Tensiuni diplomatice între Elveția și Italia pe tema plății tratamentului victimelor din Crans-Montana
Solicitarea de decontare amplifică tensiunile dintre cele două țări. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a calificat vineri decizia drept „rușinoasă”, după ce au apărut informații că familiile victimelor ar fi primit facturi. Într-un comunicat transmis Reuters sâmbătă seară, Oficiul Federal pentru Asigurări Sociale (FSIO) a confirmat că Elveția intenționează să recupereze costurile tratamentelor spitalicești, însă nu de la familiile victimelor. Instituția a explicat că, potrivit acordurilor dintre statele UE și Elveția, facturile vor fi trimise victimelor doar pentru verificare, iar plata va fi făcută de „asigurătorul de sănătate străin relevant”. Un purtător de cuvânt a precizat ulterior că, în cazul Italiei, costurile ar urma să fie acoperite de Ministerul Sănătății. Meloni a scris vineri seară pe Facebook: „Dacă această cerere rușinoasă va fi formulată oficial, anunț că Italia o va respinge categoric și nu va da curs în niciun fel”. „Am încredere în simțul responsabilității al autorităților elvețiene și sper că informațiile se vor dovedi complet nefondate”, a adăugat ea. Elveția solicită peste 100.000 de franci elvețieni pentru tratamentul a patru cetățeni italieni, internați o singură zi la spitalul din Sion după incendiu, a declarat sâmbătă ambasadorul Italiei în Elveția, Gian Lorenzo Cornado, citat de ANSA. Cornado a adăugat că pacienți elvețieni răniți în incendiul din Crans-Montana au fost tratați luni de zile la spitalul Niguarda din Milano, în nordul Italiei, și că Italia a trimis un elicopter al protecției civile pentru a ajuta la operațiunile de salvare, fără a solicita bani.
Incendiul de la Crans-Montana: Numărul deceselor crește la 41
Un bărbat în vârstă de 18 ani, cetățean elvețian, rănit în incendiul de la Crans-Montana, a murit sâmbătă într-un spital din Zurich, potrivit unui comunicat transmis de autoritățile judiciare din Valais către AFP. Astfel, bilanțul tragediei care s-a produs în noaptea de Revelion a ajuns la 41 de decese și 115 persoane rănite. În plus mai multe zeci de răniți, dintre care mulți în stare gravă, sunt încă internați în această săptămână în spitale din Elveția, Franța, Germania, Italia și Belgia. Printre persoanele decedate se numără 23 de cetățeni elvețieni, opt cetățeni francezi, șase cetățeni italieni, dar și câte un cetățean belgian, portughez, român și turc. Printre persoanele rănite se numără 67 sunt cetățeni elvețieni, 21 francezi, 10 italieni și patru sârbi. Ancheta a stabilit că incendiul a fost cauzat de artificiile de pe sticlele de șampanie care au aprins spuma de izolare fonică de pe tavanul clubului. Proprietarii sunt anchetați pentru omor din neglijență, vătămare corporală din neglijență și incendiere din neglijență. De asemenea, ancheta penală a fost extinsă și asupra a doi responsabili de securitate ai municipalității Crans-Montana, care au recunoscut că nu au efectuat controalele de siguranță.
Radu Miruță a participat la comemorarea victimelor din Crans Montana: Gândurile mele s-au îndreptat și către tânărul de 18 ani din Gorj
Radu Miruță a scris duminică pe Facebook că a participat la comemorare împreună cu Raed Arafat. „A fost un moment de emoție profundă și sinceră, în care o țară întreagă și-a plâns morții unui incident devastator. (…) În acele momente am simțit, mai clar ca oricând, puterea acelui care salvează, care alină, care ajută să mergem mai departe, chiar și atunci când pare imposibil”, a scris ministrul Apărării. El susține că gândurile i s-au îndreptat și către tânărul de 18 ani din Gorj, „căruia destinul i-a fost frânt mult prea devreme”, și către familia sa, „care trece prin clipe cumplite, printr-o durere pe care niciun părinte nu ar trebui să o trăiască vreodată”. 40 de persoane au murit în incendiul izbucnit într-un bar din Alpi. Alte 116 persoane au fost rănite, multe dintre ele grav, când incendiul a izbucnit la mai puțin de două ore după miezul nopții, la barul Le Constellation, pe 1 ianuarie.
