Condimentul numărul 1 pentru creier, inimă și intestin. Nutriționiștii îl recomandă zilnic
Curcuma este considerată de nutriționiști condimentul numărul 1 pentru sănătatea creierului, inimii și intestinului. Compusul său activ, curcumina, are proprietăți antioxidante și antiinflamatorii puternice, dar modul în care îl consumi face toată diferența. Curcuma provine din rădăcina uscată a plantei Curcuma longa și aparține familiei ghimbirului. Compusul său bioactiv principal, curcumina, este responsabil pentru majoritatea efectelor studiate asupra sănătății, potrivit Real Simple. Cum protejează curcumina creierul, inima și intestinul? Curcumina combate inflamația cronică și stresul oxidativ, două mecanisme implicate în boli cardiovasculare, rezistență la insulină și afecțiuni neurodegenerative. Studiile sugerează beneficii modeste pentru memoria de lucru și viteza de procesare. La nivelul inimii, reduce acumularea plăcilor arteriale și inhibă oxidarea colesterolului LDL. În intestin, întărește bariera intestinală și susține diversitatea microbiomului. De ce nu este suficient să adaugi curcuma în mâncare? Curcuma conține doar aproximativ 2% curcumină. În plus, curcumina se absoarbe slab și este eliminată rapid din organism. Numai o cantitate mică ajunge efectiv în fluxul sanguin după consum. Cum crești biodisponibilitatea curcuminei? Cea mai simplă metodă este combinarea curcumei cu piper negru. Piperina din piperul negru crește absorbția curcuminei de până la 20 de ori. Curcumina este liposolubilă, deci se absoarbe mai bine alături de grăsimi sănătoase. Sursele de omega-3 – somon, sardine, semințe de in, nuci – acționează sinergic cu curcumina și amplifică efectul antiinflamator. Câtă curcumă este recomandat să consumi zilnic? Jumătate până la o linguriță pe zi reprezintă o cantitate rezonabilă și sigură pentru gătitul obișnuit. Aceasta înseamnă între unu și trei grame zilnic — similar cu dozele folosite în mod tradițional în bucătăriile unde curcuma este ingredient de bază. Dozele terapeutice din studii clinice sunt mult mai mari și se administrează în forme cu biodisponibilitate crescută. Un stil de viață antiinflamator complet – dietă variată, somn adecvat, activitate fizică, evitarea fumatului și a alcoolului – reduce inflamația semnificativ mai mult decât curcuma consumată izolat. Curcuma funcționează cel mai bine ca parte dintr-un ansamblu echilibrat.
Un singur fruct susține sănătatea inimii, creierului și intestinului. Nutriționiștii îl recomandă zilnic
Principalul avantaj al strugurilor vine din polifenoli: fitonutrienți cu proprietăți antioxidante puternice. Susțin sănătatea inimii, protejează creierul și reduc stresul oxidativ din organism. Nutriționista Avery Zenker spune că polifenolii din struguri includ acizi fenolici, antocianine, flavonoide și stilbeni. Toți contribuie la sănătatea cardiovasculară, cerebrală, imunitară și metabolică, scrie Real Simple. Strugurii purpurii, cei mai eficienți Nu toți strugurii sunt la fel. Cei purpurii conțin mai multe antocianine decât cei roșii și mult mai multe decât cei verzi. Au și o capacitate antioxidantă totală semnificativ mai mare. „Culoarea vibrantă a strugurilor violet indică un conținut puternic de antioxidanți”, spune Zenker. Antocianinele sunt cele care dau nuanța intensă, un indicator direct al valorii nutriționale. Cât trebuie să mănânci Nu este nevoie de cantități mari. Aproximativ 22 – 44 de boabe de struguri sunt suficiente pentru a beneficia de proprietățile lor. Matricea alimentară a strugurilor face ca nutrienții să interacționeze eficient între ei și să fie bine absorbiți de organism. Trei beneficii principale Nutriționista Michelle Routhenstein, specializată în cardiologie, afirmă că resveratrolul și proantocianidinele din struguri ajută vasele de sânge să se relaxeze, reduc tensiunea arterială și mențin niveluri sănătoase de colesterol. Pentru creier, antioxidanții din struguri protejează neuronii și pot reduce riscul bolilor neurodegenerative. Consumul regulat poate încetini declinul cognitiv legat de vârstă. La nivel intestinal, polifenolii îmbunătățesc echilibrul microbiomului digestiv. Sănătatea intestinului influențează, la rândul ei, inima și creierul – un cerc de beneficii care pornește de la un simplu fruct.
