Hantavirusul este foarte diferit de COVID. Iată de ce virusul din Anzi nu va provoca următoarea pandemie
Hantavirusurile sunt purtate de rozătoare. Oamenii se infectează prin inhalarea unor particule minuscule. Acestea provin din urina, excrementele sau saliva animalelor contaminate, conform The Conversation. Virusul Andes este singurul hantavirus cu transmitere dovedită între oameni. Această transmitere rămâne totuși neobișnuită. Ea apare în condiții precise: contact strâns, spații aglomerate și slab ventilate, expunere prelungită. Exact aceste condiții s-au regăsit la bordul navei MV Hondius. SARS-CoV-2 se răspândea prin aer, extrem de eficient. O persoană infectată transmitea virusul, în medie, la cel puțin două alte persoane. Transmiterea se producea chiar înainte ca persoana să știe că este bolnavă. Virusul Andes nu funcționează astfel. El necesită o combinație perfectă de factori pentru a se răspândi de la om la om. Tocmai de aceea a produs doar focare izolate, nu o pandemie. Simptome și perioadă de incubație Primele semne ale infecției seamănă cu o gripă obișnuită. Apar febră, dureri de cap, dureri musculare, greață și oboseală. La unele persoane, boala evoluează spre sindromul pulmonar hantavirus. Aceasta este o complicație gravă, care pune viața în pericol. OMS recomandă monitorizarea simptomelor timp de 42 de zile după ultima expunere. Autoritățile australiene au impus trei săptămâni de carantină pentru pasagerii repatriați. Cât de mortal este virusul Andes Tulpinile americane de hantavirus, inclusiv virusul Andes, pot ucide în până la 50% din cazuri. Hantavirusurile europene și asiatice au rate de mortalitate mult mai mici, sub 15%. Totuși, în 2025, opt țări din America au raportat doar 229 de cazuri și 59 de decese. Sunt infecții severe, dar extrem de rare. Un virus nu devine pandemic doar pentru că este mortal. Tratament și vaccin Nu există un antiviral specific pentru virusul Andes. Îngrijirea medicală vizează susținerea respirației și gestionarea complicațiilor cardiace și renale. Nu există niciun vaccin autorizat. Totuși, laboratoarele elvețiene au secvențiat rapid genomul complet al virusului. Datele au fost puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume în câteva zile.
Vlad Voiculescu, acuzaţii grave la adresa lui Iohannis şi Cîţu
Fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu (USR) îi acuză pe fostul preşedinte Klaus Iohannis şi pe fostul premier Florin Cîţu că au măsluit statistica morţilor de COVID. Iohannis ar fi vrut să scape de Ludovic Orban şi nu putea dacă nu organiza alegeri mai repede, în 2020, susține Voiculescu. Acesta mai spune că a fost demis înainte să dezvăluie nişte lucruri uluitoare despre morţii de Covid-19. Potrivit recentei sale postări de pe Facebook, Voiculescu a aflat cu două săptămâni înainte să fie demis că au fost modificate de la nivel central statisticile cu morţii din pandemie. Voiculescu a fost demis în aprilie 2021, iar declaraţia sa vine la 5 ani după ce a fost demis. Acesta povesteşte cum a aflat un adevăr care i-a adus şi plecarea din funcţie. „În 2020, în România au murit cu 39.000 de oameni mai mult decât media anuală a celor 10 ani dinainte. Oficial, doar 16.000 au fost raportați ca morți de COVID. Cei 23.000 rămași nu existau în nicio statistică.” „Nu voiam să vorbesc până nu aveam claritate 100% asupra tuturor cifrelor” „Când am ieșit din acea cameră, le-am spus colegilor: tocmai s-a încheiat mandatul meu”, mai scrie Vlad Voiculescu „Erau acum trei opțiuni, toate proaste: să ies public și să spun că statul român a falsificat numărul de morți; să aștept ca altcineva să iasă cu informația și să mi-o pună mie în cârcă; sau să fiu scos din sistem, de urgență – eu și cei care descoperiseră nenorocirea. Am ales prima variantă, dar nu voiam să vorbesc până nu aveam claritate 100% asupra tuturor cifrelor. Am format un grup de lucru la Minister. Nu au trecut 48 de ore când veneam dimineața la serviciu și am aflat de la televizor că am fost demis. Fără niciun telefon. Fără niciun reproș. Nimic”, relatează fostul ministru al Sănătăţii. Mesajul lui Vlad Voiculescu este unul de susţinere al premierului Ilie Bolojan, cel care a vorbit recent despre faptul că „a deranjat pentru că a deschis uşi şi a găsit rozătoare”. „Numărul morților în