Ce indemnizații pot primi victimele de la Crans-Montana
Incendiul catastrofal din 1 ianuarie, din stațiunea elvețiană Crans Montana, pune sub lupă mecanismele existente în Elveția în vederea despăgubirii victimelor. Pentru familiile acestora, există întrebări foarte pragmatice, chiar în timpul interminabilei așteptări la granița dintre viață și moarte, care marchează paturile de spital ale celor aflați în suferință. La ce indemnizații pot spera victimele și familiile acestora și cine le va plăti, scrie cotidianul elvețian Le Temps. Romain Riether, asociat al biroului genevez Roulet Avocats, recomandă ca prim pas contactarea centrelor LAVI. «Există unul în fiecare canton», explică acesta. Consultațiile sunt un efect al legii federale cu privire la ajutorarea victimelor infracțiunilor (LAVI), care are scopul de a consolida drepturile victimelor, inclusiv apropiații acestora. Ele oferă sprijin psihologic, juridic și financiar în mod gratuit și confidențial. În paralel, victimele pot contacta serviciile de asigurări (accident sau boală), care le pot furniza acțiuni immediate ca repatrierea sau instituirea unui ajutor la domiciliu. Cum funcționează sistemul de asigurări «în cascadă» în Elveția. Un avocat explică cine va plăti daunele victimelor Romain Riether menționează un sistem elvețian complex, care implică mai mult de o asigurare: contra accidentelor, bolilor, responsabilitate civilă (RC) și invaliditate (AI). RC intervine de două ori: Dacă ai suferit un accident rutier și ești rănit, poți cere daune șoferului, explică avocatul. Însă, de regulă, sistemul este funcțional «în cascadă». Imagini presa elvețiană de la locul tragediei Asigurarea contra accidentelor poate acoperi o parte a cheltuielilor, sau asigurarea de boală dacă nu dispui de asigurarea de accident, cum este cazul pentru numeroasele victime tinere, încă fără loc de muncă, de la Crans-Montana. „În funcție de responsabilitățile care vor fi stabilite, patronii barului Le Constellation sau terțe părți pot fi obligate să achite RC (asigurarea de responsabilitate civilă). Sau statul, dacă justiția va dovedi că e vorba de responsabilitatea sa. Ținând cont de gravitatea manifestă a rănilor, le recomand victimelor și familiilor lor să contracteze rapid o AI (asigurare de invaliditate) , în decurs de 6 luni, căci dacă întârzie aceasta ar putea acoperi mai puțin», explică Romain Riether pentru Le Temps. Avocatul părinților victimelor, Nina Fournier, semnalează în context că este prematur să se vorbească de indemnizații, căci tragadia este foarte recentă, iar procedura în justiție abia a început. «Trebuie să așteptăm ca justiția să stabilească responsabilitățile pentru a vedea ce asigurări intră în acțiune», arată Nina Fournier. În Elveția, daunele morale pentru victime sunt mult inferioare celor din SUA Totuși, asociata casei de avocatură Addor Künzi Fournier avertizează că în Elveția, daunele morale pentru victime sunt mult inferioare celor din alte state, de exemplu Statel Unite. Autoritățile cantonale au informat că susțin financiar și administrativ familiile afectate de incendiu, mai ales prin centrele de consultație LAVI. Acest mecanism poate fi declanșat chiar atunci când procedura judiciară este departe de a se fi terminat. «La ora actuală, un delict, în particular omicidul prin neglijență și leziunile corporale prin neglijență, nu pot fi excluse. Așadar, autoritățile din Valais pleacă de la principiul că centrele de consultație pot da curs solicitării persoanelor vizate», explică Gaby Szöllösy, secretar general al Conferinței miniștrilor cantonali pe probleme sociale (CDAS). Acțiunea penală în cazul Constellation provoacă critici O altă publicație elvețiană importantă, rts, atrage atenția că procedurile judiciare în derulare sunt labile. „Devastați” după dramă, proprietarii barului au asigurat marți într-un comunicat că nu se „sustrag” anchetei și că vor colabora pe deplin cu anchetatorii. Avocații critică strategia procurorului general din Valais Beatrice Pilloud, estimând mai ales că e riscant să fie lăsați în libertate patronii barului. Ils regrettent aussi d’être exclus des auditions et s’étonnent que la commune n’ait pas été perquisitionnée. Le Constellation nu mai fusese controlat din 2019. Consiliul comunal al stațiunii de ski spune că „regretă amar”, evocând „o lipsă a controalelor periodice în perioada 2020-2025”. Incendiul din noaptea de Revelion s-a soldat cu 40 de morți, dintre care 22 de elvețieni și 18 de alte naționalități. Victimele au vârste cuprinse între 14 și 39 de ani, majoritatea minori. 116 persoane au fost rănite, 83 de victime fiind în continuare spitalizate.
Mama românului mort la Crans Montana este în stare de șoc
Familia adolescentului român care a murit în incendiul din Crans-Montana este îndoliată, însă cel mai greu lovită este mama băiatului, care l-a crescut singură. Aceasta este originară din Gorj. Inițial, Guillaume a fost dat dispărut după incendiu, iar cea care i-a dat viață și-a pus toate speranțele că fiul său este în viață, internat în spital. Potrivit surselor Cancan, bunica și unchiul lui Guillaume Oană, originar din Motru (județul Gorj), au plecat de urgență în Elveția pentru a fi alături de mama lui, Roxana, care este în continuare în stare de șoc. Tânărul originar din Gorj a ajuns la barul blestemat cu un avion privat Guillaume avea dublă cetățenie și locuia în Elveția împreună cu tatăl său, după divorțul părinților. Incendiul a curmat viața a peste 40 de tineri în stațiunea elvețiană Crans Montana, în timpul petrecerii de Revelion. Printre victime a fost identificat și românul Guillaume Oană. Adolescentul român a mers la petrecerea fatidică în urma invitației unui prieten elvețian, fiul unui avocat cu reputație în Lausanne. Potrivit surselor, cei doi ar fi ajuns la destinație cu un avion privat. Din păcate, după declanșarea incendiului, amândoi au rămas blocați în incendiul infernal declanșat în club. ”Roxana și Guillaume aveau o relație foarte strânsă” Potrivit sursei citate, apropiații familiei au declarat că mama tânărului este devastată, iar rudele din România au plecat de urgență în Elveția pentru a o susține. Tatăl lui este un arhitect cunoscut în Elveția. ”Fratele mamei lui și bunica au plecat în urmă cu două zile în Elveția, Roxana este în stare de șoc. Ea l-a crescut singură pe băiat, aveau o relație foarte strânsă. Relația cu fostul partener a fost mereu la cuțite, dar Guillaume avea parte de o viață frumoasă, nu-i lipsea nimic, ea avea o situație financiară foarte bună. Tatăl lui este un arhitect cunoscut în Elveția, cred că se implica și el financiar. Roxana era plecată din Rovinari de aproape 20 de ani, fiul ei a venit pe aici de puține ori, bunica lui îl vizita mai des”, a declarat o sursă apropiată familiei Oană. Românul este printre cele 40 de victime identificate până acum de către legişti, cea mai tânără fiind o elveţiancă de doar 14 ani. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Tragedia din Crans-Montana, ziua 6: Tinerii foloseau o intrare separată și un cod PIN cunoscut de mulți pentru a se furișa în barul Le Constellation Care sunt diferențele dintre tragediile de la Colectiv și Le Constellation. Și între justiția elvețiană și cea dâmbovițeană
Tragedie la indigo: Crans Montana și Colectiv
Două tragedii identice, două reacții total diferite. După 5 zile, elvețienii au identificat ultimele victime ale incendiului, iar societatea pare să fie mai unită ca niciodată. Acum 10 ani, la 5 zile după Colectiv, Victor Ponta își dădea demisia din fruntea Guvernului, în urma protestelor masive. În timp ce românii căutau vinovații, iar tragedia era deturnată politic, elvețienii s-au concentrat pe salvarea victimelor. Gândul vă prezintă asemănările și deosebirile dintre cele două incendii care au șocat întreaga lume, dar și cum au reacționat două societăți cu principii și valori profund diferite. Aceleași artificii criminale, același izolator fonic inflamabil, aceeași propagare ultra-rapidă, aceeași îmbulzeală fatală… S-ar putea spune că tragedia din stațiunea montană elvețiană este trasă la indigo cu incendiul de la Colectiv. Diferența o face felul în care societatea a reacționat imediat după tragedie. În România se căutau vinovații încă din primele ore, în timp ce intervenția de salvare se desfășura haotic. În Elveția, lucrurile s-au desfășurat mult mai firesc. Autoritățile s-au concentrat pe salvarea unui număr cât mai mare de vieți. Intervenția rapidă, victime la fața locului: 27 de morți la Colectiv, 10 morți la Crans-Montana Forțele speciale elvețiene s-au mobilizat exemplar. Ambulanțele au intervenit prompt și organizat. S-a văzut imediat delimitarea și asigurarea perimetrului catastrofei, asigurarea fluxului ambulanțelor, aliniate în asteptarea răniților pe care îi preluau imediat și îi transportau către spitale. În 2015, intervenția de la Colectiv a fost un haos generalizat, cu zeci de tineri care au agonizat pe asfalt, în timp ce pompierii și paramedicii nu știau pe cine să salveze mai întâi. Imaginile surprinse imediat după demararea procesului de evacuare a răniților arătau nesiguranță și lipsă de organizare în rândul forțelor de intervenție. Arhivele televiziunilor conțin cadre tulburătoare cu răniți grav lăsați să zacă minute în șir pe asfalt, pe paleți, în fața clubului, până la venirea ambulanțelor. La Crans-Montana, unde procedurile au fost respectate la virgulă, numărul de victime la fața locului a fost aproape de 3 ori mai mic decât la Colectiv. Transferul victimelor: „Avem tot ce ne trebuie” vs. „Cerem ajutor internațional” Una din cele mai mari gafe în managementul crizei Colectiv a venit din partea ministerului Sănătății. Fostul ministru Nicolae Bănicioiu (foto jos) a ieșit public din primele momente, dând asigurări că România are suficiente paturi pentru marii arși. Drept urmare, transferul victimelor a fost îngreunat și alte vieți au fost pierdute. De altfel, statul a pierdut procese în serie cu familiile pacienților care au decedat în așteptarea transferului sau care au ajuns prea târziu la spitalele din străinătate. Autoritățile elvețiene au dat imediat alarma și toate țările s-au mobilizat cu locuri în spitale pentru marii arși. Inclusiv România a pus umărul la salvarea tinerilor răniți la Crans-Montana, punând la dispoziție o aeronavă de transport Infecții nosocomiale, doar la noi în spitale? O altă deosebire crucială pentru bilanțul deceselor o reprezintă condițiile din spitalele care au preluat victimele incendiilor. Deși Elveția nu are suficiente paturi pentru mari arși, reușește să ofere condiții sigure pentru pacienții rămași să se trateze în țară. În România, după Colectiv, multe vieți care puteau fi salvate au fost curmate din cauza infecțiilor nosocomiale, așa cum arată documentarul Colectiv al regizorului Alexander Nanau, singura producție românească de până acum nominalizată la premiul Oscar. Corupția ucide sau neglijența omoară? Autoritățile elvețiene au anunţat că au deschis o anchetă împotriva managerilor barului pentru omor din neglijenţă, vătămare corporală din neglijenţă şi incendiu din neglijenţă. Acesta pare să fie cuvântul cheie care ar putea să concentreze toată vinovăția doar asupra proprietarilor clubului, asta deși acesta funcționa fără să aibă toate autorizațiile. Coproprietarul francez al barului a declarat vineri, pentru ziarul elveţian Tribune de Genève, că localul a fost inspectat „de 3 ori în 10 ani”. Totuși, foști angajați au susținut că standardele de siguranță ale clubului erau precare, afirmând că extinctoarele erau ținute sub cheie și că ieșirea de urgență era adesea încuiată. O altă încălcare a legii o reprezintă și pPotrivit legilor federale elvețiene, începând cu ora 22:00, persoanele sub 16 ani pot accesa localurile care servesc alcool doar dacă sunt însoţite de tutore legal sau de un alt adult autorizat de tutorele legal. Or, incendiul a izbucnit în jurul orei 1:30 dimineaţa, ora locală, a declarat poliţia. Tragedia românească, armă electorală „A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze…”, a spus președintele Klaus Iohannis la 5 zile după tragedia de la Colectiv. Declarația președintelui a venit ca un strigăt sinistru al victoriei după o luptă electorală cu premierul Victor Ponta, care și-a dat demisia în urma unor ample proteste. Fenomenul Colectiv a declanșat un val politic care a preluat puterea printr-un nou guvern „tehnocrat” condus de Dacian Cioloș și care a adus în Parlamentul României un nou partid politic, Uniunea Salvați România, fondat de actualul președinte al României, Nicușor Dan. În Elveția, în urma tragediei de la Crans-Montana, nu s-a înregistrat niciun protest, nu s-au solicitat demisii și nimeni n-a îndrăznit să politizeze suferința oamenilor. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Care sunt diferențele dintre tragediile de la Colectiv și Le Constellation. Și între justiția elvețiană și cea dâmbovițeană Comparația pe care Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru, mort la Colectiv, o face după tragedia din Elveția. „Nu și-au permis să strige «Avem de toate!»” „A fost exact ca la Colectiv”. Un român stabilit în Elveția a ajutat la evacuarea a zeci de oameni din barul care a explodat: „S-au călcat în picioare”
Patronul barului din Elveția, acuzat de fapte oribile în trecut
Jacques Moretti și soția sa, Jessica, cetățenii francezi care dețineau localul din Elveția în care au murit cel puțin 47 de persoane, au fost interogați vineri. Potrivit presei franceze, Jacques Moretti este cunoscut autorităților franceze pentru probleme cu justiția, și ar fi fost implicat în cazuri de proxenetism și răpire, în urmă cu mai mulți ani. Vineri, 2 ianuarie, patronul barului groazei din Elveția, în vârstă de 49 de ani, de origine corsicană, și soția sa, Jessica, care administra și ea localul, au fost interogați, potrivit procurorului general al cantonului Valais, scrie presa franceză. Conform informațiilor deținute de Le Parisien, Jacques Moretti nu este străin sistemului judiciar francez. Este cunoscut pentru cazuri de proxenetism care datează de aproximativ douăzeci de ani, precum și pentru un caz de răpire și sechestrare de acum aproximativ treizeci de ani, și chiar a fost închis în Savoie. Cu toate acestea, potrivit unei surse din Poliție, el nu a mai aparținut „spectrului crimei organizate” de atunci, relatează sursa citată. Ce spune proprietarul barului care a luat foc în Elveția despre controale: „A fost inspectat de 3 ori în 10 ani” Patronul locației din stațiunea elvețiană, unde au murit 47 de persoane și peste 100 au fost rănite, spune că locația a fost inspectată „de 3 ori în 10 ani”. Jacques Moretti, proprietarul barului Le Constellation din stațiunea elvețiana Crans-Montana, a declarat pentru presa franceză că „totul a fost făcut conform standardelor și reglementărilor”. În momentul incendiului, acesta se afla într-unul dintre celelalte două localuri pe care le deține cu soția sa. Jessica Moretti a fost prezentă la petrecerea de Anul Nou la momentul izbucnirii incendiului și a suferit arsuri la un braț. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cine sunt proprietarii barului din Crans-Montana. Cuplul francez a transformat un local abandonat într-un punct de atracție din Alpi Catastrofa din Elveția. Ultimele imagini publicate de Gândul cu momente de infern. Bilanț provizoriu: 47 morți, 115 răniți
Tragedia din Elveția: Un expert în incendii, semne de întrebare cu privire la ieșirile de urgență și izolația fonică din bar
Deși autoritățile elvețiene au precizat că barul Le Constellation din stațiunea elvețiană Crans-Montana era prevăzut cu două ieșiri de urgență, expertul a precizat că nu este clar dacă aceste căi de evacuare existau și la subsol, sau numai la parter. Acesta a declarat pentru Sky News că este „destul de îngrijorat” și cu privire la scara care se vede în unele imagini. Această cale de acces nu era acoperită pentru a proteja persoanele care se evacuau. „Din câte am înțeles, toate victimele au fost găsite în subsol, deci nu au putut ieși din acel spațiu”, spune el. Potrivit expertului, dacă localul este prevăzut cu o a doua ieșire din subsol, atunci ar trebui să se răspundă la câteva întrebări: „Ieșirea era liberă? Era blocată? Era încuiată? Era închisă?”, a declarat Ed. Glea. El a pus la îndoială și conformitatea izolației acustice care era aplicată pe tavanul barului. „Se pare că artificiile au declanșat incendiul, dar mă interesează să aflu din ce material este confecționat tavanul. Doar scânteile de la un set de artificii au aprins focul, care s-a răspândit foarte rapid, așa că nu pot să cred că acel material ar fi respectat normele de securitate împotriva incendiilor”, a declarat expertul britanic Ed. Galea.
Minister italian, despre Crans Montana: Numărul total al victimelor este de 47. Primul nume, dat publicității
Potrivit Sky News, este o creștere față de numărul comunicat joi de autoritățile elvețiene, care se refereau la aproximativ 40 de persoane decedate. Un oficial elvețian a avertizat însă vineri că numărul persoanelor decedate în incendiu ar putea crește. Stephane Ganzer, șeful serviciului de siguranță al cantonului Valais, unde se află stațiunea de schi, a declarat pentru postul de radio francez RTL: „Există aproximativ 100 de răniți în stare critică. Numărul morților este teribil și ar putea crește”. Se crede că printre victime se află mulți tineri, dar autoritățile au dificultăți în identificarea cadavrelor din cauza gravității arsurilor. Ministerul italian de externe a adăugat că 10 italieni au fost transportați la spital după incendiu, iar cinci sau șase persoane sunt încă date dispărute. Publicația britanică anunță că prima victimă a incendiului a fost identificată ca fiind Emanuele Galeppini, un adolescent italian pasionat de golf. Numele tânărului de 17 ani a fost dezvăluit de Federația Italiană de Golf, care a declarat că deplânge moartea unui „tânăr sportiv care întruchipa pasiunea și valorile autentice”. Pagina sa de pe site-ul World Amateur Golf Ranking îl descrie ca un jucător de golf junior italian care locuia în Dubai și care „iubea golful, competițiile și mâncarea”. Zeci de persoane au murit și peste 100 au fost rănite în urma unui incendiu care a avut loc în noaptea de Revelion într-un bar din stațiunea de schi de lux Crans-Montana, din Alpii elvețieni, a transmis poliția, citată de The Guardian.
Raed Arafat anunță sprijinul României pentru Elveția, după tragedia de la Crans-Montana
România este pregătită să acorde sprijin Elveției în urma tragediei produse în noaptea de Revelion, când o explozie urmată de incendiu într-un bar din stațiunea Crans-Montana a provocat zeci de morți și peste o sută de răniți. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, invitat în direct la Euronews România, în emisiunea „Vocile care Contează”. România, pregătită să ofere transport medicalizat Raed Arafat a explicat că România dispune de echipamente și specialiști capabili să intervină în astfel de situații de urgență. Șeful DSU a precizat că a discutat deja cu premierul, care și-a dat acordul pentru oferirea de sprijin Elveției. „Când se întâmplă un dezastru, noi ne sunăm pentru că ne cunoaștem și avem relații. Am discutat cu premierul nostru, care a dat «verde», cu miniștrii de interne și ai apărării și se știa că o să propunem să ajutăm, dacă este nevoie. Inițial au spus că nu este nevoie, dar după o analiză mai atentă au hotărât să solicite ajutorul”, a declarat Raed Arafat. Avioane militare și echipe SMURD, disponibile Potrivit șefului DSU, Consiliul Național pentru Situații de Urgență a aprobat ca România să ofere capacitate de transport aerian specializat, în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. „S-a ţinut o şedinţă CNSU şi s-a aprobat ca România să ofere capabilitate de transport medicalizat. La nevoie, dacă se doreşte, noi putem să folosim unul dintre avioanele militare, cu echipă de la SMURD Bucureşti, să ducem până la cinci pacienţi critici sau până la zece pacienţi mai puţin critici în avion. Asta deja este pus pe site-ul Mecanismului de Protecţie Civilă Europeană”, a mai spus Arafat. Lecțiile tragediei Colectiv și activarea mecanismului UE Raed Arafat a subliniat că statele europene au învățat lecții importante după tragedia din clubul Colectiv, din 2015, eveniment care a dus la îmbunătățirea procedurilor de intervenție și cooperare internațională. Potrivit lui Arafat, nicio țară europeană nu dispune de capacitatea necesară pentru a trata simultan un număr atât de mare de pacienți cu arsuri grave, precum în cazul incendiului din barul Le Constellation din Elveția. „În perioada noastră, mecanismul de protecție civilă nu se ocupa de astfel de situații. Acum se ocupă! Sunt proceduri foarte bine făcute, după Colectiv! Am fost un caz care a declanșat anumite lucruri la acest mecanism, iar acum acest mecanism are niște proceduri pe care nu le-a avut atunci. Ei le-au activat, după ce inițial au spus că nu este nevoie. Au cerut echipe medicale de evaluare arși, exact cum a fost și la noi… noi am avut echipe care au venit din Belgia, Norvegia, din Marea Britanie și Germania. Ei au cerut și locuri, noi am primit locuri atunci din partea țărilor care au venit și au evaluat pacienții și au cerut transport. Noi am avut mijloacele noastre de transport și nu am avut nevoie de transport… Ei au cerut transport chiar dacă Elveția este foarte bine echipată, cu elicoptere și avioane. Au nevoie de un număr mare de persoane pe care să le transporte. Noi am cerut și acceptat ajutor, nu vreau să intru în alte detalii. Din păcate, trebuie să învețe lumea că folosirea focurilor de artificii în interior nu este un lucru deloc corect”, a afirmat Raed Arafat, la Euronews România. Joi, Ursula von der Leyen a anunțat oficial că Elveția a activat mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, pentru a facilita transferul pacienților grav răniți în alte state.