Studiu. Dieta keto ar putea proteja creierul împotriva unor boli neurodegenerative
O dietă folosită în mod obișnuit pentru slăbit ar putea avea și un efect neașteptat asupra sănătății creierului, potrivit unei noi analize științifice, scrie Science Alert. Cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia, au analizat mai multe studii anterioare privind dieta ketogenică și posibila ei legătură cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson și boala Huntington. Dieta keto presupune reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi și proteine, iar în acest proces organismul își schimbă modul în care produce energie. Echipa de cercetare a analizat și modul în care această dietă influențează metabolismul glucozei, adică felul în care corpul folosește și stochează zahărul, care este un proces important în funcționarea creierului. Problemele legate de utilizarea glucozei sunt asociate cu mai multe boli ale creierului, iar cercetătorii spun că dieta keto ar putea avea un potențial real în reducerea riscurilor sau încetinirea acestor afecțiuni. Totuși, ei spun că există și limitări importante în ceea ce privește aplicarea ei ca tratament. „Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată. Aceștia adaugă că: „Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al [dietei ketogenice] în contexte clinice.” Cum funcționează dieta keto Dieta keto funcționează prin determinarea organismului să folosească grăsimile ca sursă principală de energie, în locul glucozei provenite din carbohidrați. Acest proces poartă numele de cetoză, o stare metabolică în care corpul produce cetone pentru energie. Mecanismul poate duce la pierdere în greutate și este deja folosit în unele cazuri medicale, de exemplu în tratamentul epilepsiei. Cercetătorii spun că există mai multe mecanisme prin care dieta keto ar putea influența și bolile neurodegenerative, nu doar metabolismul. De exemplu, atunci când creierul are un deficit de energie, cetonele pot funcționa ca sursă alternativă, ceea ce ar putea ajuta la stabilizarea neuronilor, inclusiv în cazuri de Alzheimer. De asemenea, studiile pe animale au arătat că cetonele pot reduce inflamația în boli precum Parkinson sau scleroza multiplă, pot stimula procesul de „curățare celulară” numit autofagie și pot susține bacteriile intestinale asociate cu o funcționare mai bună a creierului. „Dieta ketogenică poate servi ca o intervenție metabolică complementară care susține tratamentele specifice bolii prin creșterea rezistenței metabolice și contribuția la gestionarea simptomelor”, scriu cercetătorii.
Chiar și consumul redus de alcool poate afecta sănătatea creierului și fluxul sanguin cerebral
Potrivit cercetării publicate în revista științifică Alcohol, chiar și persoanele care consumă alcool în cantități considerate până acum „cu risc scăzut” pot prezenta modificări la nivel cerebral, scrie Science Alert. Analiza a evidențiat o legătură între consumul redus de alcool și reducerea fluxului sanguin la nivelul creierului, precum și subțierea cortexului cerebral. Cortexul este zona responsabilă pentru procese complexe precum gândirea, memoria, luarea deciziilor și funcțiile cognitive superioare. Cercetarea a inclus 45 de adulți sănătoși, cu vârste între 22 și 70 de ani, care nu aveau antecedente de tulburări legate de consumul de alcool sau episoade recente de consum excesiv. Participanții au completat chestionare privind obiceiurile lor de consum de alcool pe termen scurt și lung. Conform datelor analizate, participanții consumau în medie 21 de băuturi alcoolice pe lună de-a lungul vieții. În cadrul studiului, o băutură standard a fost definită ca având aproximativ 14 grame de alcool pur, echivalentul unei beri, al unui pahar mic de vin sau al unei porții de băuturi spirtoase. Rezultatele au fost comparate cu imagini obținute prin rezonanță magnetică (RMN), care au evaluat grosimea cortexului și nivelul de perfuzie cerebrală, adică fluxul sanguin din creier. Cercetătorii au observat că participanții care consumau mai mult alcool prezentau un flux sanguin cerebral mai redus. Subțierea cortexului cerebral Pe lângă reducerea perfuziei cerebrale, studiul a indicat și o asociere între consumul redus de alcool și subțierea cortexului cerebral. Specialiștii susțin că această modificare poate fi relevantă în contextul îmbătrânirii, deoarece efectele alcoolului par să se accentueze odată cu vârsta. Autorii studiului atrag atenția că inclusiv cantități moderate sau ocazionale de alcool ar putea avea efecte cumulative în timp. Cu alte cuvinte, chiar și un consum considerat „responsabil” ar putea contribui, pe termen lung, la schimbări structurale în creier. Cercetătorii au observat că asocierea dintre consumul redus de alcool și perfuzia cerebrală a fost mai puternică decât legătura dintre alcool și grosimea cortexului. Acest aspect sugerează că alcoolul poate influența în primul rând circulația sângelui în creier, ceea ce poate duce în timp la afectarea țesutului cerebral. Limitele considerate sigure Studiul nu demonstrează o relație directă de tip cauză-efect, deoarece datele au fost colectate într-un singur moment. În plus, informațiile despre consumul de alcool au fost raportate chiar de participanți, ceea ce poate introduce erori de estimare. De asemenea, cercetarea nu a luat în calcul factori precum alimentația, activitatea fizică sau stilul general de viață. Cu toate acestea, rezultatele se alătură unui număr tot mai mare de studii care contestă ideea existenței unui nivel complet sigur de consum de alcool. Cele mai recente recomandări alimentare oficiale din Statele Unite nu mai stabilesc o limită clară de băuturi pe zi, ci recomandă reducerea consumului de alcool pentru o stare generală de sănătate mai bună. Specialiștii consideră că stresul oxidativ (n.r. proces biologic asociat cu degradarea celulară) ar putea reprezenta unul dintre mecanismele prin care alcoolul afectează creierul. Concluzia cercetării este că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care consumul redus de alcool influențează sănătatea creierului și funcțiile cognitive pe termen lung.
Relaxarea pe telefon, o iluzie confirmată de neurologie. Ce face telefonul cu creierul tău
Telefonul a devenit „partenerul” constant al majorității oamenilor. Este primul lucru atins dimineața și ultimul seara. Mulți îl folosesc deliberat ca metodă de relaxare după o zi epuizantă. Problema este că această relaxare este o iluzie, potrivit dr. Priyanka Sehrawat, neurolog. Ce se întâmplă în creier când derulezi pe telefon Derularea conținutului expune creierul la o cantitate uriașă de informații într-un interval foarte scurt. Tipul de informații se schimbă la fiecare câteva secunde. Creierul procesează continuu, fără pauză. „Dacă îți folosești telefonul mobil pentru a te relaxa mental, faci exact opusul pentru creierul tău”, a explicat dr. Sehrawat pe Instagram. „Cum pot atât de multe tipuri diferite de informații să relaxeze creierul? De fapt, ajunge să te epuizeze mental”. Dopamina eliberată în timpul derulării maschează acest efect. Senzația de plăcere acoperă temporar oboseala reală. Creierul pare satisfăcut, dar este de fapt tot mai epuizat. Efectele asupra sănătății Timpul crescut petrecut în fața ecranului, mai ales seara, are consecințe vizibile. Dr. Sehrawat enumeră tulburările asociate: anxietate, depresie, migrene, dureri de cap și un somn de calitate slabă. Lumina ecranului perturbă producția de melatonină. Somnul devine superficial. Ziua următoare începe cu un deficit de odihnă acumulat. Ce poți face în schimb Renunțarea la telefon pare imposibilă pentru mulți. Dr. Sehrawat nu cere asta. Recomandă înlocuirea treptată cu activități care permit creierului să se odihnească cu adevărat. Lista propusă de neurolog include exerciții de respirație profundă și ținerea unui jurnal. Notarea gândurilor înainte de culcare descarcă mintea. Cititul – indiferent de gen – este o alternativă validă. Alte opțiuni: o conversație cu cineva apropiat, o plimbare scurtă sau ascultarea muzicii. Toate acestea implică creierul într-un mod diferit. Stimularea este mai lentă, mai ordonată, mai odihnitoare. Dependența de ecran Telefonul a devenit o dependență reală. Gestionarea ei este dificilă, recunoaște dr. Sehrawat. Dar nu imposibilă. Cheia este conștientizarea. Știind ce face ecranul cu creierul tău, decizia de a pune telefonul jos devine mai ușoară. Nu este vorba de disciplină extremă. Este vorba de a înțelege că relaxarea reală arată altfel.
