Etichetă: costuri

Cristian Bușoi lansează un avertisment pentru iarna și primăvăra lui 2027: Trebuie să ne pregătim pentru prețuri foarte mari la electricitate

Românii trebuie să se pregătească pentru prețuri foarte ridicate la electricitate în iarna și primăvara anului viitor, a avertizat marți Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul unei conferințe organizate de InvesTenergy, sub patronajul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Secretarul de stat în Ministerul Energiei: „Prognoza arată foarte îngrijorător” Cristian Bușoi a invocat oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, lipsa unei perspective clare de repornire și prețurile mari ale gazelor din Europa, dar a afirmat că sistemul energetic românesc s-a dovedit mai rezilient decât se anticipa.  Loading … „Încă avem Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a crește prețul la electricitate în lunile următoare și care, evident, se adaugă situației generale din Europa, ce arată prețuri foarte ridicate la gaze”, a afirmat secretarul de stat, la o conferință de specialitate, citat de Agerpres. Bușoi a precizat că riscul unor prețuri ridicate la electricitate a fost discutat și la reuniunea informală a miniștrilor Energiei, desfășurată săptămâna trecută la Dublin, unde a reprezentat România: „Chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. Nu avem încă direcția definitivă, dar unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți”. Bușoi, despre investițiile din PNRR Potrivit lui Bușoi, una din principalele griji este găsirea unor mecanisme prin care prețurile să devină mai stabile. „Întreaga discuție este cum depășim această criză și cum reușim să generăm prețuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi și marii furnizori”, a explicat Bușoi. Secretarul de stat a vorbit și despre investițiile în energie finanțate prin PNRR. Astfel, spune Bușoi, peste 800 de milioane de euro au fost absorbite pentru proiecte din sector. „Nu este o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri, la Arad și Constanța, care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă și termoficarea în aceste două importante municipii, și patru capacități de producție de hidrogen”, a afirmat acesta. În ceea ce privește Fondul pentru Modernizare, oficialul a spus că aproximativ 10 miliarde de euro din totalul de 12 miliarde au fost deja angajate în diferite proiecte. Pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034, investițiile în energie ar trebui să rămână o prioritate, a susținut Bușoi. Printre direcțiile indicate se numără digitalizarea, securitatea cibernetică și continuarea contractelor pentru diferență, mecanism prin care producătorilor de energie li se oferă un preț de referință stabil pentru electricitatea livrată. „ Obiectivul este unul clar: să construim un sistem energetic mai modern” Cristian Bușoi a sumarizat interviul de la Invest Energy într-un mesaj pe contul său de Facebook. „În această dimineață, la Invest Energy, am vorbit despre una dintre lecțiile importante ale acestei veri: oprirea reactorului 2 de la Cernavodă ne-a arătat, încă o dată, cât de important este să pregătim sistemul energetic pentru provocările viitorului. Un astfel de moment ne arată cât de important este să privim investițiile energetice nu doar prin prisma nevoilor de astăzi, ci și a provocărilor pe care le poate aduce viitorul. De aceea, în cazul proiectelor Cernavodă 3 și 4, analizăm cu atenție soluțiile prin care noile unități pot fi proiectate și dezvoltate astfel încât să fie mai reziliente în fața perioadelor prelungite de secetă și a efectelor schimbărilor climatice. Sunt investiții strategice, care vor avea un rol important în sistemul energetic al României pentru multe decenii. Avem, așadar, responsabilitatea de a învăța din experiențele de astăzi și de a integra aceste lecții în proiectele pe care le pregătim pentru viitor. În paralel, continuăm investițiile care contribuie la diversificarea și consolidarea sistemului energetic. Am finalizat cu succes proiectele finanțate prin PNRR, prin care am cofinanțat capacități de stocare, centrale de cogenerare de înaltă eficiență la Arad și Constanța, precum și proiecte pentru producția de hidrogen. Obiectivul este unul clar: să construim un sistem energetic mai modern, mai flexibil și mai rezilient, capabil să răspundă atât provocărilor de astăzi, cât și celor pe care le vom avea în următoarele decenii. Securitatea energetică nu se construiește de pe o zi pe alta. Se construiește prin investiții, prin decizii bine fundamentate și prin capacitatea de a transforma experiențele de astăzi în soluții mai bune pentru viitor.”, a scris Bușoi.

Cât costă o zi în Vama Veche, fără cazare. Calcul complet: transport + mâncare + distracții, varianta economică și varianta premium

Cât costă o zi în Vama Veche, fără cazare. Calcul complet: transport + mâncare + distracții, varianta economică și varianta premium. Calculul este realizat pentru o singură persoană, cu transport din București. Turistul ar avea două mese pe zi, prânz și cină, cu presupunerea că micul-dejun este asigurat de hotel.  Loading … Transport Dacă mergi cu trenul CFR (București – Mangalia dus-întors), un bilet la clasa a 2-a cu trenurile InterRegio (IR) costă în jur de 160 de lei. Microbuzul pe ruta Mangalia – Vama Veche dus-întors costă cam 20 de lei. Dacă mergi cu mașina personală și împarți combustibilul și taxa de pod de la Fetești cu încă o persoană, costul per om ajunge tot la 100-150 de lei. Mâncare Pentru varianta economică, prânzul este asigurat de o shaorma mare, o pizza la felie sau un meniu al zilei la autoservire, plus o apă sau răcoritoare. Totalul ar fi 60 de lei. La cină, poți încerca o clătită uriașă („La Stuf”) sau hamsii la cornet, plus o bere/suc, toate ajungând undeva la 55 de lei. Astfel, totalul ar fi de 115 lei. Pentru cei cu dare de mână, prânzul va conține un fel principal (burger, pește, paste) la restaurant și o limonadă/bere. Ei vor scoate din buzunar 110 lei. Cina completă și desertul, plus un pahar de vin, vor fi savurate cu 140 de lei. În total, suma ajunge la 250 de lei. Distracții la mare Varianta de buget pe litoral presupune să stai pe cearșaf (gratuit) și să cumperi băuturi de la supermarketul non stop sau de la baruri mai ieftine (3 beri/shoturi/sucuri peste zi și noapte), pentru un total de 50 de lei. Desigur, există și varianta „premium”, cu închiriere de șezlong – 60 de lei, 3-4 cocktailuri sau băuturi fine în cluburi în timpul nopții (un cocktail este în jur de 35-45 de lei), la 160 de lei, dar și gustări de noapte (30 de lei). Totalul ar ajunge la 250 de lei pe zi. Iată, deci, că varianta economică la mare ar costa undeva la 350 de lei / zi, iar cea premium, cam 680 de lei / zi, destul de mult pentru buzunarele unui tânăr cu posibilități financiare limitate.

Cât te costă să organizezi un botez cu 75 de invitați în 2026. Care sunt cheltuielile ascunse și la ce sumă finală ajungi?

Cât te costă să organizezi un botez cu 75 de invitați în 2026. Care sunt cheltuielile ascunse și la ce sumă finală ajungi? Meniurile de la restaurant pentru 75 de persoane costă între 27.000 lei – 34.000 lei, calculat la 75-85 euro/meniu. Aici sunt incluse mâncarea, open bar-ul și tortul. Muzica (DJ profesionist) va costa undeva la 1.500-2.500 lei, cel puțin. Poți include în pachet și sonorizarea de bază și instalația de lumini. Pachetul de bază foto-video, pentru „stocharea” amintirilor de la botez, va costa până în 5.000 de lei: acoperă slujba de la biserică și câteva ore la restaurant. Decorațiunile interioare vor fi și ele 1.000-2.000 de lei: aranjamente la mese (artificiale sau flori simple) și baloane. Un alt element atractiv este candy bar-ul cu dulciuri, care costă 1.500-2.500 lei. Contribuția benevolă la parohie și protocolul de preoți va costa 400 – 800 lei. De asemenea, hăinuțele pentru bebeluș și invitațiile vor necesita 500-1.000 lei. Care sunt cheltuielile ascunse la botez Bacșișul personalului este „sfânt”. Restaurantele impun o taxă de serviciu (pentru ospătari, bucătari și șef de sală) de 10% din valoarea totală a consumației. La un contract de 30.000 de lei, asta înseamnă încă 3.000 de lei de plată în seara botezului. De asemenea, se vor da bani pe meniurile pentru furnizori. DJ-ul, fotograful, videograful vor sta la eveniment multe ore și vor avea nevoie de meniu. Acestea se plătesc de regulă la 50-70% din prețul unui meniu normal (600-900 de lei). Totodată, dacă se dorește un moment cu ursitoare sau un animator pentru copiii invitați alături de familii, costul este de 800-1.500 de lei. Mărturiile și accesoriile de masă vor costa 600-1.200 de lei pentru 75 de invitați. Aici vorbim despre magneți, sticluțe, cutiuțe de bomboane, plus meniurile tipărite și numerele de la masă. Nu în ultimul rând, ținutele părinților vor necesita o investiție serioasă. Rochia mamei, costumul tatălui, coafatul, machiajul și alte retușuri, toate vor costa lejer în jur de 4.000 de lei. Cât costă la final un botez Pe un buget economic, un asemenea botez ar costa 38.000 de lei. Se ia în considerare un restaurant standard, ziua desfășurării duminica, când este mai ieftin, DJ, pachet foto simplu, decorațiuni minime, fără mari fițe). Pe un buget premium, cu restaurant de top sâmbăta, pachet foto-video complex, candy bar și cheese bar premium, ursitoare, cabină foto, ținute noi pentru părinți, este nevoie de un buget de cel puțin 58.000 de lei. Autorul recomandă:

Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile

Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile. Alexandra Căpitănescu a fost la un pas să câștige Eurovision, după ce a cucerit locul III în celebrul concurs muzical. Bucuria ar fi fost mare în toată țara, dar apoi ar fi venit „nota de plată”. România ar fi trebuit să organizeze și să găzduiască, nici mai mult, nici mai puțin, Eurovision 2027. Cât costă organizarea Eurovision, de fapt Costurile de producție și tehnice (TVR + EBU + Guvern) Producția TV și scenografia costă între 12 milioane și 15 milioane euro. Aici sunt incluse designul scenei, ecranele LED, sistemele complexe de iluminat, grafica, regia, echipamentele de transmisie UHD/4K și personalul tehnic de specialitate. Închirierea și adaptarea Arenei Naționale ar fi costat 2-3 milioane de euro. Spațiul trebuie blocat complet timp de 6-8 săptămâni, pentru construcție, repetiții și demontare. Logistica și infrastructura orașului (Primăria) Securitatea și transportul public ar fi ajuns la 2,5 – 4 milioane euro. Măsuri speciale de securitate acordate delegațiilor oficiale, paza Arenei, brandingul orașului și transportul dedicat pentru fani și jurnaliști, toate aceste lucruri costă foarte mult. Eurovision Village și evenimentele conexe ar fi însemnat încă 1,5 – 2 milioane euro. Zona oficială pentru fani, ecrane gigant în Capitală, petrecerile de deschidere (Red Carpet) și logistica pentru centrul de presă (care adună la un loc peste 1.000 de jurnaliști). Personal, promovare și costuri administrative (TVR) 2 milioane de euro ar fi fost alocate pentru cazări, delegații și staff. Producția implică sute de oameni din afara țării, care trebuie cazați și plătiți pe parcursul mai multor săptămâni. Totodată, 1 milion de euro ar fi finanțat marketingul, PR-ul și promovarea internațională. În total, costurile ar ajunge la 25 – 35 milioane euro. Cât ar fi plătit statul român, de fapt EBU (Uniunea Europeană de Radio și Televiziune) și veniturile comerciale acoperă o parte semnificativă din costuri. Contribuția EBU și taxele de participare plătite de țări ajung la 6 milioane euro. Vânzările de bilete și sponsorizările asigură încă 6-8 milioane euro. În consecință, din totalul celor 30 milioane euro, aproximativ 14 milioane euro se autofinanțează. Factura rămasă de plată pentru statul român, împărțită între Guvern/TVR și Primăria orașului gazdă) ar fi fost de circa 15-18 milioane euro. Suma ar fi reprezentat costul net direct suportat din banii publici pentru organizarea întregului eveniment. Autorul recomandă:

Facturi reduse cu 2.200 de euro pentru gospodăriile europene, în fiecare an. Soluția experților

Facturi reduse cu 2.200 de euro pentru gospodăriile europene, în fiecare an. Soluția experților. Potrivit unui nou raport, electrificarea este „cel mai puternic instrument” prin care europenii pot reduce facturile la energie. Trecerea la sisteme de încălzire ecologice poate „tăia” facturile la energie ale gospodăriilor din UE cu mii de euro anual, relevă un studiu al think tank-ului danez CONCITO, citat de Euronews. Astfel, investițiile în pompe de căldură și mașini electrice ar aduce economii formidabile. Economiile ar fi și mai mari dacă guvernele țărilor UE vor modifica taxele pe energie și dacă electricitatea va fi consumată mai mult în afara orelor de vârf. Specialiștii au analizat situația în 5 țări europene și au constatat că economiile diferă în funcție de prețurile locale la energie și de consumul fiecări gospodării. Cu toate acestea, economiile au fost considerate „substanțiale”, media la nivelul UE fiind de aproximativ 2.200 de euro pe an. Ce economii pot fi făcute Raportul arată că o gospodărie din Germania ar putea economisi cel puțin 1.950 de euro în fiecare an dacă trece la o pompă de căldură și la un vehicul electric, echivalentul unui an de încălzire gratuită. În Spania, economiile ajung la aproximativ 2.000 de euro în fiecare an, echivalentul a 22 de luni de electricitate gratuită. Franța ar avea economiile cele mai mari, cu 3.070 de euro anual pentru fiecare gospodărie. În Polonia și Italia, economiile estimate sunt de 1.870 euro, respectiv 1.780 euro pe an. Potrivit CONCITO, estimările se bazează pe date Eurostat adunate înainte de izbucnirea conflictului dintre Iran și Israel. Experții subliniază că războiul din Orientul Mijlociu cresc interesul pentru energie verde. Obstacole în calea electrificării Cea mai mare temere a gospodăriilor care vor să treacă la încălzire și transport electrificat este legată de costurile inițiale. Subvențiile vizate de 4.500 de euro ar putea reduce perioada de amortizare a unei pompe de căldură la 5 ani pentru o gospodărie din UE. În privința mașinilor, multe din ele costă acum la fel ca și cele pe benzină. De asemenea, multe state din UE oferă stimulente pentru cumpărarea de mașini electrice și pentru instalarea infrastructurii de încărcare, cum ar fi Programul Rabla în România. Autorul recomandă:

Ce costuri vor suporta bulgarii pentru a găzdui Eurovision în 2027

Sâmbătă seară, 16 mai, reprezentanta Bulgariei, Dara, a câștigat concursul muzical Eurovision de anul acesta.  Așadar, Bulgaria, care n-a mai participat la concurs din 2022, va fi responsabilă de găzduirea ediției celui mai mare și mai costisitor concurs muzical european în 2027.  Întrebarea cât îi va costa pe bulgari pentru a găzdui Eurovision 2027 a ajuns deja o dezbatere publică. Țara vecină nu stă prea bine cu finanțele, fiind pentru cei mai mulți ani cea mai săracă țară din Uniune Europeană.După alegerile parlamentare câștigate în aprilie de naționalistul Rumen Radev, Bulgaria abia a ieșit dintr-o lungă criză politică izbucnită din 2021. Poate suporta Bulgaria costurile găzduirii Eurovision 2027? Oficialii, economiștii și primarii deja dezbat despre costurile organizării unui eveniment de mare magnitudine. Țara a adoptat  de la 1 ianuarie 2026 moneda euro și bulgarii se confruntă cu greu cu creșterea costurilor vieții.Prim-ministrul Radev și conducerea Televiziunii Naționale din Bulgaria (BNT) au indicat totuși că țara va găzdui concursul în 2027. Primăriile orașelor Sofia și Burgas deja și-au exprimat ambele interesul. Bulgaria are nevoie să aloce zeci de milioane de euro pentru a organiza concursul muzical și să atragă fonduri de la sponsori și sprijinul canalelor radio. Fostul ministru de Finanțe, Georgi Klusurki, a spus că Bulgaria nu este deloc pregătită financiar pentru  organizarea competiției muzicale, neavând nici măcar un buget planificat. „Se deschide o altă gaură în buget. Nimeni nu se aștepta la Eurovision. Acum trebuie să existe un spațiu dedicat pentru Eurovision în buget.” Cel mai probabil, Sofia va găzdui concursul Potrivit Novinite, capitala este considerată favorită pentru a găzdui Eurovision 2027 datorită capacității sale infrastructurale. Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a spus că orașul este tehnic cel mai bine pregătit, vizând Arena 8888. Și primarul orașului Burgas, Dimitar Nikolov, a spus că orașul este interesat să găzduiască evenimentul uzical. „Știu că Sofia ar fi o gazdă importantă, dar transmit că și Burgas are o dorință categorică de a găzdui. Ne vom da silința pentru a ieși totul perfect. Și așa va fi”, a spus primarul. „Sofia este cel mai bine pregătit dintre toate orașele Bulgariei”, adăugând că municipalitatea este pregătită să organizeze evenimente internaționale, însă decizia finală îi aparține statului. Eurovision este co-finanțat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și de instituțiile țării. Fondurile provin din bugetul public, canalele radio, sponsori, vânzarea de bilete și activitatea comercială.  În 2025, Basel a cheltuit 65 de milioane de euro. Nu se știe cât a cheltuit Viena pentru a găzdui ediția din acest an, dar proiecțiile depășesc 30 de milioane de euro. Eurovision, boicotat de mai multe țări din cauza participării Israelului Olanda au amenințat că va boicota Eurovision și în 2027 dacă organizatorii nu vor descalifica Israelul, iar Belgia a amenințat că i se va alătura. Anul acesta, Olanda, Spania, Irlanda, Islanda și Slovenia, au optat să nu participe la concurs. Ca o formă de protest împotriva participării Israelului în contextul războiului din Gaza. Israelul, țară aflată în război cu Iran, cu un guvern acuzat de genocid în Fâșia Gaza,  s-a poziționat pe locul 2, avându-l ca reprezentant pe Noam Bettan. Sursa Foto: Dara, Instagram Autorul recomandă:Calcule. Câte puncte ar fi luat România la Eurovision dacă nu “ne lucrau” moldovenii. Pe ce loc eram

Cât a costat organizarea Final Four-ului Cupei României la handbal masculin. SCM Timișoara a făcut anunțul

Cupa României la handbal masculin de la Timișoara a fost ultima competiție majoră cu o federație condusă deja de fostul președinte Constantin Din. Au fost multe neajunsuri organizatorice, și, cel puțin din ce spun reprezentanții clubului clubul timișorean, la multe aspecte au fost legați de mâini și de picioare. Cheltuială efectivă de 50.000 de lei Pentru organizarea turneului, au „licitat” cu caiete de sarcini doar Timișoara și Baia Mare. Însă, informațiile ProSport sunt că dorința majoră a fost, în principal, mai mult a bănățenilor. Care spun că, după ce au tras linia, nu au ieșit rău, în contextul în care toți banii din vânzarea de bilete au revenit federației. „Am avut cheltuieli de 168.852 de lei, iar din publicitate (n.r reclame pe ecrane-led) am încasat 100.000 de lei. Mai putem adăuga că vom primi probabil 16.000 de lei, undeva la 4500 de euro, premiul pentru locul 2”, a declarat directorul clubului SCM Timișoara, Laurențiu Marian. Ironic, afișul a fost pus târziu, dar a rămas multe zile la sală, după SCM Timișoara nu a putut pune afișe în oraș cu evenimentul, adică cea mai clasică formă de promovare în sport. Astfel, a fost sold-out doar la marea finală, cu multe locuri goale în Sala „Constantin Jude” la semifinale. Explicația nu e indolența, ci faptul că nu s-a putut pune sigla federației pe nicio inițiativă vizuală de promovare a clubului. „Legat de F4, promovarea a făcut-o federația, cu tot ce a ținut de ei. Noi am făcut cât am putut, dar am ținut cont și de ce au trimis ei. Nu am putut folosi sigla până am avut acceptul lor. De aici mici scăpări și întârzieri în promovare. Afișul a fost făcut de ei”, a mai spus directorul. Afișul a apărut în fața sălii vineri, iar turneul a început sâmbătă. Directorul a abordat și subiectul biletelor. „Mi se pare că într-o zi de vineri am primit linkul la bilete. În secunda următoare am făcut public. Nu eram obligați, dar am considerat așa, să facem informația publică. Timișorenii așteptau asta, ne-a sunat multă lume. Nu a ținut de noi. Noi cu 15 zile înainte am pus pe ecranele din oraș că va fi un eveniment la Timișoara, dar fără siglă. Nu a fost totul perfect!”, a mai punctat Laurențiu Marian. Tichetele au costat 50,02 lei pe zi pentru adulții ce nu au beneficiat de reducere.

Cât te costă să te însori în 2026. Am făcut calculul complet: de la avansul pentru sală, la formație și flori

Cât te costă să te însori în 2026. Am făcut calculul complet: de la avansul pentru sală, la formație și flori. Unii însurăței vor amâna, probabil, marele moment, în contextul actualelor prețuri. Un calcul pentru 100 de invitați nu arată deloc bine pentru buzunarul familiei. Restaurant Să spunem că vin 100 de persoane la nuntă. Un meniu costă 550 lei, înmulțit cu 100, deja sunt 55.000 lei. Pachetul băutură (open bar) înseamnă și acesta 15.000 lei (150 lei x 100 persoane). Mai mult, dacă „porumbeii” vor și tort și candy bar, deja discutăm despre 6.000 lei în plus. Taxa de servicii (10% tips inclus în contract) „cântărește”, de asemenea, greu: 7.000 lei. Muzică și atmosferă Formația nu vine fără 17.500 lei (cel puțin). Dacă se optează pentru DJ + sonorizare și lumini, acesta costă undeva la 6.000 lei. Foto – Video Păstrarea amintirilor de la nuntă va necesita o sumă mare. Pachetul standard (1 fotograf + 1 videograf) costă cel puțin 10.000 lei. Dacă adăugăm și un element extra, precum o cabină foto sau oglindă magică/stand foto 360 grade) prețul crește cu 2.500 lei. Decor și ținute Aranjamentele florale și decorul din sala de nuntă costă cel puțin 8.000 lei. Rochia de mireasă și costumul de mire înseamnă un cost de 9.000 lei. Invitațiile, mărturiile, meniurile printate îi „ușurează” pe miri de 2.000 lei. Machiaj și biserică Taxa de biserică, starea civilă costă undeva la 2.000 lei. De precizat că preoții sunt plătiți de către nași. Machiajul și coafatul, alți 1.500 lei. Totalul ajunge la fabuloasa sumă de 138.500 lei, cam cât o mașină nouă decentă. Sigur că mirii se vor baza și pe ce vor primi de la nuntași, dar, cum 2026 a fost un an greu, probabil mulți cunoscuți vor spune „pas” invitației. „Gaura” va fi acoperită, astfel, de însurăței. Autorul recomandă:

Gabriel Andronache, ANRE, la Gândul Energy Now: Prețurile negative din piața energiei, semnal de dezechilibru temporar, dar și de maturizare a pieței

Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, a afirmat, în cadrul  conferinței Gândul Energy Now, eveniment din seria Europa Connect, că recentele prețuri negative din piața pentru ziua următoare (PZU) reflectă atât provocările actuale ale sistemului energetic, cât și adaptarea treptată a pieței și a legislației. Oficialul susține că operatorii trebuie să își optimizeze costurile și să identifice soluții alternative pentru echilibrarea pieței. Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, a explicat că piața de energie traversează în prezent o perioadă marcată de fluctuații semnificative, inclusiv apariția unor prețuri negative pe piața pentru ziua următoare (PZU), unele dintre acestea apropiate de niveluri record. „Am reușit să trecem prin problemele care sunt de actualitate în momentul de față, inclusiv ultimele evoluții ale prețului PZU din ultima perioadă și chiar din ziua de ieri, unde vedem prețuri negative, în pragul unor recorduri negative”, a declarat Andronache. Oficialul ANRE consideră că astfel de situații ar trebui să determine toți actorii din piața de energie — producători, traderi și operatori — să își eficientizeze activitatea și să își optimizeze costurile, într-un context în care profitabilitatea depinde direct de gestionarea acestora. „Criza a accelerat adaptarea pieței și schimbările legislative” Gabriel Andronache a subliniat că, în ciuda dificultăților din ultimii ani, sectorul energetic a înregistrat progrese importante, inclusiv în ceea ce privește adaptarea cadrului legislativ și dezvoltarea capacităților de producție. „Sperăm ca în viitor astfel de prețuri să fie gestionate prin soluții alternative de piață, iar fiecare dintre jucători să caute metode de optimizare a costurilor. Până la urmă, acestea sunt costuri pentru ei, iar pentru a obține profit este nevoie de eficiență”, a precizat vicepreședintele ANRE. Gabriel Andronache, vicepreședinte ANRE, la Gândul Energy Now El a adăugat că perioada de criză a forțat atât autoritățile, cât și mediul privat să se adapteze mai rapid, transformând dificultățile într-o oportunitate de modernizare a sectorului energetic. Creșterea capacităților instalate și evoluția pieței regionale Oficialul a mai arătat că analiza datelor privind capacitățile instalate în ultimii cinci ani indică o evoluție pozitivă a pieței energetice din România. Această dezvoltare contribuie la o funcționare mai eficientă a sistemului și la reducerea dezechilibrelor extreme, chiar dacă volatilitatea prețurilor rămâne prezentă. În acest context, Andronache a făcut referire și la diferențele față de alte piețe din regiune, menționând că anumite state, precum Ungaria, au înregistrat episoade și mai accentuate de prețuri negative pe piața energiei. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată”

