SUA cer desființarea Curții Penale Internaționale și îndeamnă toate statele să se retragă din Statutul de la Roma
Într-un comunicat publicat duminică, Departamentul de Stat susține că instituția este lipsită de credibilitate și a cerut desființarea acesteia. „A venit timpul ca Curtea Penală Internațională să fie desființată”, se arată în declarația Departamentului de Stat, care solicită tuturor statelor membre ale CPI să se retragă din Statutul de la Roma, tratatul prin care a fost creată instituția. Washington: CPI este „politizată” și „nu este legitimă” Administrația americană a salutat decizia președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, de a retrage țara din Curtea Penală Internațională, apreciind că noul guvern de la Caracas s-a alăturat eforturilor conduse de Statele Unite pentru desființarea instituției. Departamentul de Stat, instituția responsabilă de politica externă a Statelor Unite, susține că ancheta deschisă de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva fostului președinte Nicolás Maduro în 2018 nu a avut rezultate concrete și acuză instanța că și-a concentrat activitatea asupra unor state cu sisteme judiciare funcționale, depășindu-și astfel atribuțiile. „Această practică reprezintă o depășire evidentă a atribuțiilor Curții, o dovadă de părtinire politică și de aplicare selectivă a legii. Curtea Penală Internațională nu este credibilă, independentă și nici legitimă”, au transmis oficialii americani. Washingtonul susține că Nicolás Maduro răspunde în prezent în fața justiției americane, după ce a fost capturat în ianuarie și adus în Statele Unite pentru a fi judecat. Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma și nu recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale asupra cetățenilor americani. De ce s-a retras Venezuela din CPI Venezuela a notificat oficial, joi, Organizația Națiunilor Unite cu privire la decizia sa „irevocabilă” de a se retrage din Curtea Penală Internațională. Ministrul de Externe Félix Plasencia, citat de Reuters, a declarat că instanța manifestă o părtinire față de anumite regiuni ale lumii, vizând în mod disproporționat state din Africa și America Latină. La rândul său, președinta interimară Delcy Rodríguez a susținut că instituția a fost folosită ca instrument politic împotriva Venezuelei. Retragerea era așteptată încă din decembrie 2025, când Adunarea Națională a Venezuelei a abrogat legea prin care țara ratificase Statutul de la Roma, deschizând astfel calea ieșirii din jurisdicția Curții. Ancheta privind Venezuela Curtea Penală Internațională investighează presupuse crime împotriva umanității comise în Venezuela începând din 2017. În 2020, procurorii au apreciat că există motive rezonabile să creadă că oficiali civili, membri ai forțelor armate și persoane apropiate guvernului au comis astfel de infracțiuni. În 2021, procurorul Karim Khan a deschis ancheta oficială, decizie respinsă de autoritățile de la Caracas. În ianuarie 2025, CPI și-a închis biroul din Caracas, invocând lipsa cooperării din partea autorităților venezuelene. Putin și Netanyahu, printre liderii vizați de CPI Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a fost înființată prin Statutul de la Roma pentru a judeca persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune atunci când statele nu pot sau nu doresc să desfășoare anchete și procese. În ultimii ani, instanța a emis mandate de arestare împotriva mai multor lideri politici și militari, printre care președintele rus Vladimir Putin, precum și premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, acuzați de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu războiul din Gaza. Retragerea nu oprește anchetele în curs Potrivit Statutului de la Roma, retragerea unui stat din Curtea Penală Internațională produce efecte după un an de la notificarea oficială și nu afectează investigațiile sau procedurile deja aflate în desfășurare.
Un judecător federal blochează punerea în aplicare a ordinului lui Trump privind CPI
Decizia a fost luată în urma unui proces intentat în aprilie de către doi apărători ai drepturilor omului, care contestau ordinul emis de Trump privind impunerea unor sancțiuni economice și de călătorie extinse împotriva celor implicați în anchetele CPI privind cetățeni americani sau aliați ai SUA, cum ar fi Israelul. În hotărârea sa, judecătoarea federală Nancy Torresen, a numit ordinul executiv o încălcare neconstituțională a libertății de exprimare. „Ordinul executiv pare să restricționeze discursuri mult mai mult decât este necesar pentru a atinge acest scop”, a scris ea. „Ordinul executiv interzice, în mod general, orice servicii bazate pe discurs care beneficiază procurorul, indiferent dacă acele servicii benefice sunt legate sau nu de o anchetă a CPI privind Statele Unite, Israelul sau alt aliat al SUA”, a adăugat Torresen. Ordinul executiv a impus sancțiuni procurorului CPI, Karim Khan, care este britanic. Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului de Trezorerie al SUA l-a inclus, de asemenea, pe acesta pe lista persoanelor și entităților sancționate. Cetățenii americani care furnizează servicii în beneficiul lui Khan sau al altor persoane sancționate s-ar putea confrunta cu sancțiuni civile și penale, conform ordinului, care a fost condamnat de CPI și de zeci de țări.