Cozonacul de Paște: Cum să obții cei mai pufoși cozonaci care se desfac fâșii-fâșii
Cozonacul nu lipsește niciodată de pe masa de Paște, dar diferența dintre unul banal și unul cu adevărat reușit se vede din prima felie. Textura aerată, miezul care se desface în fâșii și aroma intensă nu apar întâmplător, ci sunt rezultatul unor tehnici bine stăpânite. Potrivit explicațiilor oferite pentru Digi24.ro de bucătarul Mehrzad Moghazehi, respectarea strictă a pașilor de preparare face diferența între un cozonac obișnuit și unul care se desface în fâșii, cu miez aerat și aromat. Rețeta clasică de cozonac cu nucă, cacao și rahat Prepararea cozonacului începe cu umplutura, care trebuie să fie omogenă și complet răcită înainte de utilizare. Ingrediente pentru umplutură 320 g lapte 200 g unt 320 g zahăr 200 g cacao 600 g nucă măcinată 500 g rahat Preparare umplutură Se încălzesc laptele și untul la foc mic. După topirea untului, se adaugă zahărul și se amestecă până aproape de dizolvare. Se încorporează cacao, obținându-se o cremă omogenă. După răcire completă, se adaugă nuca măcinată și rahatul. Maiaua, pas esențial pentru creștere 100 g drojdie 50 g zahăr 200 g lapte călduț Drojdia se amestecă cu zahărul și laptele călduț și se lasă 10-15 minute până devine spumoasă. Ingrediente pentru aluat 800 g lapte 600 g zahăr coajă de lămâie și portocală 20 g esență de vanilie 5 ouă întregi + 5 gălbenușuri 18 g sare puțină curcuma 2 kg făină 350-370 ml ulei Prepararea aluatului Laptele se încălzește și se amestecă cu zahărul și aromele. Ouăle se bat separat cu sare. Într-un vas mare sau mixer se adaugă: laptele aromat maiaua ouăle Se încorporează treptat făina cernută, apoi uleiul cald, în mai multe etape. Aluatul se frământă aproximativ 20 de minute, până devine elastic și bine legat. Se acoperă cu un prosop și se lasă la dospit 60-90 de minute, până își dublează volumul. Formarea cozonacilor Pentru fiecare cozonac: se folosesc două bucăți de aluat de aproximativ 430 g fiecare se întinde și se unge cu cremă se adaugă nucă și rahat se rulează și se împletesc Cozonacii se așază în forme și se mai lasă la dospit aproximativ 50 de minute. Coacere și răcire Se ung cu ou și se coc la 160°C timp de 45-60 de minute. După coacere, se acoperă cu un prosop și se lasă la răcit 7-8 ore înainte de consum. Variante moderne de cozonac Pe lângă rețeta clasică, pot fi preparate și variante adaptate gusturilor actuale, fără a schimba tehnica de bază. Cozonac cu nucă prăjită și portocală confiată Această variantă combină nuca cu miere, zahăr brun, rom și scorțișoară, la care se adaugă bucăți de portocală confiată. Rezultatul este un cozonac mai aromat, cu gust intens și textură bogată. Cozonac cu cremă de fistic Pentru o variantă modernă, umplutura poate fi realizată din ciocolată albă, frișcă și pastă de fistic, completată cu coajă de portocală. Crema trebuie răcită complet înainte de utilizare, pentru a păstra structura aluatului. Sfaturi esențiale pentru un cozonac reușit Pentru un rezultat corect, drojdia trebuie activată în lapte călduț împreună cu zahăr, ceea ce ajută la o dospire eficientă. Crema folosită la umplutură trebuie să fie complet rece înainte de a fi întinsă pe aluat, pentru a evita modificarea texturii. După frământare, aluatul trebuie acoperit doar cu un prosop și lăsat să crească într-un loc cald, fără a fi etanșat. În final, cozonacul trebuie lăsat să se răcească lent, timp de câteva ore, pentru a-și păstra textura pufoasă și a evita îndesirea miezului. Aceasta este structura corectă pentru un cozonac reușit, în care fiecare etapă contează. Respectarea acestor pași face diferența dintre o rețetă obișnuită și un rezultat cu adevărat reușit, exact așa cum se făcea în mod tradițional.
