul cheltuielilor consumatorilor entry-level este în scădere de la pandemia de coronavirus încoace. Claudia D’Arpizio, directoarea globală a diviziei de modă și lux a Bain, a explicat pentru Business Insider: „A existat un fel de reorientare, probabil o corecție excesivă a strategiei, pentru a se concentra pe vârful piramidei, care a fost mai rezistent într-un moment de turbulență”. Însă viața de miliardar nu presupune numai șampanie și caviar, susține Business Insider. Altrata nu a calculat donațiile caritabile ale ultra-bogaților din 2024. Însă, potrivit raportului din 2023, aceștia ar fi donat 207 miliarde de dolari în acțiuni caritabile, aproape la fel de mult cât au cheltuit pe iahturi și ceasuri. Sursa Foto: Shutterstock / Facebook / Envato Autorul recomandă: Cei mai bogaţi oameni din lume au pierdut 208 MILIARDE de dolari într-o singură zi, după anunțul lui Trump despre noile taxe vamale

București vs Atena: Care oraș are costurile de trai mai mici în 2025

București vs Atena: Primul oraș este capitala unei țări post-comuniste din Europa estică, cu o climă temperată, iar al doilea oraș este capitala unei țări balcanice din Europa sud-estică, cu o climă subtropicală. România este o țară în dezvoltare, cu o economie mixtă, situându-se pe locul 12 la PIB în UE și pe locul 7 la putere de cumpărare, dar cu deficit mare. Grecia este o țară dezvoltată, cu o economie avansată și în creștere. În urmă cu 10 ani, aceasta era în prag de incapacitate de plată. Acum, este a 50-a putere economică a lumii, a 16-a din UE și a 54-a la putere de cumpărare, la nivel global. Două țări, două economii, două povești La 35 de ani de la revoluția anti-ceaușistă din 1989, România depune eforturi pentru reforme structurale și întărirea instituțiilor. Dintr-un fost stat comunist aflat într-o îndelungată tranziție spre democrație și capitalism, partidele liberale aflate la guvernare încearcă să-l transforme într-un stat de drept, deplin integrat în spațiul euro-atlantic. Pe de altă parte, Grecia stă mai bine pe plan democratic, la 51 ani de la căderea juntei militare, dar încă are probleme sociale după criza economică din 2009-2018. Spre deosebire de România care a devenit un stat comunist după cel de-al Doilea Război Mondial, Grecia a fost printre țările care au primit ajutor în cadrul Planului Marshall, ba chiar a respins comunismul în războiul civil dintre anii 1946 și 1949. România a crescut în ultimii 20 ani într-uin centru pentru tehnologia mobilă, producția de electronice, securitate cibernetică și cercetare în domeniul hardware, devenind lider în domenii de IT și producția de motoare auto, iar Bucureștiul tinde să devină un mare centru financiar și industrial în estul Europei. Grecia, ca membru fondator OECD și membru al BSEC (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră),  are o economie bazată în proporție de 80% pe servicii, 16% pe sectorul industrial și 4% pe producția agricolă. Cele mai importante domenii sunt turismul, telecomunicațiile și navigația. Grecia este a șaptea cea mai vizitată țară din UE și a 13-a din lume, cu peste 30 de milioane de turiști anual. Potrivit Numbeo, costurile de trai din Atena sunt cu 23,6% mai mari decât în București, excluzând chiriile.  Chiriile din Atena sunt cu 19,1% mai mari decât în București. Și mersul la restaurant este mai costisitor în Atena: cu 16,3% mai mult. Prețurile din magazine sunt cu 26,9% mai mari decât în București. Puterea de cumpărare locală din Atena este cu 27,2% mai mică în comparație cu cea din București. Pentru a trăi în Atena de unul singur și a acoperi costurile de trai esențiale, ai avea nevoie de un salariu de 831,8 euro (echivalentul a 4.211,5 lei). Excluzând chiria, în cazul în care vrei să-ți întemeiezi o familie, trebuie să ai un salariu de 2.907,2 euro (14.719,8 lei) pentru a întreține o familie alcătuită din patru persoane: bărbatul, soția și doi copii. Un bucureștean singur are nevoie în medie de un salariu lunar de 3.491,6 lei pentru a face față costurilor, excluzând chiria, iar o familie de patru persoane, pentru a fi întreținută, are nevoie de un venit lunar de 12.230,3 lei în total. Prețuri comparate În mare, produsele alimentare și băuturile alcoolice sunt mai scumpe la greci. Însă, portocalele, apa plată și țigările de tutun sunt mai ieftine în Grecia. Meniu de restaurant București: 60 de lei – 11,85 euro Atena: 75,95 lei – 15 euro Meniu McDonalds București: 35 lei – 6,91 euro Atena: 50,63 lei – 10 euro Bere locală (0,50 ml) București: 15 lei – 2,96 euro Atena:  25,32 lei – 5 euro Bere de import (0,33 ml) București: 16 lei – 3,16 euro Atena: 25,32  lei – 5 euro Cafea Cappucino București:14 lei – 2,77 euro Atena:  18,75 lei – 3,70 euro Cola sau Pepsi (0,33 ml) București: 10 lei – 2 euro Atena: 10,67 lei – 2,11 euro Apă (0,33 ml) București: 9,81 lei – 1,94 euro Atena: 2,85 lei -0,56 euro Lapte (1 litru) București: 7,73 lei – 1,53 euro Atena:   8,34 li – 1,65 euro Pâine albă (500 grame) București: 5,98 lei – 1,18 euro Atena: 6,12 lei – 1,21 euro Cofrag cu 12 ouă București: 15,45 lei – 3,05 euro Atena:  21,89 lei – 4,32 euro 1 kg Brânză locală București: 41,60 lei – 8,22 euro Atena: 64,87 lei – 12,81 euro 1 kg mere București:6,02 lei – 1,19 euro Atena: 9,80 lei – 1,94 euro 1 kg banane București: 7,45 lei – 1,47 euro Atena: 9,27 lei – 1,83 euro 1 kg portocale București:7,55 lei – 1,49 euro Atena: 6,78 lei – 1,34 euro 1 kg roșii București: 11,39 lei – 2,25 euro Atena: 10,23 lei – 2,02 euro 1 kg cartofi București: 4,43 lei – 0,88 eurocenți Atena:  6,31 lei – 1,25 euro O sticlă medie de vin București: 35 lei – 6,91 euro Atena:  44,81 lei – 8,85 euro Pachet de 20 țigări Malboro București: 28,25 lei -5,58 euro Atena:  25,32 lei – 5 euro Transportul public: un bilet pentru o călătorie București: 5 lei – 0,99 eurocenți Atena:  6,08 lei – 1,20 euro Abonament lunar la transportul public București: 100 lei – 19,75 euro Atena: 151,90 lei – 30 euro Taxi București: 3 lei – 0,59 eurocenți Atena: 20,25 lei – 4 euro 1 litru de gaz București: 7,25 lei – 1,43 euro Atena: 9,14 lei – 1,81 euro Mașină Volkswagen Golf București: 125.000 lei  – 24,687 euro Atena: 126.581 lei – 25.000 euro Întreținere/utilități lunare – Electricitate, căldură, apă, gunoi pentru un apartament de 85 metri pătrați București: 774 lei – 152 euro Atena: 927 lei – 183 euro Abonament lunar  la telefonie mobilă București: 38 lei – 7,56 euro Atena:  117 lei – 23 euro Abonament lunar la internet București: 49,81 lei -9,81 euro Atena: 153,69 lei – 30,35 euro Abonament lunar la un club de fitness București: 233 lei – 46 euro Atena:   243 lei – 48, 19 euro Bilet la cinema București: 40 lei – 7,90 euro Atena: 45,57 lei – 9 euro O

Numărul nunților scade, prețul crește. Scade și apetitul pentru participare. Cât mai costă un meniu, ce provocări financiare aduce fericitul eveniment

Schimbările economice și financiare, dar și cele sociale par să schimbe și relațiile de cuplu, care în trecut duceau, în cele mai multe cazuri, la oficializarea relației. Tinerii se gândesc acum de două ori înainte să se căsătorească, iar unul dintre motive este legat de banii pe care trebuie să-i scoată din buzunar, într-o perioadă în care se vorbește de criză, inflație, taxe tot mai mari, demiteri și instabilitate. În 2025, o nuntă cu 100 de invitați ajunge să coste, în medie, între 20.000 și 30.000 de euro, în funcție de preferințele mirilor. Saloanele de evenimente percep tarife între 100 și 200 de euro de persoană. La aceste costuri se adaugă muzica, foto și video, îmbrăcămintea, florile, taxe pentru cununia religioasă și cea civilă, care însumează cel puțin 10.000 de euro. În funcție de preferințe, de numărul artiștilor doriți în cadrul evenimentului, prețurile cresc exponențial. Mai mult decât atât, sunt situații în care bugetul alocat pentru nuntă crește foarte mult din cauza presiunii sociale. Nici numărul invitaților care vin la petrecerea de nuntă nu mai este la fel de mare ca în trecut, tot din cauza banilor pe care trebuie să îi aloce pentru un astfel de eveniment. Pentru mulți, darul de nuntă și cheltuielile suplimentare pentru ținute, coafor și machiaj pot fi o presiune financiară prea mare. Alina s-a căsătorit în urmă cu 10 ani și spune că a investit mult în evenimentul său la acea vreme. Acum, însă, prețurile s-au dublat, iar căsătoria urmată de petrecere a devenit pentru multe cupluri un lux. „Noi am făcut acum 10 ani nunta și am cheltuit destul de mult. E o investiție și nu știu cât profit ai. Dacă pui la calcul tot, sunt mulți bani. De curând, o prietenă a fost nașă și a cheltuit foarte mulți bani pe rochie, coafor, machiaj, lumânări, dar. E destul de mult în comparație cu salariile de astăzi. Am auzit tot mai mulți tineri din jurul nostru care sar peste petrecere și fac doar în familie, din cauza costurilor. Foarte puține nunți sunt anul acesta„, a spus femeia. Mai puține nunți din cauza nesiguranței financiare? Ana Haralambie, organizator al Târgului Ghidul Miresei, a declarat, pentru Gândul, că teama unor schimbări majore în contextul economic și financiar actual pune cuplurile care vor să își oficializeze relațiile în fața întrebării dacă acum mai este momentul să programeze o petrecere de nuntă în care trebuie să investească mulți bani. „2026 este un an greu. Schimbările pe care le vedem în jurul nostru, naționale și internaționale, se resimt. Inerția pe care o au organizările și evenimentele acum este destul de mare. Oamenii spun: «Hai că mai stăm puțin. De ce să ne grăbim? Hai să vedem ce mai este». Un an foarte greu, un an în care deciziile se iau destul de târziu, adică mult mai aproape de momentul evenimentului. Pe de o parte este de înțeles, având în vedere multitudinea de evenimente și contexte care s-au derulat în ultimii ani. La această nesiguranță contextuală, atitudinea generală este: «La câte s-au întâmplat în ultimii ani, ce va mai veni? Hai să nu ne grăbim. Mai avem timp. Mai stăm puțin»”, a explicat Ana Haralambie. „Tehnologia a invadat industria nunților” Chiar dacă față de anii trecuți sunt mai puține cupluri care vor o căsătorie tradițională, cu ținute elegante, petrecere și mulți invitați – după oficializarea de la primărie și ceremonia de la biserică plină de simbolism -, ofertele pentru organizarea nunții perfecte sunt pentru toate gusturile și buzunarele. Începând cu anul 2025, și trendurile s-au schimbat. Cei care se căsătoresc vor ca evenimentul să fie în ton cu noile tehnologii. Astfel, bugetul alocat pentru nuntă crește și mai mult. „Asistăm la mai multe direcții pe care o iau trendurile, în paralel și independent una de alta. Nu există niciodată un singur curent. Întotdeauna vor fi persoane care își doresc opulență, eleganță și vor fi persoane la polul opus. În momentul de față asistăm la o invazie în industria nunților și în organizarea evenimentelor private a tehnologiei. Nu neapărat bazată pe inteligența artificială, dar și bazată pe inteligența artificială. Avem roboți la intrare, avem colțuri foto care sunt gestionate de inteligența artificială. Au început să apară tot felul de elemente electronizate. Un exemplu este aranjamentul de pe masa invitaților, care poate fi interactiv, pe leduri. Avem și holograme”, a precizat Ana Haralambie. „S-a schimbat mentalitatea” Psihologii spun că nunta devine o opțiune facultativă și pentru că mentalitatea s-a schimbat. Mulți preferă să se căsătorească într-un cadru restrâns sau pur și simplu vor un parteneriat fără acte. „Este un contract emoțional. Este o scenă în care ambii parteneri își desfășoară proiecțiile și nevoile. Pentru unele persoane, sunt mai importante aspectele sociale. Deci, căsătoria are valoare socială și are valoare de imagine. S-a schimbat mentalitatea. De la o mentalitate comunitară, în care membrii unei comunități sunt în relații asumate de căsătorie, spre o mentalitate în care individul este pus în prim plan. Individualismul este un concept american pe care noi l-am integrat foarte bine în societate și care, în mentalul românesc, pare că face sens. Nu ne obligă nimeni să avem o căsătorie somptuoasă, tradițională, ritualică. Este o chestiune de alegere. Pot să mă căsătoresc cu un om fără să am o nuntă mare și costisitoare. Contează conceptul în sine”, a explicat psihologul Anca Elena Boalcă. Potrivit unui studiu realizat de Unlock, 37% dintre români spun că anul acesta vor merge la mai puține nunți sau nu vor merge deloc, iar 32% dintre respondenți nu mai consideră căsătoria o prioritate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce TREBUIE să facă toți tinerii căsătoriți, la exact 8 zile după nuntă. Explicațiile părintelui Teodor Zugravu din Iași Noua lege a căsătoriilor civile. Primarii vor putea delega competențele

Exclusiv | Cât costă un zbor prezidențial în mandatul lui Nicușor Dan

Fostul președinte al României Klaus Iohannis nu apela la aeronave militare în deplasările sale oficiale. Aeronava cu care zbura cel mai des era un Gulfstream G550. Noul locatar de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan, nu pare a fi impresionat de lux. Zboară cu un avion militar din dotarea Forțelor Aeriene Române, respectiv C-27J Spartan în varianta VIP. Momentul a fost surprins în imagini de liderul USR, Dominic Fritz, care s-a pozat cu 3 miniștri (Ionuț Moșteanu, Oana Țoiu și Radu Miruță) și un vicepremier (Dragoș Anastasiu), alături de președinte, în drumul spre Germania (VEZI AICI). Nicușor Dan a mai folosit aeronava militară și în deplasarea de la summitul NATO, de la Haga. Aproximativ 22 de milioane de euro a costat statul român deplasările cu avioane private închiriate de președintele Klaus Iohannis în ultimii ani, potrivit datelor oficiale publicate de Administrația Prezidențială. Odată cu schimbarea președintelui, Nicușor Dan a ales pentru deplasările externe un avion militar C-27J Spartan produs de constructorul italian Alenia Aeronautica. Șapte aeronave de acest tip, în configurație full-option, se află în dotarea Forțelor Aeriene Române. Ele sunt menite de a executa misiuni diverse, de la transport de personal/containere, până la stingere de incendii sau repatrieri din zone de conflict. Cât costă și ce opțiuni are o aeronavă C-27J Spartan Prețul unei astfel de aeronave este de aproximativ 53 de milioane de dolari, potrivit site-urilor de specialitate. Una din acele 7 aeronave din dotarea României este folosită și de președintele Nicușor Dan în deplasarea din Germania, acolo unde întâlnește cu cancelarul Friedrich Merz. C-27J Spartan are sisteme aeronautice Lockheed Martin, pilot automat Honeywell, două motoare Rolls-Royce Allison AE2100-D2A turbopropulsoare și o putere de 4.637 cai putere, potrivit aerocorner.com. Viteza maximă de croazieră este 315 noduri, echivalentul a 583 km/h, și are o autonomie de deplasare de 1.000 de mile marine, adică 1.852 kilometri, potrivit sursei citate. Când vine vorba de costurile de operare, acestea sunt suportate integral din bugetul MApN, inclusiv combustibilul și plata piloților. Sursele consultate de Gândul, din zona aeronautică, spun că nu există o estimare oficială a costului zborului pe oră, prețul fiind calculat per misiune, iar datele de acest tip sunt nepublice. Cu toate acestea, estimările de pe site-urile de specialitate indică un cost estimativ de 9.000 de dolari pe oră. La un zbor total de aproximativ 6 ore București-Berlin dus-întors, rezultă o sumă de 54.000 de dolari. Surse din domeniul aviației militare spun că prețul mediu per misiune cu o aeronavă tip C-27J Spartan este de 25.000 de dolari. Klaus Iohannis, adeptul private-jeturilor Fostul președinte al României pentru două mandate, Klaus Iohannis, nu se sfia de a face din vizitele sale externe un adevărat stil de viață. Gulfstream 550 este avionul pe care Iohannis îl utiliza cel mai des în deplasările sale. 11.000 de dolari este costul aproximativ al unei ore de zbor cu acest tip de aeronavă, potrivit site-ului MonarchAirGroup.com, care oferă servicii de închiriere a unui avion similar cu cel utilizat de Iohannis. De menționat că prețul poate varia în funcție de dotări, echipaj, servicii la bord (meniuri, băuturi etc.) și poate ajunge și până la 18.000-20.0000 de dolari. Dacă Iohannis ar fi mers la un cost de aproximativ 18.000 de dolari pe oră cu un Gulfstream, păstrând comparația la cazul Germaniei, prețul total s-ar fi ridicat la peste 100.000 de dolari dus-întors, adică cu aproximativ 50.000 de dolari mai mult decât președintele Nicușor Dan pentru aceeași călătorie. Dacă ne gândim că Gulfstream 550 a fost folosit de Iohannis pentru două vizite în SUA din 2024, dar și în deplasări în Emiratele Arabe Unite (martie 2023), turneul african din Kenia, Tanzania, Capul Verde și Senegal (noiembrie 2023), dar și în aprilie 2024 în Coreea de Sud, costul este unul amețitor. Așa se explică cele 22 de milioane de euro facturate de companii aeriene către Administrația Prezidențială, potrivit datelor publice publicate de Palatul Cotroceni în timpul interimatului lui Ilie Bolojan. Foto colaj: Forțele Aeriene Române + BoardingPass + Mediafax/ Mihai Pop AUTORUL RECOMANDĂ:

Cu cât crește preţul unei camere de hotel pe litoral, dacă are balcon și aer condiţionat. Orice facilitate este taxată în plus

Suntem în plin sezon estival, iar temperaturile sunt ridicate și pe litoral. Tocmai de aceea, mulți turiști caută cazare cu aer condiționat (AC) inclus. Doar că această facilitate crește costul camerei, iar prețul este și mai mare dacă are și balcon. Iar dacă vor la un etaj superior, cu vedere la mare… totul se plăteşte în plus. De exemplu, potrivit observatornews.ro, la un hotel de două stele din staţiunea Saturn, o cameră situată la parter, fără aer condiţionat, frigider şi astfel de facilităţi, se închiriază la preţul de 190 de lei. La un etaj superior, costă 210 lei, iar cu AC aceeași cameră valorează cu 30 de lei mai mult. Iar la un hotel de trei stele din Eforie Nord, o cameră fără balcon se închiriază la preţul de 474 de lei, în sezonul estival, iar pentru una cu balcon şi privelişte spre mare se mai adaugă 50 de lei. La apartamente, la acelaşi hotel din Eforie Nord, cele cu balcon costă mai mult cu 100 de lei. FOTO – caracter ilustrativ: colaj Shutterstock