plus într-o singură lună – de 20 de ori mai mare decât numărul total al victimelor Revoluției din 1989” Potrivit lui Voiculescu, fostul preşedinte Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîţu au „omorât” mai mulţi oameni cu Covid-19 şi decât au ucis gloaneţele de la revoluţie. „În octombrie 2021 – după ce vaccinarea fusese abandonată politic de Iohannis și Cîțu la 24% acoperire – România a înregistrat 44.595 de morți într-o singură lună, față de ~21.000 cât era „normalul” din cei 10 ani dinainte. Exces de +112%. Mai mult decât dublu. Numărul morților în plus într-o singură lună – de 20 de ori mai mare decât numărul total al victimelor Revoluției din 1989″, mai scrie Voiculescu. Concluzia lui Vlad Vociulescu este aceea că „Ilie Bolojan nu are de ce să plece.” „Din punctul meu de vedere, nu a deschis destule uși. Mai are multe de deschis”, mai scrie Voiculescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferință controversată la Brașov. Au fost promovate teorii conspiraționiste despre vaccinarea anti-COVID, morți subite și controlul maselor Anchetă privind gestionarea pandemiei de COVID 19 / Fost premier acuzat de „incompetență guvernamentală”
Ministrul Sănătății a explicat de ce a eșuat campania de vaccinare anti-COVID din România: Politicienii au luat locul medicilor
Alexandru Rogobete a explicat că principalul motiv al eșecului campaniei de vaccinare din România a fost faptul că mesajele publice despre imunizare au fost asumate de politicieni, nu profesioniști din sănătate. „Politicienii s-au gândit să promoveze ei vaccinarea în locul profesioniștilor din sănătate. Dacă vedeam în spațiul public medici, doctori, oameni care aveau argumente medicale și încrederea necesară pentru a promova vaccinarea, probabil că România era altundeva”, a declarat Rogobete. Potrivit acestuia, apariția în spațiul public a unor clipuri cu politicieni aflați la guvernare în acel moment a alimentat reacția opoziției și a contribuit la apariția unui curent antivaccinare puternic. „În momentul în care politicienii s-au apucat, vă aduceți aminte, erau acele clipuri scurte cu tot felul de politicieni de la vremea respectivă, membri ai guvernului care promovau vaccinarea. În imediata perioadă a apărut efectul care era, din punct de vedere politic, evident, și anume opoziția a speculat mesajele politicienilor din momentul acela și așa s-a născut curentul de antivaccinare în România, care a atins conte alarmante și pe care încă nu reușim să îl scădem suficient de mult”, a mai spus ministrul Sănătății.
Covid 2026. Noua tulpină Cicada” pune la încercare vaccinurile – și are simptome pe care mulți le ignoră
Tulpina BA.3.2, numită „Cicada”, a fost detectată pentru prima dată în Africa, în noiembrie 2024. Primul caz din SUA a apărut în iunie 2025, conform Express. De atunci, varianta a fost identificată la pacienți și în sistemele de monitorizare a apelor uzate din 29 de state americane. De ce îngrijorează experții Față de tulpinile predominante ale virusului SARS-CoV-2, Cicada prezintă între 70 și 75 de modificări genetice. Acestea afectează exact porțiunea virusului pe care o vizează vaccinurile pentru a stimula răspunsul imunitar. Consecința directă: sistemul imunitar recunoaște mai greu virusul, ceea ce îi permite să se răspândească mai larg în populație. Experții subliniază însă că nu există dovezi că Cicada provoacă o boală mai gravă decât tulpinile anterioare. Simptome adesea trecute cu vederea Simptomele Cicada seamănă cu cele ale altor forme de Covid-19, dar pot trece ușor neobservate. NHS listează următoarele semne posibile: febră sau frisoane, tuse nouă și persistentă, dureri în gât, nas înfundat sau curgător, dificultăți de respirație, oboseală, dureri de cap, dureri de corp, pierderea mirosului sau a gustului, pierderea poftei de mâncare, diaree, greață sau vărsături. Simptomele se pot ameliora cu odihnă, lichide și medicamente fără prescripție medicală. Risc de transmitere fără simptome Tulpina poate provoca și infecții asimptomatice. Persoanele infectate care nu se simt rău pot răspândi totuși virusul în comunitate. Virusurile acumulează mutații la fiecare reproducere. Majoritatea dispar, dar unele conferă virusului un avantaj față de alte variante. Acesta este mecanismul prin care a apărut și Cicada.