Proiectul NEOM va fi remodelat de prințul moștenitor al Arabiei Saudite. Costurile planului original erau prea mari

După ce a decis să reorienteze fondul suveran de investițiiu în valoare de 925 de miliarde de dolari de la proiectele imobiliare gigantice, prințul moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman s-a decis totuși să nu abandoneze în totalitate proiectul NEOM, prezentat în cadrul planului „Vision 2030” pentru dezvoltarea Arabiei Saudite. Va fi însă un oraș futurist mai „modest”.  Bin Salman s-a decis să remodeleze proiectul pentru construirea primului oraș futurist din provincia Tabuk  după ani de întârzieri, în care bugetul a fost deseori depășit din cauza costurilor mult mai mari decât erau prefigurate. Potrivit Financial Times , prințul a regândit ca orașul viitorului să fie construit la o scară mai mică. Sunt semne clare că familia regală Saud de la Riad a luat la cunoștință că proiectul, așa cum a fost planificat inițial, era prea „ambițios” raportat chiar și la averea sa de 1,4 trilioane de dolari. NEOM va fi construit, dar la scară mai mică NEOM urma să construit ca un oraș linear, de-a lungul coastei Mării Roșii, având dimensiunea statului belgian și fiind alimentat în mare din „energiile verzi” (în special de panouri solare). Pentru că proiectul nu era fezabil financiar și energetic, planul construcției a fost refăcut, însă chiar și așa, prințul încă vrea să facă din NEOM un hub pentru centre de date. Bin Salman își dorea să construiască NEOM ca un oraș „inteligent” și vertical. Epicentrul orașului, „The Line”, trebuia să fie întins pe o lungime de 170 de km, cu o înălțime de 500 de metri și cu o grosime de 200 de metri, și care ar fi trebuit să găzduiască 9 milioane de locuitori. Nu ar fi existat niciun automobil, fiind proiectat ca o așezare urbană cu „0% emisii de dioxid de carbon” . Prințul visează ca Arabia Saudită să devină un „jucător important în domeniul inteligenței artificiale” la nivel mondial. El mai are să pregătească găzduirea expoziției internaționale din 2030, precum și desfășurarea Campionatului Mondial de Fotbal din 2034. Planul original nu era fezabil, ci mai degrabă fantezist Când a văzut conceptele artistice 3D ale orașului, arhitectul Etienne Bou-Abdo a luat în derâdere proiectul, declarând că „imaginile 3D prezentate nici măcar nu sunt imagini cu arhutectură 3D, iar designerii proiectului ar fi mai degrabă designeri de jocuri video”. „Planul include o grămadă de tehnologii pe care nu le avem deloc azi”, a spus arhitectul. Orașul trebuia să fie finalizat în anul 2045. Dacă s-ar fi respectat planurile inițiale, construirea orașului NEOM ar fi necesitat 20% din producția globală de oțel.  Prințul mai spera să construiască și o stațiune de schi în munții peninsulei arabe unde ar urma să găzduiască Jocurile Olimpice Asiatice de Iarnă din 2029. Riad a anunțat ulterior că stațiunea ce trebuia să se numească „Trojena” nu va mai găzdui jocurile de iarnă. Sursa Foto: NEOM/Wikipedia Commons Autorul recomandă: NEOM, orașul viitorului construit în Arabia Saudită. Când ar urma să fie finalizat și ce aliaj va fi necesar