Ce să pui în farfurie ca să nu faci Alzheimer. Răspunsul vine dintr-un studiu pe aproape 93.000 de oameni
Persoanele care au eliminat alimentele nesănătoase din dietă pe parcursul unui deceniu au avut un risc cu 11% mai mic de a face Alzheimer, notează CNN. Cele care au consumat din ce în ce mai multe alimente vegetale de slabă calitate au avut o probabilitate cu 25% mai mare de a face demență. Cercetătorii de la Universitatea din Hawaii au urmărit timp de zece ani aproape 93.000 de persoane. Vârsta medie a participanților a fost de 59 de ani. „Nu este niciodată prea târziu să începeți să mâncați sănătos pentru a reduce riscul de Alzheimer”, a declarat autorul principal al studiului, Unhee Lim. Nu orice dietă vegetală protejează creierul Cercetătorii atrag atenția asupra unei confuzii frecvente. O dietă pe bază de plante nu înseamnă automat o dietă sănătoasă. Cerealele rafinate, sucurile de fructe, cartofii prăjiți și alimentele cu zahăr adăugat sunt tehnic „vegetale”, dar dăunează creierului. Sucurile de fructe „inundă” sângele cu fructoză. Cartofii au un conținut ridicat de amidon, care provoacă vârfuri de glicemie. Prăjirea sau adăugarea de unt le transformă în surse de grăsimi nesănătoase și sodiu în exces. Ce alimente oferă cea mai bună protecție Categoria de vârf identificată de cercetători include cereale integrale, fructe întregi, legume, uleiuri vegetale, nuci, leguminoase, ceai și cafea. Persoanele care au consumat cel mai mult din această categorie și-au redus riscul de demență cu 7%. Față de cele care au consumat cel mai puțin. În schimb, cei din grupul cu cele mai multe alimente vegetale nesănătoase au avut un risc cu 6% mai mare de a dezvolta demență. Beneficii dincolo de creier Cercetările anterioare arată că o dietă sănătoasă pe bază de plante reduce riscul de diabet de tip 2 cu 24%. Riscul de boli cardiovasculare scade semnificativ prin limitarea cărnii roșii și creșterea consumului de cereale integrale și leguminoase. Un raport din 2023 al Comisiei EAT-Lancet, realizat de oameni de știință din 16 țări, a constatat că o dietă compusă preponderent din plante reduce riscul de deces prematur cu aproape o treime. Aceeași dietă reduce dramatic emisiile de gaze cu efect de seră. „Pentru fiecare cauză majoră de deces analizată, riscul era mai mic la persoanele care respectau dieta pentru sănătatea planetei”, a declarat dr. Walter Willett, profesor de epidemiologie la Harvard.
O dietă poate încetini îmbătrânirea creierului cu 2,5 ani
Cercetătorii de la Universitatea Zhejiang din China au analizat efectele dietei MIND asupra structurii cerebrale. Participanții nu au urmat o dietă impusă, ci au fost evaluați după cât de mult seamănă obiceiurile lor cu dieta MIND, potrivit Science Alert. Cei care au respectat-o cel mai strict au pierdut mai puțină materie cenușie în timp. Materia cenușie este esențială pentru gândire, memorie și luarea deciziilor. S-a constatat și o mărire ventriculară mai redusă, un alt semn al pierderii de țesut cerebral legat de îmbătrânire. Ce este dieta MIND și cum funcționează Dieta MIND combină dieta mediteraneană cu dieta DASH, cu ajustări suplimentare pentru prevenirea declinului cognitiv. Include fructe de pădure, carne de pasăre, nuci, legume și cereale integrale. Limitează alimentele prăjite, carnea roșie și grăsimile nesănătoase. Alimentele bogate în antioxidanți, precum fructele de pădure, reduc stresul oxidativ și atenuează leziunile neuronale. Alimentele prăjite, bogate în grăsimi trans, contribuie dimpotrivă la inflamație și leziuni vasculare, avertizează cercetătorii. Studii anterioare au arătat că dieta MIND reduce riscul de demență și menține funcțiile cognitive. Nucleul său este dieta mediteraneană, care presupune un consum ridicat de plante și nuci, consum moderat de pește și lactate și puțină carne roșie. Cum a fost realizat studiul Echipa internațională a urmărit 1.647 de adulți de vârstă mijlocie și în vârstă timp de aproximativ 12 ani. Obiceiurile alimentare au fost auto-raportate, iar starea creierului a fost monitorizată prin scanări RMN. Cei mai disciplinați participanți au prezentat modificări cerebrale echivalente cu o încetinire a îmbătrânirii cu 2,5 ani. Beneficiile au fost cu atât mai mari cu cât aderența la dietă a fost mai strictă. Limite și perspective Studiul nu stabilește o relație directă de cauză și efect. Factori precum calitatea somnului sau genetica nu au fost incluși în analiză. Au apărut și rezultate neașteptate: cerealele integrale au fost asociate cu o scădere mai rapidă a materiei cenușii, iar brânza, pe care dieta MIND o limitează, părea să încetinească deteriorarea cerebrală. Cercetătorii recomandă studii viitoare pe grupuri mai mari și mai diverse. Dieta MIND ar putea deveni parte din recomandările nutriționale pentru populația în vârstă, pe fondul creșterii globale a cazurilor de Alzheimer și Parkinson.
Cum funcționează sistemul de navigație al creierului uman. Descoperire uriașă în neuroștiință făcută de un cercetător german
Descoperirile ar putea schimba modul în care oamenii de știință înțeleg procesele cognitive precum învățarea, memoria și luarea deciziilor, scrie Mediafax, care citează Euronews. Potrivit profesorului Christian Doeller, cercetător la Institutul Max Planck pentru Științe Cognitive și ale Creierului din Leipzig, creierul nu doar ne ajută să ne orientăm în spațiu, ci funcționează el însuși ca un sistem de navigație pentru organizarea gândurilor și a cunoștințelor. Legătura dintre orientare, memorie și învățare În cadrul experimentelor, participanții sunt plasați într-un scanner cerebral și trebuie să rezolve sarcini într-un mediu virtual, asemănător unui joc pe calculator. De exemplu, aceștia trebuie să conducă un taxi într-un oraș virtual și să transporte pasageri dintr-un punct în altul. În timp ce subiecții navighează prin orașul virtual, cercetătorii monitorizează activitatea creierului pentru a înțelege modul în care sunt codificate informațiile și luate deciziile. Cercetările sugerează că aceleași mecanisme cerebrale folosite pentru orientarea în spațiu sunt implicate și în organizarea memoriei și a cunoștințelor. Doeller explică faptul că oamenii folosesc adesea strategii spațiale pentru a organiza informațiile, chiar și în viața de zi cu zi. De exemplu, documentele sau notițele sunt aranjate în spațiu pentru a reflecta relațiile dintre idei sau concepte. Această idee amintește de sistemul sociologului Niklas Luhmann, care își organiza cele aproximativ 90.000 de notițe într-o „cutie de fișe” structurată, considerată de unii cercetători o reflecție a modului în care funcționează creierul uman. Potrivit lui Doeller, sistemul cerebral responsabil de navigație este activ ori de câte ori oamenii folosesc spațiul pentru a organiza informații sau pentru a memora date. Descoperirea celulelor „grid” la oameni Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării lui Doeller a fost demonstrat în 2010, când el și colegii săi au identificat semnale cerebrale asociate așa-numitelor „grid cells”, care sunt celule neuronale implicate în orientarea spațială. Aceste celule fuseseră observate anterior la rozătoare, însă studiul publicat în revista Nature a arătat că oamenii folosesc un mecanism similar pentru a reprezenta poziția și orientarea într-un mediu. Experimentele au demonstrat că activitatea acestor celule poate fi detectată prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) în timp ce participanții navighează în medii virtuale. Profesorul Doeller și echipa sa investighează în prezent dacă sistemul cerebral de navigație joacă un rol mai larg în procese cognitive. Sunt analizați factori precum luarea deciziilor, controlul acțiunilor sau acumularea de cunoștințe noi. Premiul Leibniz pentru cercetările asupra creierului Pentru contribuțiile sale la înțelegerea mecanismelor cerebrale, Christian Doeller a fost distins cu Premiul Gottfried Wilhelm Leibniz. Aceasta este una dintre cele mai importante distincții științifice din Germania. Premiul, în valoare de 2,5 milioane de euro, îi va permite cercetătorului să extindă proiectele existente și să dezvolte studii mai complexe. Institutul Max Planck desfășoară în paralel și cercetări clinice, inclusiv studii privind stadiile incipiente ale bolii Alzheimer și efectele neurologice ale Long Covid. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Butonul lui Dumnezeu”: ce spun cercetările despre efectele rugăciunii asupra creierului Cum arată o pensionară de 70 de ani după procedura de lifting facial. Internauții l-au numit pe medic „omul-miracol”
O dietă cunoscută pentru tensiunea arterială reduce enorm riscul de demență. Ce trebuie să mănânci după 45 de ani
O echipă internațională de cercetători a analizat datele din trei studii de amploare, desfășurate între 1986 și 2017, pe aproape 160.000 de adulți, potrivit Washington Post. Concluzia, publicată în JAMA Neurology: șase modele alimentare sănătoase reduc riscul de declin cognitiv, dar dieta DASH a avut cel mai mare efect. Persoanele care au urmat cel mai strict dieta DASH au obținut cele mai bune scoruri la evaluările cognitive, în special cele care au adoptat planul între 45 și 54 de ani. De ce protejează creierul Dieta DASH pune accent pe legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe, limitând sodiul, zahărul și grăsimile saturate. Este bogată în antioxidanți și nutrienți benefici pentru creier, potrivit autorului studiului, Kjetil Bjornevik, profesor la Harvard T.H. Chan School of Public Health. Hipertensiunea arterială este un factor de risc recunoscut pentru demență. Prin scăderea tensiunii, dieta reduce indirect și riscul cognitiv. „Ce este bun pentru inimă este bun și pentru creier”, a rezumat neurologul Jazba Soomro. Dieta MIND, un pas mai departe Un studiu pe 1.647 de persoane a analizat dieta MIND – o combinație între DASH și dieta mediteraneană. Rezultatul: o aderență mai strictă la MIND a fost asociată cu o scădere mai lentă a volumului de materie cenușie din creier. Alte cercetări sugerează că respectarea strictă a dietei MIND poate reduce cu 53% riscul de boală Alzheimer. Cum să începi fără să schimbi totul peste noapte Bjornevik recomandă schimbări treptate: mai multe legume, pește și cereale integrale, mai puțină carne procesată și băuturi zaharoase. Ținta pentru sodiu în dieta DASH este de maxim 2.300 mg pe zi. Potasiul – 4.700 mg zilnic – poate fi obținut din cartofi copți, banane și somon. „Schimbările mici și durabile sunt mai realiste și mai probabil să fie menținute”, a spus cercetătorul. Dieta DASH recomandă și exerciții fizice de cel puțin 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii.
Nu orice ulei de măsline e la fel de sănătos pentru creier. Ce arată un studiu pe 656 de persoane
Studiul a urmărit 656 de persoane cu vârste între 55 și 75 de ani, pe o perioadă de doi ani. Toți participanții aveau supraponderalitate sau obezitate și sindrom metabolic. Cercetătorii au monitorizat tipul de ulei consumat, compoziția microbiotei intestinale și modificările funcției cognitive, conform Medical News Today. Rezultatele au arătat diferențe clare. Participanții care au consumat ulei extravirgin au prezentat o funcție cognitivă mai bună și o diversitate mai mare a microbiotei intestinale. Cei care au consumat ulei rafinat au înregistrat o diversitate mai redusă a microbiomului. Axa intestin-creier, veriga care explică diferența Rețeaua de nervi care leagă sistemul digestiv de creier – numită axa intestin-creier – joacă un rol în starea de spirit, nivelul de stres și funcția cognitivă. Microbiomul intestinal este parte din această rețea. Cercetările anterioare au asociat dereglarea axei intestin-creier cu boala Alzheimer, Parkinson, scleroza multiplă și sindromul de oboseală cronică. Un microbiom divers și echilibrat susține un mediu mai sănătos pentru creier. De ce contează tipul de ulei Diferența dintre cele două tipuri de ulei ține de procesare. Uleiul extravirgin este presat mecanic din măsline, fără căldură sau rafinare chimică. Păstrează polifenoli, antioxidanți și vitamine cu efecte antiinflamatorii și neuroprotectoare. Uleiul rafinat este procesat cu căldură și tratamente industriale. Mulți antioxidanți benefici sunt eliminați în timpul procesării, potrivit nutriționistei Monique Richard, citată de Medical News Today. Ce recomandă cercetătorii Autorii studiului subliniază că rezultatele arată asocieri, nu relații de cauzalitate. Sunt necsare cercetări suplimentare pentru a confirma mecanismele biologice exacte. Medicul Dung Trinh, director al Healthy Brain Clinic din California, spune că studiul este util pentru că evidențiază factori practici pe care oamenii îi pot controla. El recomandă o alimentație bogată în alimente de origine vegetală și grăsimi sănătoase, precum cele din dieta mediteraneană.