Avertismentul dat de Putin în privința războiului din Iran. Consecințele ar putea fi la fel de grave ca cele ale pandemiei COVID-19
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că este greu de prezis consecințele conflictului din Orientul Mijlociu, însă unele evaluări compară impactul acestuia cu cel al pandemiei de COVID-19. Conflictul, spune Putin, provoacă daune semnificative logisticii, producției și lanțurilor de aprovizionare internaționale, exercitând totodată presiuni puternice asupra companiilor din domeniul hidrocarburilor, metalelor și îngrășămintelor. „Consecințele conflictului din Orientul Mijlociu sunt încă greu de evaluat cu exactitate”, a declarat Putin la sesiunea plenară a Congresului Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia. „Mi se pare că nici cei implicați direct în conflict nu pot face previziuni, iar pentru noi este și mai dificil”, a adăugat el. Foto: Mediafax „Totuși, există deja estimări conform cărora acestea pot fi comparate cu epidemia de coronavirus”, spune liderul de la Kremlin. „Permiteți-mi să vă reamintesc că aceasta a încetinit dramatic dezvoltarea tuturor regiunilor și continentelor, fără excepție.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Iran, ziua 27: Iranul respinge oficial planul de pace al lui Trump China vede „semnale” din Iran pentru negocieri cu SUA. Wang Yi vorbește despre o „rază de speranță” în privința păcii din Orientul Mijlociu
Misterul cheagurilor de sânge după vaccinurile anti-COVID, dezlegat de cercetători
Cheagurile de sânge după vaccinul COVID au afectat un număr mic de persoane. Acestea au apărut exclusiv după vaccinurile bazate pe adenovirus modificat, precum AstraZeneca. Cauza a rămas necunoscută ani de zile, scrie The Independent. Afecțiunea se numește trombocitopenie imunitară indusă de vaccin și tromboză, prescurtat VITT. Sistemul imunitar atacă eronat o proteină proprie a organismului: factorul 4 al trombocitelor. Anticorpii implicați devin neobișnuit de „lipicioși”. Ei se atașează de factorul plachetar 4 și formează grupuri mari de proteine. Acestea declanșează cheaguri de sânge periculoase în zone neobișnuite ale corpului. Cum au găsit cercetătorii răspunsul Echipa internațională a studiat 100 de pacienți cu VITT din întreaga lume. Doi dintre aceștia donaseră sânge înainte de vaccinare. Probele păstrate în congelatoarele unui serviciu german de transfuzii au fost cheia descoperirii. Anticorpii implicați în VITT provin din memoria imunitară a infecțiilor adenovirale din copilărie. Aceste infecții sunt frecvente și provoacă simptome ușoare, similare răcelii. De ce cheagurile de sânge după vaccinul COVID sunt atât de rare Cercetătorii au identificat două condiții care trebuie îndeplinite simultan. În primul rând, persoana trebuie să moștenească o variantă genetică imunitară specifică. În al doilea rând, trebuie să apară o mutație rară într-o celulă producătoare de anticorpi. Doar când ambele se produc împreună, sistemul imunitar vizează factorul 4 al trombocitelor. Această combinație dublă explică raritatea extremă a VITT. De ce contează această descoperire acum Vaccinurile bazate pe adenovirus rămân esențiale. Sunt ieftine, versatile și ușor de distribuit la nivel global. La următoarea pandemie, ar putea salva din nou milioane de vieți. Înțelegerea mecanismului VITT deschide o cale clară. Oamenii de știință pot acum modifica viitoarele vaccinuri pentru a evita declanșarea acestei reacții rare. Descoperirea are implicații și dincolo de vaccinuri: același mecanism apare în cheaguri recurente, avorturi spontane repetate și AVC neonatal.
Ce este mai bun pentru febră, ibuprofenul sau paracetamolul?
Sezonul de iarnă a sosit, iar odată cu scăderea temperaturilor, vine și valul de gripă, răceli sau chiar noi creșteri ale cazurilor de COVID, ceea ce face ca tusea, congestia nazală, durerile corporale și febra să fie la ordinea zilei printre simptomele cele mai frecvente. Astfel, este foarte normal ca multe persoane să apeleze la cunoscutele analgezice, dintre care cele mai populare sunt ibuprofenul și paracetamolul, scrie El Economista. Atât ibuprofenul, cât și paracetamolul sunt analgezice bine cunoscute, care se pot cumpăra în mod obișnuit din farmacie, fără rețetă, și care fac parte din compoziția multor alte medicamente, cum ar fi cele antigripale. Totuși, cele două medicamente au diferențe care creează confuzie atunci când trebuie alese și administrate corect. Ce este mai bine pentru răceală sau gripă? Ibuprofenul sau paracetamolul? Ce ar trebui să iau în funcție de simptome? Este unul mai puternic decât celălalt?Cel mai important, pentru a răspunde acestor întrebări, este să ascultăm specialiștii, atât medicul, cât și farmacistul, iar în același timp să folosim bunul-simț: să respectăm dozele din prospect și să acordăm atenție contraindicațiilor și efectelor adverse. Este mai bine să luăm ibuprofen sau paracetamol? În primul rând, paracetamolul face parte din grupul medicamentelor numite analgezice și antipiretice. În prospect este specificat că este recomandat pentru tratarea: Durerilor de intensitate moderată din orice cauză, cum ar fi: dureri postoperatorii și după naștere, dureri reumatice (artroză și artrită reumatoidă), lombalgii, torticolis, sciatică, nevralgii, dureri de spate, dureri musculare, dureri menstruale, dureri de cap și dureri dentare. Stări febrile Disconfort asociat răcelii și gripei De cealaltă parte, ibuprofenul este un antiinflamator nesteroidian (AINS), iar în prospect se precizează că este recomandat pentru tratarea: Febrei Durerilor de intensitate ușoară sau moderată, inclusiv migrene Tratamentul artritei (inflamația articulațiilor, de obicei la nivelul mâinilor și picioarelor, provocând umflare și durere), artritei reumatoide juvenile, artrozei (afecțiune cronică ce provoacă degradarea cartilajului), spondilitei anchilozante (inflamație care afectează articulațiile coloanei vertebrale), inflamației nereumatice și dismenoreei primare (menstruație dureroasă) După cum se poate observa, ambele tratează o simptomatologie asemănătoare. Diferența atunci când alegem între ele este că ibuprofenul este antiinflamator. Prin urmare, pentru tratarea unei răceli cu tuse, febră sau dureri corporale, cel mai potrivit este paracetamolul, care acționează asupra acestor simptome și are o compoziție mai blândă pentru stomac. În schimb, atunci când durerea este mai severă și cauzată de o inflamație, de exemplu atunci când doare gâtul la înghițire din cauza amigdalelor inflamate, se recomandă ibuprofen, deoarece tratează simptomele anterioare și, pe deasupra, reduce inflamația din zona gâtului. Niciodată nu trebuie luat pe stomacul gol. Dozele uzuale Ibuprofen: adulți și adolescenți peste 12 ani (sau peste 40 kg) pot lua 400 mg la fiecare 6–8 ore, fără a depăși 1200 mg în 24 de ore. Paracetamol: se poate lua la fiecare 6–8 ore, după necesitate, fără a depăși 3 g în 24 de ore.
Programele sociale din vremea pandemiei i-au costat pe britanici 11 mld.: Reduceri cu 50% la alimente pentru a-i încuraja să ia masa în oraș
Programele sociale impuse în Marea Britanie pe durata pandemiei de coronavirus dintre anii 2020 și 2021 s-au dovedit a fi mult mai costisitoare decât s-ar fi crezut. 11 miliarde de lire din taxele plătite de contribuabili s-ar fi irosit pe programe sociale gestionate fără expertiză interguvernamentală, precum cele de șomaj tehnic și reduceri la prețurile alimentelor pentru stimularea consumului și ajutorarea industriei ospitalității, arată raportul final al comisarului pentru combaterea fraudei în contextul pandemiei de COVID-19, Tom Hayhoe. „Eat Out to Help Out” oferea alimente la reducere Un alt program prin care s-ar fi comis fraude și erori a fost „Eat Out to Help Out”, o schemă guvernamentală aplicată de fostul premier Boris Johnson în august 2020. Programul presupunea ca persoanele cu venituri scăzute să-și cumpere alimente la tarife înjumătățite (cu 50% reducere) și orice băutură fără alcool până la 10 lire de persoană. Pe lângă pierderi de bani, programul ar fi dus și la creșterea numărului de persoane infectate cu COVID-19. Reprezentanții familiilor îndoliate susțin că „foarte mulți oameni au murit” din cauza „atitudinii insensibile și nesăbuite” a cancelarului de finanțe de atunci, Rishi Sunak, care a mai îndeplinit și funcția de prim-ministru între 2022 și 2024. Programul îi încuraja pe britanici să ia masa în oraș mai des, deși pandemia nu se încheiase încă Britanicii cu venituri scăzute puteau să cumpere alimente la jumătate de preț și băuturi non-alcoolice până la 10 lire din restaurante, cinematografe, cluburi de noapte, hoteluri și baruri. Reducerea de 50% era susținută de stat, fiind valabilă numai în zilele de luni, marți și miercuri din Marea Britanie în august 2020, când restricțiile au fost relaxate, însă pandemia nu se încheiase. Schema își propunea să protejeze locurile de muncă din sectorul HoReCa, încurajând oamenii să ia masa în oraș. Sectorul ospitalității fusese grav afectat în timpul pandemiei. Însă, încurajarea britanicilor să meargă să ia masa în oraș mai des ar fi dus la multiplicarea cazurilor. Pe toată durata pandemiei de coronavirus s-au raportat în Marea Britanie 25 milioane de cazuri confirmate și 232.112 de decese. Sky News scrie că suma de 11 miliarde de lire sterline irosită pe șomaj tehnic și programe sociale ar fi putut finanța mese școlare gratuite pentru 2,7 milioane de elevi, timp de 8 ani. Gestionarea necorespunzătoare, datele de calitate slabă și contractarea deficitară au fost principalele cauze ale pierderilor masive de bani. Au putut fi recuperate numai 1,8 miliarde de lire sterline. Restul deficitului este imposibil de recuperat. Riscul de fraudă a fost crescut Riscurile au fost crescute din cauza lipsei expertizei interguvernamentale pentru combaterea fraudei. Departamentele guvernamentale au lucrat în mod independent și au conceput scheme de la zero. Din cauza gradului „ridicat de noutate” în proiectarea programelor sociale, riscul de fraudă a fost mai crescut. Comisarul pentru combaterea fraudei Tom Hayhoe a sugerat în raportul său că Trezoreria britanică trebuia să înființeze un „comite de control” alcătuit din înalți funcționari din cadrul guvernului, cu membri externi și care să fi fost prezidat de un ministru. Astfel, trebuia să fie revizuită implementarea recomandărilor la intervale de șase luni, timp de cel puțin doi ani. Fostul premier se apără Fostul prim-ministru britanic Rishi Sunak a apărat programul „Eat Out To Help Out” din 2020 și modul în care a gestionat pandemia atunci când a fost ministru de Finanțe (Chancellor of the Eschequer). Însă, oamenii de știință guvernamentali spun că nu au fost consultați cu privire la program și că este „foarte probabil” ca acesta să fi crescut numărul de infecții și decese cauzate de COVID, potrivit BBC. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Anchetă devastatoare în Marea Britanie: 23.000 de persoane au murit de Covid din cauza răspunsului slab al guvernului Boris Johnson
Haosul din guvernul lui Boris Johnson și eșecul de a lua în serios Covid au dus la 23.000 de decese
Documentul subliniază că, dacă lockdown-ul ar fi fost introdus cu o săptămână mai devreme, în martie 2020, numărul deceselor din primul val ar fi fost redus aproape la jumătate – aproximativ 23.000 de oameni ar fi putut fi salvați. Raportul preluat de The Independent descrie atmosfera din Downing Street ca fiind „toxică și haotică”, dominată de conflicte interne și de influența destabilizatoare a lui Dominic Cummings, principalul consilier al premierului. Cultura organizațională era marcată de frică și neîncredere, iar opiniile unor oficiali, în special ale femeilor, erau adesea ignorate. În locul unei conduceri ferme și coerente, deciziile erau amânate sau schimbate de la o zi la alta, ceea ce a permis virusului să se răspândească rapid. Gravitatea situației, minimalizată Boris Johnson este criticat pentru faptul că nu a înțeles gravitatea situației în primele săptămâni, fiind convins că pandemia „nu va însemna mare lucru”. Această atitudine optimistă a dus la întârzierea măsurilor de distanțare socială și a izolării, ceea ce a făcut inevitabilă introducerea unui lockdown complet pe 23 martie 2020. Ancheta arată că, dacă restricțiile ar fi fost aplicate mai devreme, lockdown-ul ar fi putut fi mai scurt sau chiar evitat. Raportul analizează și alte decizii controversate. Schema „Eat Out to Help Out”, lansată în vara lui 2020 pentru a sprijini restaurantele, a fost concepută fără consultarea experților și a subminat mesajele de sănătate publică. De asemenea, încercările guvernului de a relaxa regulile de Crăciun au creat „speranțe false”, care au fost ulterior retrase, provocând confuzie și frustrare. Un alt episod criticat este incapacitatea guvernului de a asigura continuitatea conducerii atunci când Johnson a fost internat cu Covid. Dominic Raab, desemnat să preia atribuțiile, nu avea un plan clar, iar raportul notează că nu era sigur cum ar fi fost luate deciziile dacă premierul ar fi fost indisponibil mai devreme sau nu s-ar fi recuperat. Guvernul din Regatul Unit a reacționat „prea puțin și prea târziu” Baronessa Heather Hallett, președinta anchetei, a concluzionat că toate cele patru guverne din Regatul Unit – Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord – au reacționat „prea puțin și prea târziu și nu au reușit să aprecieze amploarea amenințării sau urgența răspunsului pe care aceasta îl impunea”. Ea a subliniat că liderii au fost puși în fața unor decizii extrem de dificile, dar lipsa de pregătire și de coordonare a făcut ca răspunsul să fie ineficient. Raportul face parte dintr-o anchetă amplă, care a audiat peste 160 de martori, inclusiv pe Boris Johnson, Dominic Cummings și Matt Hancock. Urmează să fie publicate concluzii suplimentare privind vaccinurile, impactul asupra copiilor și tinerilor, dar și răspunsul economic la pandemie. Reacțiile politice nu au întârziat. Liderul opoziției, Sir Keir Starmer, a declarat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit „dintr-o poziție de reziliență națională” pentru următoarea criză, subliniind că multe servicii publice, inclusiv NHS, nu și-au revenit complet după pandemie.
Cazurile de Covid cresc din cauza variantelor Nimbus și Stratus. Care sunt simptomele la care să fii atent
Dacă aveți febră, dureri în gât și stare de oboseală, este posibil să fi luat una dintre noile tulpini de Covid răspândite în această perioadă de toamnă. Variantele NB.1.8.1, numită Nimbus, și XFG, cunoscută ca Stratus, sunt acum cele mai răspândite în Marea Britanie, spun autoritățile. Nu se estimează, însă, în cât timp noile variante vor ajunge și în România. Specialiștii spun că aceste noi tulpini nu par mai periculoase decât versiunile anterioare de Covid și nu provoacă simptome mai grave. Cu toate astea, schimbările genetice recente pot face virusul mai ușor de transmis. Dureri în gât și alte simptome Virusurile trec prin schimbări naturale atunci când circulă de la o persoană la alta. Dacă aceste schimbări sunt importante, apar variante noi. Ultimele variante de Covid se pot manifesta prin simptome distincte, cum ar fi voce răgușită sau dureri în gât descrise ca „lamă de ras”. Alte semne pot include dureri de cap, tuse, nas înfundat sau curgere nazală și senzație de epuizare, scrie BBC. Acestea fac dificilă diferențierea între Covid, gripă sau răceală. Persoanele care bănuiesc că au Covid ar trebui să evite contactul cu cei vulnerabili și să stea acasă dacă pot. În cazul în care trebuie să iasă, este recomandată purtarea unei măști. Igiena regulată a mâinilor și aruncarea șervețelelor folosite în coșul de gunoi ajută la limitarea răspândirii bolilor respiratorii. Pentru calmarea durerilor de gât, NHS recomandă consumul de multe lichide și o linguriță de miere. Este bine de știut că reinfectarea este posibilă chiar dacă ați avut recent boala sau ați fost vaccinat. De obicei, cazurile repetate sunt ușoare, dar pot fi transmise altor persoane. În prezent, testele Covid nu se mai oferă gratuit pentru toată lumea, dar pot fi cumpărate din farmaciile din România, la prețuri accesibile.