Dobânda de politică monetară a BNR rămâne neschimbată, dar prețurile ar putea crește din nou până la finalul anului
Banca Națională a României (BNR) a decis în ședința de astăzi, 8 octombrie, să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, după ce inflația a scăzut de la 10,42% în iunie la 6,17% în august. În termeni practici, acest lucru înseamnă că dobânzile din piață nu vor scădea. Dobânda de politică monetară a Băncii Centrale are impact direct asupra ratelor tuturor românilor care au credite sau depozite în lei. Dacă dobânda BNR crește, atunci automat cresc și celelalte dobânzi și, în consecință, cresc ratele românilor sau companiilor, împreună cu dobânzile plătite de bănzi la depozite. Economia a stagnat în trimestrul al doilea, iar consumul populației a continuat să scadă, mai notează BNR. . Banca centrală avertizează însă că inflația ar putea crește din nou până la sfârșitul anului, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și materiilor prime. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR va avea loc pe 12 noiembrie 2026. Loading … BNR a anunțat că dobânzile și rezervele băncilor rămân neschimbate Consiliul de administrație al BNR a decis să păstreze dobânda la care băncile se pot împrumuta de la Banca Națională la 7,50% pe an. Dobânda pe care BNR o plătește băncilor pentru banii ținuți în depozite la banca centrală rămâne la 5,50% pe an. BNR a decis și să păstreze nivelul actual al banilor pe care băncile trebuie să îi țină în rezervă, atât pentru economiile în lei, cât și pentru cele în valută. Decizia a venit după ce inflația a scăzut semnificativ în trimestrul al treilea. Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august. BNR spune că scăderea inflației a fost influențată în principal de dispariția efectelor provocate anul trecut de eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice, dar și de majorarea TVA și a accizelor. Și inflația de bază, CORE2 ajustat, a scăzut semnificativ, de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. BNR explică această evoluție prin efectele majorării taxelor indirecte, dar și prin ieftinirea unor produse agroalimentare și reducerea consumului. Activitatea economică dă semne de revenire, dar rămâne fragilă Economia României nu a mai înregistrat o scădere în trimestrul al doilea din 2026, după reculul de 0,1% din primele trei luni ale anului. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, însă, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic. Scăderea a fost mai redusă decât cea de 1,2% consemnată în primul trimestru. Consumul populației a continuat să se reducă, iar exporturile nete au început din nou să afecteze negativ evoluția economiei. În același timp, atât deficitul comercial, cât și cel de cont curent au crescut în perioada aprilie-iunie, după mai multe trimestre în care aceste dezechilibre se diminuaseră. Indicatorii disponibili pentru trimestrul al treilea arată că economia ar putea începe să se redreseze. Rezultatele din agricultură ar putea contribui la această evoluție. În raport cu aceeași perioadă din 2025, BNR avertizează însă că PIB-ul ar putea avea o evoluție mai slabă. Prețurile ar putea crește din nou până la sfârșitul anului Scăderea puternică a inflației din lunile de vară nu înseamnă că presiunile asupra prețurilor au dispărut. BNR estimează că rata inflației ar putea crește din nou până la finalul anului 2026. Printre factorii care pot împinge prețurile în sus se află evoluția costurilor pentru combustibili și energie, dar și eventualele scumpiri ale materiilor prime, inclusiv ale alimentelor. Banca centrală ia în calcul și efectele secetei severe din acest an și posibilele schimbări ale cursului leului. Instabilitatea din Orientul Mijlociu și problemele de pe piața energiei adaugă, la rândul lor, un grad ridicat de incertitudine. O astfel de evoluție poate influența puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor și activitatea firmelor, dar și costurile la care România se împrumută. Pe de altă parte, BNR se așteaptă ca cererea mai slabă din economie să contribuie la temperarea inflației. Presiunile de acest tip sunt legate de măsurile de consolidare a bugetului, începute în 2025 și continuate în 2026. BNR avertizează asupra riscurilor economice și bugetare BNR avertizează există încă semne de întrebare privind măsurile care vor fi luate după 2026 pentru reducerea deficitului bugetar. Fondurile europene sunt considerate importante pentru economie, iar BNR recomandă folosirea lor cât mai eficientă. Aceste investiții pot limita o parte dintre efectele negative generate de reducerea cheltuielilor publice, războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Evoluția economiei României depinde și de deciziile luate de marile bănci centrale. BNR urmărește în acest context politica monetară a Băncii Centrale Europene și a Rezervei Federale din SUA, dar și măsurile adoptate de băncile centrale din regiune. Pentru menținerea stabilității economice, BNR consideră necesară o combinație echilibrată de politici economice și reforme structurale. Folosirea fondurilor europene este inclusă printre măsurile care pot contribui la creșterea potențialului economiei României. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR cu privire la politica monetară va avea loc pe 12 noiembrie 2026.
Legea prin care băncile vor returna clienților banii din dobânzi
Propunere surprinzătoare venită din partea unui politician USR. Deputatul este inițiatorul unui proiect de lege care, dacă va fi aprobat, va obliga băncile să returneze clienților banii din dobânzi. Alexandru Dimitriu, deputatul care reprezintă USR în Parlament, a scris, pe contul său de socializare, că va prezenta un proiect de lege care să ajute românii cu credite bancare. Politicianul aduce ca argument investigația recentă care arată că băncile ar fi ridicat nejustificat dobânzile la credite în timpul pandemiei. Proiectul de lege care ar stopa dobânzile abuzive, potrivit deputatului USR În opinia sa, băncile s-au îmbogățit cu ajutorul ROBOR. Principalul vinovat ar fi, crede useristul, Consiliul Concurenței. care nu a acționat la timp. “Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul. Iar oamenii au dreptul să-și ceară banii înapoi. Consiliul Concurenței ar putea amenda cu sume mari cele 10 bănci bănuite că și-au coordonat cotațiile pentru a menține dobânzile la un nivel ridicat. Dar pentru milioane de români, problema nu este doar dacă vor exista amenzi. Problema este că ei au plătit deja. Deputatul Alexandru Dimitriu USR. Foto: Facebook De aceea, soluția nu poate fi doar sancționarea băncilor. Soluția este ca oamenii să fie recunoscuți ca păgubiți și să își poată recupera prejudiciul. Voi depune de urgență un proiect de lege care creează acest mecanism. Un mecanism simplu și corect:– orice persoană afectată de o înțelegere anticoncurențială va avea dreptul să ceară despăgubiri în instanță;– existența unui cartel constatat de autorități va constitui probă în proces;– prejudiciul va putea fi recuperat integral, inclusiv dobânzile;– iar cei vinovați vor răspunde solidar pentru daunele produse“. Un cartel de 10 bănci riscă amenzi de 10% din cifra de afaceri Politicianul mai precizează că aceste principii există deja în legislația europeană și au fost prevăzute și în legislația din România. Deputatul amintește că, în anul 2022, în doar câteva luni, pentru românii care își plăteau ratele în funcție de ROBOR, valoarea acestora aproape s-a dublat. Abia acum, în 2026, Consiliul Concurenței a finalizat ancheta, iar un cartel de 10 bănci riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu vine cu cele mai proaste vești. Dobânzile la credite rămân în continuare mari. Cu cât mai crește inflația Ratele creditelor în lei scad, din aprilie 2026. Cu cât vor plăti mai puțin românii care au luat bani de la bănci