Supermarketul din România în care o felie de cozonac a ajuns să se vândă cu 42 lei
O clientă pofticioasă a fost la un pas să cadă pe spate când a citit eticheta cu prețul la cozonac într-un supermarket din România. I s-a părut ireal și s-a grăbit să posteze pe rețelele de socializare. Evident, reacțiile au fost pe măsură. Majoritatea repondenților au fost de părere că este imposibil, sau este vorba de o greșeală sau făcătură. „M-am speriat când am văzut cât costă o felie de cozonac la Auchan! Ce părere aveți, chiar dacă e o felie destul de mare”, a postat siderată clienta… Părerile au fost împărțite. „Atât a fost prețul la un cozonac. Probabil din cauza oboselii au greșit cand au pus eticheta. La Auchan lucrează oameni nicidecum roboti iar cum dvs sunteti obosita sa frământați un cozonac si sa miroasă in casa a sarbatoare asa si acei oameni sunt obosiți. Nu va convine, nu luati….faceti ca nu va obliga nimeni sa cumpărați”, crede un repondent. „Are aproape 1 kg. La ce va mirati?”, consideră un altul… Recomandarea autorului: Cozonacul de Crăciun, tot mai scump de la an la an. Românii se uită cu uimire la raft: „Mi se pare exagerat”. Cât a ajuns să coste un kilogram
După câte zile se strică, de fapt, cozonacul? Unde trebuie ținut: În frigider sau în altă parte?
După câte zile se strică, de fapt, cozonacul, și unde trebuie ținut: în frigider sau în altă parte – sunt întrebări care îi vizează pe mulți iubitori ai acestui preparat culinar tradițional. Cozonacul este un desert ce nu lipsește de pe mesele românilor, în perioada sărbătorilor. Deși este pregătit cu multă migală acasă sau este cumpărat din magazine, preparatul are un termen limitat de prospețime. Astfel, cozonacul preparat în casă are o durată de valabilitate cam scurtă, iar după circa 3 zile, acesta începe să își piardă din frăgezime, iar aroma nu va mai fi la fel de intensă. De aceea, se recomandă consumul în acest interval, pentru a te bucura de gustul bun. Dar păstrarea sa în condiții optime poate să îi prelungească durata de prospețime. Deși frigiderul pare a fi o soluție practică, el accelerează uscarea cozonacului. Temperaturile scăzute fac ca amidonul din aluat să se cristalizeze, fapt care poate să favorizeze apariția mucegaiului. O altă metodă eficientă este înfășurarea produsului în hârtie de copt și sigilarea sa într-o pungă ermetică. Dar, ca să păstrezi cozonacul pentru o perioadă mai lungă, congelarea este cea mai eficientă metodă. Împachetează-l, deci, în pungi sigilate și depozitează-l la congelator, unde poate să reziste până la 3 luni. Când dorești să-l consumi, îl poți dezgheța în cuptorul cu microunde sau în cuptorul clasic preîncălzit la 180 de grade. Astfel, produsul își va recăpăta textura moale și aroma specifică. Cât timp rezistă cozonacul din comerț Cozonacul din supermarket rezistă mai mult, având un termen de valabilitate de până la 30 de zile, datorită ingredientelor și proceselor industriale, printre care folosirea conservanților și emulsificatorilor, deshidratarea parțială și folosirea ambalajelor speciale, care previn formarea umidității și pătrunderea aerului. Autorul recomandă: Crima de Crăciun de la Turnu Măgurele, comisă după un ritual nemaiîntâlnit. Victima era mutilată și avea Biblia pe piept
Alimentul tradițional de pe masa de Crăciun care ne face mai inteligenți, potrivit dr. Vlad Ciurea
V-ați gândit vreodată că există un aliment tradițional de pe masa de Crăciun care ne face mai inteligenți? Despre acest produs a vorbit chiar medicul neurolog Vlad Ciurea. Este preparat adeseori acasă, dar și cumpărat din comerț, îndeosebi în preajma sărbătorilor. În perioada sărbătorilor, sunt pregătite nu doar listele de cumpărături, ci și bucate alese, prăjituri și cadouri pentru cei dragi. Crăciunul poate fi un moment magic în care familiile se reunesc, povestesc și se înfruptă din preparate tradiționale. Medicul neurolog Vlad Ciurea a adus în atenție că există alimente care ne pot face mai deștepți. Dr. Vlad Ciurea vorbește despre alimentul tradițional care ne face mai inteligenți Alimente care stimulează creierul Practic, există produse alimentare care pot ajuta la stimularea celulelor nervoase pentru o memorie mai bună. Medicul neurolog susține că alimentul care ajută la stimularea creierului este ciocolata, care coține cacao. De altfel, este un ingredient folosit de cele mai multe ori în cozonac, un aliment des consumat de Crăciun. „Există o grămadă de stimulatoare a proceselor cerebrale. Toate aceste stimulatoare favorizează învăţarea, şi la şcoală, şi la copilul mic. Toţi ştim, de exemplu, că în sesiune se foloseşte cafeaua în cantitate mare. Da, ne ajută. Ciocolata ne ajută, cacaua ne ajută, stimulează şi ajută. Sunt câţiva factori majori în învăţare: cafeaua, ciocolata, cacaua şi o alimentaţie raţională, cât mai puţine lucruri de tip grăsimi, sarmale, prăjeli, acele lucruri care încarcă stomacul şi sângele nu mai merge în creier. Apoi, dulce, dar nu zahăr, care este rafinat. Dar dulcele din miere, din fructe, nu prăjiturele însiropate. Trebuie metabolizat uşor acel dulce care dă energie”, a spus prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, într-un interviu televizat. De altfel, medicul susținea, într-o postare pe internet, că zahărul rafinat face rău creierului. „Creierului îi plac dulciurile. Dar nu orice dulce! Zahărul îi face rău, mai ales cel rafinat, de aceea trebuie alese cu grijă produsele cu care ne răsfățăm sau din care ne „extragem” energie. Vă spun din start: celula nervoasă va fi extrem de mulțumită cu dulciuri cât mai naturale. Ce avem aici? Fructele noastre de sezon, atunci când le avem. Slavă Domnului, România este o țară bogată din acest punct de vedere! Dacă totuși nu le avem, ne vom bucura de miere sau gem din fructe, dar preparat fără zahăr. (Da, se poate!) Acestea sunt bune și dau energie celulei nervoase. Vă sfătuiesc să renunțați la acele combinații de ciocolată cu umpluturi, siropuri, creme sau arome diverse: sunt „poveri” care se metabolizează greu. Ciocolata amăruie păstrează totuși acel gust original și nealterat de cacao.(…) Ce-i drept, o lume fără bomboane și ciocolată ar fi mai tristă!”, a scris prof. dr. Vlad Ciurea, pe contul de Facebook Autorul recomandă: Cele patru obiceiuri simple care ne pot întineri creierul cu opt ani. Descoperirea oamenilor de știință Secretele unei longevități active și după 80 de ani, de la profesorul doctor Vlad Ciurea: „Acesta este factorul numărul 1” Atenție la ce mâncați de Crăciun. Alimentele care atacă inima și favorizează creșterea în greutate Alimentul de post care poate avea efecte nocive asupra sănătății. Medicul neurochirurg Vlad Ciurea îl evită: „Nu favorizează funcția cerebrală” O legumă atrage tot mai mulți cumpărători din România. Este considerată un „superaliment” și câștigă teren printre fermierii din țara noastră
Rețeta de cozonac care se prepară cu 10 gălbenușuri, perfectă pentru masa de Sărbători
Cozonacul este mult mai mult decât un simplu desert, reprezintă o tradiție care adună familia în jurul mesei și umple casa cu mirosuri calde. Rețeta de cozonac cu 10 gălbenușuri este una dintre cele mai apreciate, vine cu un gust autentic, așa cum numai bunicile reușeau să îl facă. Rețeta necesită multă răbdare, atenție și ingrediente de calitate, însă rezultatul merită fiecare minut de muncă. Folosirea unui număr mare de gălbenușuri face diferența atât la gust, cât și la textură. Cozonacul devine unul moale, elastic și se păstrează proaspăt mai multe zile. Este genul de rețetă potrivită pentru Sărbători, dar și atunci când vrei să impresionezi pe cineva drag. Secretul stă în respectarea pașilor și în frământarea corectă a aluatului. De ce ingrediente ai nevoie pentru un cozonac cu 10 gălbenușuri Pentru un cozonac de succes, ingredientele trebuie să fie la temperatura camerei, iar drojdia să fie proaspătă. Ai nevoie de aproximativ un kilogram de făină albă de calitate superioară, cernută de două ori. Cele 10 gălbenușuri trebuie separate atent, fără urmă de albuș, pentru că grăsimea din gălbenuș contribuie la frăgezime. Mai sunt necesare: 300 ml de lapte gras, 50 g drojdie proaspătă, 250 g zahăr, 200 g unt gras, coajă rasă de lămâie și portocală, un praf de sare, o linguriță de esență de vanilie și una de rom. Pentru umplutură poți folosi nucă măcinată, cacao, rahat sau stafide, în funcție de preferințe. De asemenea, îți va trebui un ou întreg pentru uns cozonacul înainte de coacere. Mod de preparare Începe prin a activa drojdia. Într-un bol mic, dizolvă drojdia cu o lingură de zahăr și câteva linguri de lapte călduț. Lasă amestecul deoparte aproximativ 10-15 minute, până când începe să facă spumă. Acesta este semnul că drojdia este activată și poate fi folosită. Separat, încălzește laptele până când devine călduț, nu fierbinte. Adaugă zahărul și amestecă până se dizolvă complet. Într-un bol mare, pune făina, sarea, coaja de citrice și fă o adâncitură în mijloc. Adaugă gălbenușurile, laptele îndulcit, drojdia activată și esențele. Începe frământarea, inițial încet, apoi din ce în ce mai energic. Untul trebuie topit și răcit ușor, apoi adăugat treptat, în timp ce frămânți. Acest pas este esențial pentru textura finală. Aluatul trebuie frământat minimum 30 de minute, până devine elastic, neted și nu se mai lipește de mâini. Acoperă bolul cu un prosop curat și lasă aluatul la dospit într-un loc cald, ferit de curent, aproximativ o oră sau până își dublează volumul. După dospire, împarte aluatul în bucăți egale, întinde-le și adaugă umplutura dorită. Rulează și împletește, apoi așază cozonacii în tăvi tapetate cu hârtie de copt. Lasă-i la a doua dospire încă 30-40 de minute. Unge cozonacii cu ou bătut pentru un aspect lucios și rumen. Coace-i în cuptorul preîncălzit la 170 de grade timp de aproximativ 45-50 de minute. Dacă se rumenesc prea repede, acoperă-i cu hârtie de copt. După coacere, scoate cozonacii din tăvi și lasă-i să se răcească pe un grătar. Cozonacul cu 10 gălbenușuri va avea o textură moale, un miez pufos și un gust bogat, care se simte de la prima felie. Este genul de cozonac care nu are nevoie de prea multe explicații, pentru că se mănâncă din priviri și se termină rapid.
Ce preț au cozonacii de Crăciun în marile cofetării. Prețurile au explodat în 2025, iar unul poate costa și 200 de lei
Sărbătorile de iarnă vin cu miros de cozonac cald, dar și cu prețuri pe măsură. În 2025, cozonacii de Crăciun din cofetăriile artizanale sau de lux nu mai sunt doar desertul tradițional al vremurilor bune, ci au devenit un produs de lux, iar pentru unii, prețul poate urca la sute de lai pe bucată. Prețurile cozonacilor din marile cofetării La Cofetăria Alice, cozonacul cu nucă și cacao are prețul de 110 lei/buc, în vreme ce varianta „de post” sau cu rahat costă la fel — 110 lei. La Mara Mura, oferta pentru Crăciun arată astfel: cozonac clasic de 1,3 kg — 175 lei, iar unul cu ciocolată, de 1,4 kg — 195 lei. La cofetăria Casa Capșa, prețul unui cozonac variază între 198 de lei și 235 lei, în funcție de tipul ales. Pe lângă cele menționate, există și cofetării care merg mai departe. În ofertele unor cofetării de lux, un cozonac cu umpluturi speciale, fistic sau glazuri sofisticate poate ajunge și la 210 lei pentru aproximativ 1,2 kg. Asta face ca un cozonac mare, festiv, să coste cât un bruch de sărbătoare pentru întreaga familie. Ce determină prețul ridicat Mai mulți factori explică de ce cozonacul poate ajunge la 200 lei: Greutatea și dimensiunea — cozonacii de 1,2–1,4 kg, destinați meselor de sărbătoare, costă semnificativ mai mult decât cei clasici de 1 kg sau 800 g. Ingredientele premium — nucă, cacao, rahat, ciocolată, fistic sau crema de lux scumpesc substanțial produsul. Producția artizanală — munca manuală, ingredientele naturale și rețetele tradiționale ridică costul față de produsele de serie. Ambalajul festiv și livrarea — ambalajele speciale, cutiile cadou sau livrarea la domiciliu adaugă la prețul final. Ce alternative există Dacă vrei gustul de cozonac tradițional, dar fără prețul „de lux”, poți opta pentru: variantele standard, de 800 g – 1 kg, cu prețuri între 40 și 60 lei — perfecte pentru consum la familie; cozonaci de casă sau de la brutării locale — uneori mai buni ca preț și cu mai multă „inimă și poveste”; varianta DIY: ingredientele necesare pentru un cozonac de casă costă adesea 40–50 lei — dar presupune timp și muncă. Recomandările autorului:
Cozonacul Dubai, la mare căutare, deși are un preț piperat
Se poate spune că pasca și cozonacul Dubai sunt vedetele din acest an de pe masa de Paște. Cofetarii și brutarii frământă la foc continuu, iar comenzile curg una după alta. Deși prețurile nu sunt deloc mici, cererile pentru aceste deserturi sunt tot mai crescute. Nici cei tradiționali nu sunt tocmai ieftini. Cât a ajuns să coste un cozonac sau o pască Dubai cu 2 zile înainte de Înviere. Noile fițe de Paște: Cozonacul Dubai și pasca cu vișine Tot mai mulți români preferă confortul, dar vor să aibă și mâncare tradiționlă în seara de Înviere. Restaurantele și brutăriile au închis listele și lucrează la foc automat. Meniul complet pentru întreaga familie poate ajunge și la 1.000 lei. Pasca cu vișine, pasca cu cireșe amare, pasca Dubai, pasca cu jeleu de portocală, cozonacul ciocolată belgiană etc. sunt noutățile acestui sezon. Cozonacul Dubai costă 192 lei. Cozonacul cu fistic costă 169 lei. Restaurantele au pregătit meniuri speciale în valoare de 1.000 lei. Sunt români care preferă să gătească de acasă. Pentru că Vinerea Mare e zi de doliu și post negru, preparatele de Paște se fac în Joia Mare sau Sâmbăta Mare. În Duminica Învierii, toată lumea se înfruptă din bucatele tradiționale. Potrivit Vechiului Testament, evreii antici sărbătoreau Paștele anual, în mijlocul lunii aprilie. Paștele evreiesc era dedicat Ieșirii din Egipt. Înainte ca Dumnezeu să lovească Egiptul cu cea de-a zecea urgie, Moise i-a instruit pe evrei să sacrifice fiecare câte un miel „fără cusur”. Dumnezeu le-a cerut să mănânce carnea friptă, azimi (pâine nedospită) și verdețuri amare. Masa trebuia consumată în grabă. Bărbații trebuia să aibă mijlocul încins, să fie încălțați, gata de plecare cu toiagul în mână. Resturile din mielul fript care rămâneau până a doua zi trebuiau arse. Pe lângă miel, evreii ar fi consumat fructe care se găseau în regiunea Levantului de azi, precum rodii și smochine, precum și miere. Conform Evangheliilor din Noul Testament, evreii au băut vin la masa de Paște. Însuși Hristos le-a dat ucenicilor să bea vin dintr-o singură cupă. În altă împrejurare, când Iisus a apărut în fața discipolilor după învierea Sa, le-a cerut să-i dea ceva de mâncare pentru a le dovedi că nu era un duh, ci o ființă reală. Discipolii i-au oferit o bucată de pește fript și un fagure de miere, iar El le-a mâncat, arătându-le astfel că trupul Său înviat era adevărat și nu o halucinație. Peștele a devenit un simbol al creștinismului timpuriu, folosit de primii creștini ca semn secret de recunoaștere. Acest simbol este derivat din cuvântul grecesc „ichthys”, care înseamnă „pește” și este un acronim pentru „Iesous Christos Theou Yios Soter” („Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”). Când apostolii pescuiau și nu prindeau nimic, Iisus le-a spus să arunce mreaja pe partea dreaptă a bărcii, iar aceștia au prins o mulțime mare de pești. Sursa Foto: Profimedia Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Cozonacul Dubai, la mare căutare, deși are un preț piperat
Se poate spune că pasca și cozonacul Dubai sunt vedetele din acest an de pe masa de Paște. Cofetarii și brutarii frământă la foc continuu, iar comenzile curg una după alta. Deși prețurile nu sunt deloc mici, cererile pentru aceste deserturi sunt tot mai crescute. Nici cei tradiționali nu sunt tocmai ieftini. Cât a ajuns să coste un cozonac sau o pască Dubai cu 2 zile înainte de Înviere. Tot mai mulți români preferă confortul, dar vor să aibă și mâncare tradiționlă în seara de Înviere. Restaurantele și brutăriile au închis listele și lucrează la foc automat. Meniul complet pentru întreaga familie poate ajunge și la 1.000 lei. Pasca cu vișine, pasca cu cireșe amare, pasca Dubai, pasca cu jeleu de portocală, cozonacul ciocolată belgiană etc. sunt noutățile acestui sezon. Cozonacul Dubai costă 192 lei. Cozonacul cu fistic costă 169 lei. Restaurantele au pregătit meniuri speciale în valoare de 1.000 lei. Sunt români care preferă să gătească de acasă. Pentru că Vinerea Mare e zi de doliu și post negru, preparatele de Paște se fac în Joia Mare sau Sâmbăta Mare. În Duminica Învierii, toată lumea se înfruptă din bucatele tradiționale. Sursa Foto: Profimedia Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Cel mai scump Paște din istoria creștinității: Cât îi costă masa tradițională pe români și spanioli
Digi24 a efectuat un experiment jurnalistic: a constatat că românii vor avea parte de cea mai scumpă masă din istoria erei creștine cu ocazia Paștelui din acest an. Românii plătesc mai mult pentru masa de Paște decât o fac spaniolii. Rezultatele sunt cu adevărat uluitoare! Nicăieri nu-i ca acasă, dar prețurile unui coș cu alimente au crescut din cauza inflației din ultimii ani. Coșul de cumpărături s-a scumpit cu 30% mai mult față de anul trecut. Costul unei mese tradiționale – Spania vs România Pulpa de miel a ajuns și la 66 lei/kilogramul în România. În Spania, este 16,20 euro, adică 80 lei în bani românești. Cel mai ieftin cozonac în magazinele românești se găsește la 14 lei. În Spania, celebrul Panettone costă minim 4,60 euro. În România, cozonacul poate ajunge și la prețul maxim de 200 lei per kilogram. Până și ouăle sunt mai scumpe în România: 12 ouă costă 18 lei, iar pachetul de vopsea este 4 lei. În Spania, 12 ouă costă 2,90 euro, adică 14,43 lei. Un pachet de vopsea este mai scumpă – costă 1 euro. În România, roșiile costă 15 lei/kilogramul, fiind de import pe durata primăverii. Cele românești erau și 65 lei în unele piețe. În Spania, un kilogram de roșii costă 2,29 euro, adică 11,39 lei. Tot în Spania, vinul roșu este mai ieftin, o sticlă de 0,75 litri fiind vândută la 3,20 euro. În România, o sticlă de vin roșu la 0,75 litri costă 30 lei. În total, pentru o masă adecvată de Paște, un român plătește 147 lei. Pe spanioli îi costă cu 4 lei mai mult din cauza cărnii și deserturilor: 151 lei, adică 30,32 euro. De ce s-a ajuns la scumpiri? Românii vor avea cel mai scump Paște din ultimii 30 de ani, poate chiar de la începutul erei creștine, avertizează economiștii din țară. Produsele tradiționale pentru masa festivă s-au scumpit cu între 10% și 30% după perturbările economice cauzate de pandemia de coronavirus, schimbările climatice care au dus la veri mai secetoase, de criza energetică și de criza cerealelor declanșate de războiul din Ucraina. Fermierii și comercianții susțin că scumpirile sunt cauzate de creșterea costurilor de producție. Prețurile semințelor, utilajelor agricole, energiei electrice și gazelor s-au dublat.Din această cauză, românii își recalculează bugetele de Paște, potrivit Agerpres. Unii consumatori sunt nevoiți să reducă cantitatea de produse cumpărate sau chiar să renunțe la carne.Cele mai scumpe produse sunt cozonacul, brânza, margarina, fructele și legumele de sezon. Grecii vor celebra cel mai scump Paște din istoria creștinității Și grecii plătesc mai mult decât orcând. O cină de Paște pentru opt persoane costă acum aproximativ 361,95 euro, cu o creștere de 11 euro față de 2024. Conform datelor oferite de INKA (Institutul Consumatorilor din Grecia), citate de IN.gr, 10 kilograme de miel costă acum 150 euro, la un preț de 15 euro/kg. Carnea de cocoș, o alternativă tradițională pentru masa pascală, costă 23 euro/ 1,5 kg. Un măcelar intervievat de postul de televiziune MEGA a declarat că mielul și carnea de capră se vând în prezent cu 14,98 euro/kg, în creștere față de 13,98 euro/kg în urmă cu doar o săptămână. Mageritsa (ciorbă grecească de Paște), costă în jur de 12 euro, iar tzatziki, brânza feta și graviera pot adăugă încă 20 euro la bugetul de cumpărături. Cărbunii pentru grătar (20 kg) costă acum 34 euro. Ouăle de ciocolată și tsoureki au explodat la preț: de la 9,48 euro la 11,98 euro (+26%). Ouăle de ciocolată, tot mai scumpe din cauza schimbărilor climatice Potrivit BBC, prețurile ouălor de Paște au crescut și în Regatul Unit al Marii Britanii, cu până la 50% față de anul trecut. Comercianții sunt nevoiți să vândă anumite produse micșorate în dimensiune, potrivit unei anchete realizate de organizația de protecție a consumatorilor. Mai multe dulciuri au fost afectate de fenomenul de „shrinkflation” – atunci când produsele devin mai mici, dar prețul rămâne neschimbat.De exemplu, un pachet de 80 grame de mini-ouă de ciocolată portocalie Terry’s costa 99p în Lidl în 2024, dar acum, la 70g, costă 1,35 lire sterline – o creștere netă de 56%. Cauza este scăderea accentuată a producției globale de cacao după vremea neobișnuit de caldă. Ancheta realizată de Which? a constatat că, la Tesco, un ou de Paște Twix cu ciocolată albă a crescut de la 5 lire la 6 lire de la un an la altul, în timp ce greutatea s-a redus de la 316g la 258g. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Câți bani cheltuie o familie pentru masa de PAȘTE/Ce sfaturi au specialiștii financiari Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
La ce prețuri se vând cozonacii preparați de vedetele de televiziune: Plățile se fac în avans
Din cauza scumpirilor din ultima perioadă cozonacii din supermarkete și brutării vor fi mai scumpi în perioada Sărbătorilor Pascale din acest an. Și chiar cozonacii făcuți la comandă, chiar și de către vedetele de televiziune, precum Laura Cosoi și Gabriela Cristea, care și-au găsit un nou hobby: gătitul. Cozonacii nu sunt tocmai ieftin, dar cele două vedete TV spun că abia fac față comenzilor. Cu toate că un cozonac tradițuonal cu cremă, de 900 grame, costă 98 lei, Laura Cosoi spune că pune accentul pe calitate. Ea mai pune la vânzare cozonaci cu mere, nucă și caramel, la prețul de 85 lei. „Costă 96 de lei orice cozonac de aproape un kilogram. La noi se fac comenzile încă de pe acum pentru perioada de Paște. Se plătește un avans.”, se arată pe site-ul cofetăriei Laurei Cosoi. Cozonacul cu fistic, preparat de Gabriela Cristea după trendul ciocolatei Dubai, costă 178 lei. „Nu folosim drojdie de bere, comercială, ci «drojdie sălbatică», așa mai este numită maiaua, obținută doar din făină și din apă, printr-un proces de fermentare tradițională. Produsele de panificație cu maia nu sunt numai bune la gust, ci și foarte sănătoase”, spune Gabriela Cristea, citată de FANATIK. Și solista Anna Lesko e o pasionată gospodină după deserturi. De Paște, ea își prepară cozonacii cu nucă și vișine: „Pentru aluat aveți nevoie de: 1 kg făină, 500 ml de lapte cald, 7 gălbenușuri, 25 gr drojdie, 400 gr zahăr (ce se împarte la întreaga rețetă), 100 gr unt, coajă de portocală și de lămâie, esență de vanilie.”„Iar pentru compoziție aveți nevoie de: 500 gr nuci zdrobite, zahăr după gust (din cele 400 gr), 50 gr cacao, vișine în propriu suc, gem de prune, stafide, 7 albușuri (se bat cu zahăr din cele 400 gr). Pentru a-i da un aspect frumos, mai aveți nevoie de: 2 gălbenușuri, 1/2 de linguri de scorțișoară, 1 lingură rasă de miere, nucă”. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: Câte ouă se pun în COZONACUL MOLDOVENESC. Rețeta perfectă Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele