Românii se împrumută tot mai des la bănci, care se întrec în oferte, dar economiștii ne îndeamnă să facem credite doar dacă avem cu adevarat nevoie
Salariile ajung tot mai puţin, de la o lună la alta, românii se împrumută tot mai mult. Iar băncile se întrec în oferte şi nu se limitează doar la dobânzi atractive. Vin inclusiv cu asigurări în caz de şomaj şi rate pe o perioadă de 30 de luni. Economiştii ne recomandă, însă, să analizăm toate ofertele din piaţă, să ne facem credit doar dacă avem cu adevarat nevoie şi să nu ne îndatorăm mai mult de un sfert din venitul lunar al familiei. În ciuda ratelor mari, românii nu renunţă la credite. Se vede şi în datele Băncii Naţionale a României (BNR). Numai pentru nevoi personale, creditarea a crescut în perioada aprilie – septembrie cu 5 procente. În cifre absolute asta înseamnă 5 miliarde de lei, bani luaţi de la bănci pentru consum. Iar băncile se întrec în oferte, cu promoţii de tip „Black Friday”… „Dobânda începe de la 5,29, dobândă fixă, în loc de 5,99. Avem, de asemenea, şi o ofertă de credite de nevoi personale cu o dobândă variabilă, unde oferim o marjă fixă garantată pe toată durata creditului de 2% plus IRCC. La linia de credit reducerea e de un punct procentual, cardurile de credit merg până la 31 de rate”, spune pentru TVR Iulia Rusu, manager credite şi asigurări bancă comercială. FOTO – Profimedia „În momentul în care am promovat creditele cu dobândă fixă pe 30 de ani, 50% din achiziţia de credite ipotecare a fost în acest produs şi anul acesta observăm aceeaşi prudenţă. Peste 35%, în momentul de faţă din creditele noi acordate sunt cu dobândă fixă pe 30 de ani, ceea ce oferă un confort clienţilor în privinţa stabilităţii. Şi nu se limitează doar la rate avantajoase”, explică Mădălina Teodorescu, responsabil retail bancă comercială. „Avem încorporate în caracteristicile creditelor posibilitatea pe care o oferim clienţilor să facă o pauză în rambursare de până la 3 luni, pentru a depăşi diverse constrângeri ale bugetului personal pe perioade scurte. Şi, în egală măsură, oferim o soluţie de finanţare completă, care presupune, pe lângă credit, şi asigurare de viaţă sau de şomaj”, afirmă Mihail Ion, vicepreşedinte retail bancă comercială. Dobânda de referință, de 6,5%, e menţinută de Banca Naţională din vara anului trecut, iar analiștii se așteaptă să rămână neschimbată şi în prima parte a anului viitor, din cauza inflaţiei ridicate.
Noua regulă care vine în ajutorul românilor cu credite de nevoi personale. Cum pot renunța la împrumut fără penalități
Potrivit unui nou proiect de lege pregătit de Ministerul Economiei, românii care au credite de nevoi personale vor putea beneficia de o protecție suplimentară. Concret, noile reguli oferă consumatorilor mai multă siguranță financiară, scrie bzi.ro. Transparența în relația client-bănci este foarte importantă pentru autorități, transmite sursa citată. Posibilitatea de a anula împrumutul în 14 zile Conform proiectului legislativ, persoanele care contractează un credit de nevoi personale vor putea renunța la împrumut în termen de 14 zile de la semnarea contractului, fără penalități sau comisioane. Singura condiție pe care trebuie să o îndeplinească este returnarea integrală a sumei primite. Totodată, conform proiectului legislativ, instituțiile financiare vor trebui să se asigure că împrumuturile sunt compatibile cu veniturile/situația financiară a fiecărei persoane. În felul acesta, se urmărește prevenirea supraîndatorării. În același proiect de lege este prevăzută și obligația băncilor de a oferi consiliere financiară clienților înainte de semnarea contractului de împrumut. Un alt aspect care vine în ajutorul clienților: instituțiile financiare nu vor putea recurge imediat la executare silită sau la vânzarea creditului către alte entități fără notificarea prealabilă a clientului. O altă modificare importantă se referă la posibilitatea rambursării anticipate: românii vor putea achita împrumuturile înainte de termenul din contract, fără comisioane ascunse. Mai mult, băncile vor fi obligate să reducă dobânzile și comisioanele corespunzătoare perioadei rămase. Românii au ajuns să se împrumute pentru cheltuielile zilnice Dat fiind actualul context economic, marcat de scumpiri, taxe și impozite mărite, din ce în ce mai mulți români solicită credite de nevoi personale. Practic, oamenii merg la bancă să se împrumute pentru cheltuielile zilnice pe care le au. Pentru a obține un credit, băncile solicită clienților un venit stabil și un istoric financiar bun, adică să nu apară în sistem ca „rău platnici”. Foarte important de știut: cine nu își mai poate plăti ratele, riscă poprirea salariilor sau a pensiilor! În cazuri mai grave se ajunge și la executarea silită. Românii care au întârzieri la plata ratelor trebuie să anunțe de urgență banca pentru a găsi soluții, fie refinanțarea, fie perioade de grație temporare, în funcție de politica și regulamentele băncilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Băncile bagă spaima în românii cu credite și îi avertizează că ar putea ajunge în stradă. Românii se tem de executări silite Ratele românilor cu credite în lei vor CREȘTE semnificativ, după ce IRCC a atins un record istoric. Cât vor plăti în plus CARDURILE de credit, o opțiune tot mai atractivă pentru români. Topul băncilor care oferă cele mai bune condiții
Veste proastă pentru românii cu credite, IRRC urcă la un maxim istoric
Veste proastă pentru sute de mii de români cu credite legate de indicele IRCC, care urcă la un maxim istoric. Astfel, ratele creditelor ipotecare cresc semnificativ începând de la 1 octombrie 2025. Un număr de circa 300.000 de români au, cumulat, credite ipotecare standard şi credite Prima casă / Noua casă legate de indicele IRCC. În plus, peste 100.000 de persoane au credite de consum legate de noul indice, arată datele BNR. IRCC urcă la un maxim istoric de 6,06% Cei peste 400.000 de români cu credite legate de noul indice de referinţă IRCC, din care 300.000 au credite ipotecare şi peste 100.000 au credite de consum, se vor confrunta cu creşterea ratelor de la 1 octombrie, în contextul în care IRCC urcă la un maxim istoric de 6,06%. Indicele, folosit ca referinţă pentru calculul dobânzii la creditele retail în lei acordate după mai 2019, va atinge 6,06% începând cu luna octombrie. În ultimii 3 ani, a rămas sub 6%, la valori mai mici decât ROBOR. Ratele vor crește cu 11% Pentru a evalua efectul pe care îl va avea creşterea IRCC asupra creditelor ipotecare, ZF a realizat o simulare pe platforma Conso.ro pentru 3 tipuri de credite ipotecare, respectiv 200.000 lei, 250.000 lei şi 300.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, legate de IRCC. Sursa foto: caracter ilustrativ Astfel, ratele ar urma să crească cu circa 11%, luând în calcul o marjă a băncii de 3% adăugată la nivelul IRCC. Pentru un credit ipotecar de 200.000 lei, rata ar fi de 1.711 la un IRCC de 6,06%, în prezent nivelul ratei fiind de 1.545 lei la un IRCC de 5,55%. Rata în cazul unui credit ipotecar de 250.000 lei ar ajunge 2.139 lei, faţă de 1.931 lei. Pentru creditul ipotecar de 300.000 lei, rata ar fi de 2.427 lei, faţă de 2.349 lei. Soluții pentru a contracara creșterea ratelor, explicate de specialiști Totuşi, arată specialiștii, există câteva soluţii pentru a contracara această creştere, respectiv refinanţarea la timp, negocierea marjei pe care o percepe banca sau scurtarea perioadei de finanţare prin rambursări anticipate. „IRCC-ul trimestrial pentru T2/2025 este de 6,06%, aplicabil în dobânzi începând cu 1 octombrie 2025. Asta înseamnă că dobânzile variabile (IRCCĂmarjă) cresc cu 0,51 pp (puncte procentuale) faţă de trimestrul curent (5,55%). Pentru un credit ipotecar de 300.000 lei pe 30 de ani cu marjă de 2,5 pp, rata lunară urcă cu aproximativ 108 lei (de la 2.212 lei la 2.320 lei). La un credit de 400.000 lei, creşterea este de 144 lei; la 500.000 lei, la 180 lei“, a explicat Valentin Anghel, CEO şi fondator al AVBS Broker de Credite, pentru Ziarul Financiar. Anghel apreciază că atâta timp cât inflaţia nu scade, nici IRCC nu are cum să scadă semnificativ, această creştere a indicelui întărind nevoia de refinanţare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ce SALARIU ar trebui să aibă un român care vrea să acceseze un credit pentru apartament de peste 100.000 euro Restanțele românilor la bănci sunt în CREȘTERE. De ce nu se simt creșterile salariale din ultimii ani
Propunerea unui fost europarlamentar: Credite garantate de stat pentru panouri fotovoltaice, după modelul Prima Casă
Dat fiind faptul că Programul Casa Verde Fotovoltaice, prin care românii puteau obține finanțare de la stat pentru instalarea panourilor solare destinate autoconsumului, nu a beneficiat de fonduri în acest an, fostul europarlamentar Vlad Gheorghe propune ca Guvernul să garanteze credite pentru cei care vor să își instaleze panouri fotovoltaice, după modelul Prima Casă. Vlad Gheorghe: Un program similar cu Prima Casă pentru energie verde „Ce ar trebui să facă acum repede-repede guvernul va fi să vină cu un program similar cu programul Prima Casă în care să ofere niște garanții guvernamentale pentru băncile care vor să crediteze investițiile în zona de energie regenerabilă. Este un program care n-ar costa mare lucru guvernul, deci n-ar trebui să cu bani, cu cash colateral, în sine”, a declarat Vlad Gheorghe, la TVR Info. Fostul europarlamentar explică și cum s-ar putea face acest lucru și cum ar ajuta garanțiile din partea statului: „Există oricum niște bănci de stat de care nimeni n-a auzit – pe lângă CEC mai sunt multe bănci de investiții care oricum cheltuie bani foarte mulți pe salarii – măcar să le punem pe acelea să se ocupe de aceste garanții. Garanțiile ce ar face: ar lăsa dobânzile mult mai jos, cât de jos posibil pentru oamenii care vor să-și pună pe banii lor și asta ar permite și niște investiții mai mari, poate mai consistente”, mai spune fostul europarlamentar. Vlad Gheorghe spune că, în acest fel, oamenii ar deveni mici producători și ar fi mai mult decât energie de subzistență. „În momentul în care oamenii își pun sistemul pe banii lor, chiar dacă în rate, atunci vor putea începe discuția în viitor de a se reglementa cumva ca mici producători, astfel încât să câștige bani. Și deja avem o altă discuție, în afară de discuția care se face direct de pe subvenții sau de pe fonduri europene, ceea ce înseamnă strict producție pentru micul consum, și mergem mai departe către o microinvestiție. Așa măcar am porni, am impulsiona ceva. Impulsionăm și zona de servicii de furnizare. […] Ar fi nu doar o investiție de subzistență, ci poate și c-o baterie mai mare, poate niște panouri mai mari, și așa, ușor-ușor, compensăm întârzierile pe care le avem noi, ca țară, la producția de energie electrică. Ăsta este un program care nu ar rezolva toată problema, dar măcar ne-ar duce într-o direcție bună și un program care n-ar costa statul român niște bani pe care să-i pună mâine”, explică fostul europarlamentar.
Analiști financiari: Impozitele dublate pe cifra de afaceri se vor regăsi în dobânzile clienților
Dublarea impozitului pe cifra de afaceri, de la 2 la 4 la sută pentru bănci, va duce la o serie de creşteri suportate de clienţi, atrag atenţia specialiştii. Este vorba despre costuri legate de creditele nou acordate sau diverse comisioane pentru plăţi online sau retrageri. În plus, unele oferte vor dispărea complet din portofoliile instituţiilor de credit, iar câştigurile în cazul depozitelor bancare se vor diminua. De la 1 iulie până în decembrie 2026 cele mai multe bănci vor plăti o taxă de 4% pe cifra de afaceri, dublu faţă de anul trecut. Excepţie fac instituţiile bancare cu o cotă de piaţă de 0,2%, care vor achita doar 2%. Cheltuielile mai mari vor fi achitat tot de clienţi, conform Obsevator. „Cei care suferă cu adevărat sunt cei care plătesc, la final, produsul. În speţă, cei care au credite sau cei care accesează credite. Este posibil să avem o creştere uşoară de dobânzi sau comisioane. Dobânzile la depozite au tot scăzut începând cu anul trecut, probabil că vor continua să scadă”, spune Andrei Boţiş, CEO-ul unei companii de audit. Acum dobânzile variază între 3 şi 8 la sută pe an pentru depozitele pe o lună. Ajung la 7 la sută pe an pentru depozitele pe 12 luni. Astfel, la 50.000 de lei depuşi pe un an – câştigul net ajunge la 3.150 de lei, arată calculele. Ratele la împrumuturile cu dobânzi variabile cresc În schimb ratele la împrumuturile cu dobânzi variabile cresc. Pentru un credit de 425.000 de lei, luat pe 30 de ani, diferenţa poate ajunge şi la 150 de lei anul viitor – pe fondul inflaţiei şi a creşterii taxelor. „Vom asista la creşterea comisioanelor de tipul cont curent, plăţi online, retragere. De asemenea, se vor restrânge cumva ofertele promoţionale. Băncile nu se vor mai întrece în dobânzi promoţionale- cu privire la credite sau dobânzi la depozite”, spune Camelia Grădinariu, avocat specializat în drept bancar. Asta pentru că nici profiturile lor nu vor mai fi la nivelul celor de anul trecut. În 2024 băncile au înregistrat un profit record. 14,8 miliarde de lei au adunat cele 32 de instituţii de credit din ţara noastră. În acelaşi timp, activele totale ale băncilor au ajuns la aproape 882 de miliarde de lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Posibile retrageri de investiții În 2024, doar din taxa aplicată băncilor pe cifra de afaceri, dar şi din impozitul pe profit, s-au strâns la bugetul de stat peste patru miliarde de lei. Mai sunt şi alte consecinţe, spun specialiştii, precum retragerea unor investitori de pe piaţă. „Dacă plăteşti taxe mai mari, nu poţi să îţi creşti capitalurile proprii. Vom vedea, bineînţeles, plafonarea creşterii salariale în sectorul bancar – cu impact direct asupra a zeci de mii de persoane şi vom vedea şi o reducere a dividendelor pe care sectorul bancar le poate susţine în 2025-2026”, spune Andreea Nica, analist financiar. Statul estimează că prin suprataxarea băncilor va încasa 334,8 milioane de lei în 2025, echivalentul a 0,02% din PIB, iar în 2026 – 1,339 miliarde de lei, adică 0,07% din PIB, preia Observator. Citiți și: BNR: „Rata anuală a INFLAȚIEI va crește considerabil în următoarele luni”. Banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie
FT: Autoritățile de reglementare din UE plănuiesc primul test de rezistență pentru sistemul financiar non-bancar
Autoritățile de reglementare din UE plănuiesc primul test de rezistență pentru a căuta vulnerabilități în sistemul financiar non-bancar, reflectând temerile legate de creșterea rapidă a grupurilor mai puțin reglementate, cum ar fi fondurile speculative și private equity. Planurile autorităților europene de a examina impactul asupra sistemului financiar mai larg al unei potențiale crize de piață, care ar include și fondurile de pensii și asigurătorii, urmează unui exercițiu similar al Băncii Angliei anul trecut. Oficialii principalelor autorități de reglementare financiare ale UE încă discută detaliile unui astfel de test de rezistență la nivelul întregului sistem al instituțiilor non-bancare, dar sunt optimiști că acesta ar putea fi lansat anul viitor, potrivit a două persoane implicate în discuții. Mișcarea probabil va provoca îngrijorări serioase în rândul fondurilor speculative, grupurilor private de credit și fondurilor de piață monetară că ar putea fi supuse unui control și restricții mai stricte din partea autorităților de reglementare europene în viitor, conform Financial Times. Instituțiile non-bancare, un sfert din volumul de împrumuturi din zona euro După criza financiară din 2008, acordarea de împrumuturi s-a mutat din bilanțurile băncilor către alte firme care se comportă ca creditorii tradiționali, dar sunt mai puțin reglementate. Instituțiile non-bancare au reprezentat aproximativ un sfert din stocul total de 19.000 de miliarde de euro de împrumuturi din zona euro la sfârșitul anului 2023, potrivit Băncii Centrale Europene, care a declarat că „din ce în ce mai multe împrumuturi sunt acordate de societățile de asigurări și fondurile de pensii”. Autoritățile de reglementare sunt din ce în ce mai îngrijorate de opacitatea și riscurile potențiale pe care le-ar putea prezenta aceste firme, precum și de legăturile cu sistemul bancar. Împrumuturile băncilor din zona euro către astfel de firme non-bancare s-au triplat din 1999, ajungând la 6.000 de miliarde de euro la sfârșitul anului 2023. Unele autorități naționale din Europa au anunțat deja că intenționează să lanseze un test de rezistență similar pentru așa-numiții intermediari financiari nebancari (NBFI). Instituțiile non-bancare au fost un element central în timpul mai multor episoade de turbulențe de pe piață din ultimii ani. „Am văzut câteva episoade de criză unde efectele de propagare ale riscului de lichiditate au provenit din spațiul de intermediere financiară nebancară”, a declarat Claudia Buch, președinta Consiliului de supraveghere al BCE, într-o audiere recentă în Parlamentul European. „Deci, este important ca acest lucru să fie bine înțeles și bine reglementat. Deci, nu toate NBFI-urile sunt mai riscante decât băncile sau alte instituții financiare, dar trebuie să abordăm riscurile acolo în mod corect și, de asemenea, reglementarea trebuie să fie direcționată către aceste riscuri.” Înăsprirea regulilor pentru fondurile de piață monetară a fost prea lentă Autoritățile de reglementare din UE sunt îngrijorate, de asemenea, de faptul că înăsprirea regulilor pentru fondurile de piață monetară, care sunt o sursă importantă de finanțare pentru bănci, a fost prea lentă, lăsându-le cu cerințe minime de lichiditate mai mici decât cele din SUA și Marea Britanie. Testul UE s-ar baza pe testele de rezistență specifice sectoriale deja efectuate în mod regulat pentru bănci, companii de asigurări, fonduri de piață monetară și case de compensare. Scopul este de a examina modul în care o criză s-ar răspândi între diferitele părți ale sistemului financiar și dacă acest lucru ar putea amplifica șocul mai degrabă decât să-l absoarbă. Printre participanții la discuții s-au numărat Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și BCE, precum și Comisia Europeană și Comitetul European pentru Risc Sistemic. Vineri, Comisia Europeană a anunțat că va amâna implementarea cerințelor de capital mai stricte pentru diviziile de tranzacționare a valorilor mobiliare ale băncilor cu un an, până la începutul anului 2027. Întârzierea va permite Bruxelles-ului să vadă dacă SUA vor merge mai departe cu regulile convenite de autoritățile de reglementare globale în cadrul Comitetului de la Basel pentru Supraveghere Bancară. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Lagarde, BCE: Fragmentarea sistemului geoeconomic prezintă riscuri, dar și oportunități pentru UE /Moneda EURO ar putea deveni alternativă la dolar Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
The Times: Criza comercială dintre SUA și China riscă să genereze un volum mare de credite neperformante, avertizează grupul HSBC
Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China riscă să genereze un volum mare de credite neperformante, constată grupul financiar multinațional HSBC, cu sediul central în Londra, precizând că vor fi aplicate măsuri de limitare a daunelor financiare. Banca HSBC a anunțat că a pregătit 876 de milioane de dolari pentru acoperirea pierderilor generate de creditele neperformante, inclusiv 150 de milioane de dolari pentru “eventualitatea deteriorării perspectivelor economice” din cauza taxelor comerciale aplicate de Statele Unite. În noul context, HSBC a redus estimările privind profiturile de la 12,65 de miliarde de dolari, în 2024, la 9,5 miliarde de dolari anul acesta. Taxele vamale generează riscuri majore asupra creditelor Tarifele comerciale generează o potențială amenințare pentru HSBC, o bancă dependentă de tranzacțiile financiare dintre Orient și Occident. Deși acum are sediul central în Londra, grupul de creditare și consultanță financiară a fost fondat acum 160 de ani în Hong Kong, teritoriu care atunci era colonie britanică, dar acum este sub controlul Chinei. HSBC rămâne o punte financiară între Occident și China/Asia, Hong Kong fiind principala sa piață unică. Georges Elhedery, directorul HSBC, a atras atenția că tensiunile comerciale tot mai mari dintre SUA și China generează presiuni imense asupra modelului de afaceri al companiei. ”Mediul macroeconomic se confruntă cu incertitudine ridicată, în special din cauza politicilor comerciale, creând volatilitate atât în materie de prognoze economice, cât și pentru piețele financiare, cu impact advers asupra încrederii consumatorilor și mediilor de afaceri. Susținerea clienților noștri în această perioadă volatilă este principala noastră prioritate”, subliniază directorul HSBC, conform cotidianului The Times. Problemele comerciale intervin în contextul în care HSBC a demarat cel mai amplu proces de restructurări din ultimele decenii, compania financiară urmând să diminueze costurile cu 1,5 miliarde de dolari, inclusiv prin desființarea a mii de locuri de muncă. Foto: Profimedia Citește și: Administrația SUA este ÎNCREZĂTOARE că taxele vamale nu vor bloca rețelele de aprovizionare /Bessent: „Eu nu m-aș gândi că vom avea șocuri” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele