Creierul ar putea deveni ținta noilor tratamente pentru diabetul de tip 1
În urmă cu mai bine de un deceniu, cercetătorii au descoperit că o complicație acută a diabetului de tip 1, cetoacidoza diabetică (DKA), poate fi rezolvată cu hormonul leptină, chiar și în absența insulinei. O analiză publicată în The Journal of Clinical Investigation explică modul în care leptina afectează creierul și cum ar putea fi utilizată în terapiile viitoare. DKA apare atunci când organismul nu mai poate produce insulină și începe să descompună grăsimile pentru combustibil. Aceasta poate duce la o acumulare de zahăr (glucoză) și cetoacizi în sânge, care poate pune viața în pericol. Medicii au administrat de obicei insulină pentru a trata complicația, au remarcat autorii. Însă dovezile arată acum că, atunci când insulina este insuficientă, creierul joacă un rol cheie în declanșarea diaforezei (CAD), conform noii analize, bazate pe literatura de specialitate și cercetări care includ studii efectuate la UW Medicine din 2011. Leptina ajută creierul să regleze pofta de mâncare Când pancreasul nu mai poate produce insulină, „creierul primește mesajul că organismul nu mai are combustibil, chiar dacă nu este. Această informație este transmisă parțial de un nivel scăzut al hormonului leptină din sânge”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Michael Schwartz , profesor de medicină în cadrul Diviziei de Metabolism, Endocrinologie și Nutriție de la Facultatea de Medicină a Universității din Washington. Leptina ajută creierul să regleze pofta de mâncare și greutatea corporală. Leptina este produsă de celulele adipoase ale corpului. Hormonul este transportat de fluxul sanguin în creier, în special într-o zonă numită hipotalamus . Aceasta este partea creierului care controlează când și cât mănânci. Lipsa de leptină determină creierul să activeze circuite care mobilizează surse de energie, inclusiv glucoză și cetone. Terapii farmaceutice pentru diabetul de tip 1 care vizează creierul Schwartz și echipa sa au descoperit această legătură în 2011, când au administrat pentru prima dată leptină în creierul unor șobolani și șoareci cu diabet zaharat de tip 1. La început, nu s-a întâmplat nimic. Dar, patru zile mai târziu, au fost uimiți când nivelurile de glucoză și cetone din sângele animalelor au devenit complet normale, în ciuda deficitului sever de insulină. Aceste răspunsuri au sugerat că, în absența insulinei, creierul poate menține niveluri normale de zahăr din sânge, a spus Schwartz. La acea vreme, comunitatea de cercetare în domeniul diabetului nu știa ce să creadă despre această descoperire. „Acum înțelegem mult mai bine o descoperire care a fost în mare parte ignorată de comunitatea științifică atunci când a fost raportată pentru prima dată în 2011”, a spus Schwartz. Schwartz a declarat că va solicita aprobarea FDA pentru a începe studiile pe oameni pentru a testa dacă leptina este capabilă să normalizeze nivelul zahărului din sânge la persoanele cu diabet zaharat de tip 1. Rezultatele pozitive ar deschide calea către terapii farmaceutice pentru diabetul de tip 1 care vizează creierul.
Căldura și frigul ajung la creier pe căi diferite, arată un nou studiu
Pentru prima dată, cercetătorii au reușit să „cartografieze” calea completă pe care o folosește pielea pentru a comunica temperaturile reci creierului. Echipa de la Universitatea din Michigan a studiat la șoareci această „diagramă de cablare” pentru a înțelege cum stimulii reci de pe piele sunt transformați în informații pe care creierul le poate procesa. Cercetătorii consideră că aceleași circuite există și la oameni. Până acum, neuroștiința credea că toate senzațiile de temperatură folosesc aceeași cale generală către creier. Noul studiu demonstrează că diferite părți ale spectrului de temperatură folosesc circuite distincte pentru a alerta creierul. Experimentele au identificat senzori specifici pe piele care detectează temperaturi între 15-25 de grade Celsius, considerate reci. Acești senzori activează neuronii care trimit semnale către măduva spinării, unde sunt amplificate înainte să ajungă la creier. Amplificarea în măduva spinării este o descoperire nouă. Când cercetătorii au dezactivat celulele responsabile cu amplificarea, rozătoarele nu mai reacționau la temperaturi reci. De asemenea, aceste celule răspundeau doar la semnalele de frig, nu la cele de căldură. Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea de terapii pentru pacienții cu cancer care suferă de alodinie la frig – o afecțiune care face ca răcoarea ușoară să devină dureroasă după chimioterapie. „Prin înțelegerea circuitului specific pentru răcoare, am putea dezvolta terapii care vizează această cale”, afirmă coautorul Bo Duan.
Mit demontat: declinul cognitiv apare indiferent de nivelul de educație
„Până acum se credea că educația te protejează de declinul cognitiv odată cu înaintarea în vârstă și că traiectoriile sunt diferite – cei cu mai puțină educație ar avea un declin mai accentuat. Dar studiul nostru arată că nu este așa”, a declarat pentru EFE Javier Solana, director de cercetare la Institutul Guttmann. Acestea sunt concluziile unui studiu publicat în revista Nature Medicine, coordonat de Universitatea din Oslo (Norvegia), în cadrul consorțiului european Lifebrain, cu participarea Institutului Guttmann și a Universității din Barcelona (UB). Potrivit cercetătorilor, educația oferă doar un avantaj la start – o „rezervă cognitivă” mai mare – dar nu împiedică apariția declinului cognitiv. „Traiectoriile sunt paralele: atât persoanele cu studii superioare, cât și cele cu studii mai puține ajung, în final, la un nivel similar de deteriorare cognitivă”, a adăugat Solana. Unul dintre cele mai ample studii privind îmbătrânirea cognitivă Studiul, intitulat „Reevaluarea rolului educației în declinul cognitiv și îmbătrânirea cerebrală”, a analizat date longitudinale de la peste 170.000 de persoane din 33 de țări occidentale – una dintre cele mai mari cercetări realizate până acum în acest domeniu, potrivit Institutului Guttmann, un centru de referință în sănătatea cerebrală și neuroreabilitare. Au fost procesate peste 420.000 de teste neuropsihologice și imagistice, provenite de la participanți din cohortele europene, americane, asiatice și australiene. Au fost incluși 170.795 de participanți cu vârste peste 50 de ani, monitorizați până la 28 de ani. UB a contribuit cu 161 de subiecți, iar cohorta BBHI cu alți 966. Participanții au fost supuși unor teste de memorie, raționament, viteză de procesare și limbaj. În plus, 6.472 dintre ei au fost evaluați și prin RMN cerebral, pentru a analiza volumul total al creierului și dimensiunea unor regiuni cheie, cum ar fi hipocampul sau cortexul prefrontal. Așadar, rezultatele arată că un nivel educațional mai ridicat este asociat cu o memorie mai bună, un volum intracranian mai mare și dimensiuni puțin mai ridicate ale regiunilor cerebrale implicate în memorie. Totuși, declinul cognitiv și îmbătrânirea creierului s-au produs în mod similar în toate grupurile analizate, indiferent de nivelul de educație. Așadar, un nivel educațional ridicat nu oferă o protecție absolută în fața declinului cognitiv, dar oferă o poziție de avantaj inițial în procesul de îmbătrânire, conchide Solana.
Prof. dr. Vlad Ciurea, despre alimentul extrem de bun pentru digestie și pentru creier!: Poate fi consumat la fiecare masă
Prof. dr. Vlad Ciurea vorbește despre un aliment care poate fi consumat la fiecare masă și este „extrem de bun pentru digestie și pentru creier!”. Este vorba despre semințele de in care, pe lângă faptul că favorizează procesele cerebrale, sunt extrem de bune și pentru tranzitul intestinal. „Pentru creier, toate semințele posibile favorizează procesele cerebrale. Nucile sunt recunoscute, migdalele. Semințele de in favorizează tranzitul intestinal. Dacă ați observat, acum, la toate hotelurile de 4 stele se pun boluri cu semințe. Sunt foarte bune și pentru digestie și pentru creier”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea la Antena 3. Celebrul medic a vorbit și despre importanța apei și a ceaiului, pentru sănătatea organismului. „Trebuie să bem apă. Toți uităm. Apa ne spală, ne curăță organismul, ne curăță creierul. De asemenea, se știe din vechime: există un tratament cu ceaiuri în Alzheimer, de prevenție. Și se insistă asupra ceaiurilor care fac prevenție, că sunt bune pentru celula nervoasă. Nu realizezi… Se spune că favorizează un anumit metabolism, că ceaiurile au microelemente care circulă”, a explicat medicul neurochirurg. În ceea ce privește tipul de ceai pe care ar trebui să îl consumăm, renumitul medic susține că ceaiul verde poate face minuni. „Ceaiul verde este bun pentru Alzheimer. Este un vestit profesor la Hanovra, care după orice masă bea ceai verde. Și l-am întrebat ”De unde, domnule profesor?” și mi-a spus ”Nu de acum, eu sunt zoroastru” și îi spun ”Ce, zoroastru?”. Și în religia noastră spune așa ceva. De ce spune asta? Tot ancestral. S-a acumulat în Persia această gândire, această religie și spune acest lucru. În religie spune că trebuie să bei ceaiuri care îți curăță organismul și îți fac creierul limpede”, a adăugat medicul Vlad Ciurea. Medicul neurochirurg Vlad Ciurea
Ne topește ChatGPT creierul? Avertisment dur de la MIT
Potrivit cercetătorilor, studenții care au folosit intensiv ChatGPT pentru redactarea eseurilor au obținut scoruri mai slabe, au demonstrat o implicare cerebrală redusă și o retenție scăzută a informațiilor comparativ cu cei care nu au folosit deloc inteligența artificială. „Participanții din grupul LLM au avut performanțe mai slabe decât cei din grupul Brain-only la toate nivelurile: neural, lingvistic și de scorare”, se arată în raportul citat de The Economic Times. Utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică mai mult decât utilizarea Google Interesant este faptul că elevii care au utilizat Google au manifestat o activitate cerebrală moderată și au produs conținut mai bine argumentat decât cei care s-au bazat exclusiv pe ChatGPT. Cei din grupul care nu a utilizat deloc unelte AI au arătat cel mai înalt nivel de implicare cognitivă, generând idei originale și analize mai profunde. Mai mult, utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică chiar și pe termen lung. Chiar și după ce participanții din grupul ChatGPT au încercat ulterior să scrie fără ajutor, activitatea lor cerebrală a rămas scăzută, semn al unei posibile „atrofieri” cognitive. Utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică, avertizează cercetătorii Conform studiului, această dependență digitală poate încuraja pasivitatea mentală, reducând capacitatea utilizatorilor de a evalua critic informațiile generate. Mai mult, se atrage atenția asupra biasului algoritmic, în care sugestiile oferite de AI nu reflectă întotdeauna adevărul, ci interesele din spatele seturilor de date antrenate. Aceste descoperiri sunt un semnal de alarmă pentru generația AI, profesorii și profesioniștii care utilizează zilnic instrumente precum ChatGPT. În timp ce aceste unelte pot spori eficiența, nu trebuie să devină substitut al gândirii proprii.
Pot ajuta vitaminele B la protejarea creierului împotriva Alzheimerului?
Grupul de vitamine B și Alzheimer Această boală afectează milioane de oameni din întreaga lume și este cea mai frecventă formă de demență, în special în rândul vârstnicilor. În timp ce oamenii de știință continuă să caute tratamente mai eficiente, mulți cercetează și dacă nutrienți simpli – precum vitaminele – pot ajuta la protejarea creierului. Un grup de vitamine care atrage atenția este cel al vitaminelor B. Acestea includ B6, B9 (cunoscută și sub numele de folat) și B12. Aceste vitamine sunt esențiale pentru sănătatea creierului. Ele ajută corpul să producă substanțe chimice necesare pentru o bună funcționare cerebrală și emoțională și contribuie la menținerea sănătății nervilor. Unul dintre cele mai importante roluri ale vitaminelor B este reducerea nivelului unei substanțe numite homocisteină, un aminoacid din sânge. Atunci când nivelul de homocisteină este prea ridicat, poate crește riscul de boli cardiovasculare și afecțiuni ale creierului, precum Alzheimer. Unele studii au arătat că persoanele cu un nivel mai ridicat de vitamine B în sânge tind să aibă un nivel mai scăzut de homocisteină. Acest lucru ar putea însemna un risc mai mic de a dezvolta boala Alzheimer. Alte cercetări s-au concentrat pe administrarea suplimentelor cu vitamine B la persoanele care au deja probleme de memorie sau care sunt expuse riscului, potrivit knowridge.com. Rezultatele studiilor nu sunt întotdeauna clare În unele cazuri, cercetătorii au observat că vitaminele B au încetinit procesul de micșorare a creierului – un fenomen numit atrofie cerebrală, întâlnit frecvent la persoanele cu Alzheimer și asociat cu pierderi de memorie și probleme cognitive. Totuși, rezultatele nu sunt întotdeauna clare. Unele studii arată beneficii, în timp ce altele nu constată nicio îmbunătățire semnificativă. Acest lucru s-ar putea datora faptului că reacțiile la vitamine variază în funcție de factori precum vârsta, starea de sănătate sau chiar profilul genetic. De exemplu, o persoană cu un nivel foarte ridicat de homocisteină sau cu o dietă săracă ar putea beneficia mai mult de suplimentele cu vitamine B decât cineva care deja le consumă suficient prin alimentație. Persoanele mai predispuse la deficiențe de vitamine B sunt vârstnicii, vegetarienii și cei cu afecțiuni care afectează absorbția nutrienților. Aceștia ar putea observa cele mai mari îmbunătățiri ale sănătății creierului în urma suplimentării cu vitamine B sau a unei alimentații mai bogate în aceste vitamine. Adresează-te unui medic Totuși, este important să fim precauți. Deși vitaminele B sunt sigure în cantități normale din alimentație, dozele foarte mari sub formă de suplimente pot fi uneori dăunătoare. De exemplu, un exces de vitamina B6, administrat pe termen lung, poate provoca leziuni ale nervilor. De aceea, este recomandat să discuți cu un medic înainte de a începe orice tratament cu suplimente, mai ales dacă iei deja alte medicamente sau ai probleme de sănătate. Pe scurt, vitaminele B pot contribui la protejarea sănătății creierului și la reducerea riscului de Alzheimer în cazul anumitor persoane – în special la cele cu niveluri ridicate de homocisteină sau cu o alimentație deficitară. Totuși, este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege cât de eficiente sunt și cine beneficiază cel mai mult. Până atunci, cea mai sigură și eficientă metodă este o alimentație sănătoasă și echilibrată, bogată în alimente care conțin vitamine B – precum legumele cu frunze verzi, fasolea, cerealele integrale, ouăle, produsele lactate, peștele și carnea. Acest tip de dietă sprijină sănătatea creierului și poate contribui la menținerea unei memorii bune odată cu înaintarea în vârstă.
Studiu: Tehnologia digitală poate reduce riscul de declin cognitiv
Utilizarea tehnologiei digitale poate reduce riscul de declin cognitiv la vârste mijlocii și înaintate, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Human Behavior. Conform cercetării, angajarea activă în activități digitale este asociată cu un risc cu 58% mai mic de apariție a tulburărilor cognitive. Studiul a fost realizat printr-o analiză sistematică a 57 de cercetări anterioare, cu scopul de a evalua dacă interacțiunea cu tehnologia are un efect pozitiv sau negativ asupra cogniției în rândul adulților care au fost expuși pe termen lung la dispozitive digitale precum telefoane inteligente, tablete și computere. În total, au fost incluși peste 411.000 de participanți, cu o vârstă medie de 69 de ani. Rezultatele au arătat că, departe de a deteriora funcțiile cerebrale, tehnologia ar putea contribui la menținerea acestora, susțin autorii studiului Jared Benge, neuropsiholog clinic la Dell Medical School (Universitatea Texas din Austin), și Michael Scullin, profesor asociat de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Baylor. Sursa: Pixabay „Nu am identificat dovezi convingătoare în studiile pe termen lung sau în analiza generală care să susțină ideea unei degradări cognitive generalizate sau a ceea ce se numește uneori „demență digitală”, ca urmare a utilizării obișnuite a tehnologiei”, au subliniat cercetătorii. Printre explicațiile posibile oferite de studiu se numără faptul că utilizarea constantă a tehnologiei și adaptarea la noile aplicații și dispozitive reprezintă o formă de stimulare mentală, benefică pentru sănătatea cognitivă. De asemenea, tehnologia poate facilita interacțiunile sociale, un aspect recunoscut ca favorizând o minte mai ageră la persoanele în vârstă. Într-un comunicat emis de Universitatea Baylor, profesorul Scullin i-a îndemnat pe membrii familiilor să-i sprijine pe cei în vârstă în procesul de apropiere de tehnologie: „Dacă aveți un părinte sau bunic care evită complet tehnologia, poate ar fi momentul să reconsiderați. Ar putea învăța să folosească aplicații simple de fotografii, mesagerie sau calendar pe telefon sau tabletă.”
Studiu: Cum construiește creierul obiceiurile. Vinovat e hormonul fericirii
Un studiu publicat în revista „Nature” arată cum dopamina, departe de a interveni doar în învățarea bazată pe recompensă, acționează și în formarea obiceiurilor. Studiul explică de ce obiceiurile sunt greu de schimbat, iar rezultatele sale oferă noi posibilități asupra tratării dependențelor sau bolilor neurodegenerative precum Parkinsonul, a relatat luni Le Monde. Definiția obiceiului ca „o artă de a acționa fără să te gândești și chiar mai bine decât atunci când te gândești”, potrivit observației filosofului francez Alain, a fost confirmată recent de rezultatele unui studiu de neuroștiințe publicat în revista Nature. Studiul investighează învățarea influențată de dopamină, un neuromodulator esențial în reglarea funcționării creierului, care joacă un rol crucial în mișcare, motivație, plăcere și în procesul de recompensă. Obiceiuri sau liber arbitru? Dopamina decide! Comportamental, obiceiurile sunt acțiuni automatizate, independente de recompensa așteptată, și se bazează doar pe repetarea comportamentelor anterioare. „Ele facilitează acțiunea înainte să gândim și trebuie să fi avut un avantaj pentru supraviețuire, în cursul evoluției umane”, a explicat neurocercetătorul Jérémie Naudé, de la Institutul de Genomică funcțională din Montpellier. Dopamina, numită și hormonul fericirii sau al plăcerii, ajută creierul să învețe prin compararea recompensei obținute cu cea așteptată, un mecanism numit de specialiști „eroarea de predicție a recompensei”. La nivel cerebral, este produsă de un grup de celule nervoase din centrul creierului, unde acționează ca un neurotransmițător. Funcțiile vitale cerebrale, cum sunt memoria, învățarea, concentrarea și starea de dispoziție, vor fi mereu influențate de concentrația de dopamină din creierul fiecăruia. Un alt sistem de învățare: cum putem conduce și vorbi în același timp Cercetătorii au identificat și un al doilea sistem de învățare bazat pe dopamină, EPA, care actualizează comportamentele în funcție de frecvența cu care au fost executate anterior. Astfel, creierul poate alege fie alternativa cea mai valoroasă, fie cea mai frecvent folosită: „După părerea noastră, acesta este mecanismul responsabil de obiceiuri”, a comunicat autorul principal al studiului, Marcus Stephenson-Jones, de la University College din Londra. Un mare avantaj al acestui sistem este că „îți poate elibera resurse cognitive pentru a lua decizii bazate pe valori, în timp ce desfășori o altă activitate”, adaugă el. De exemplu, odată ce ai învățat să conduci și ai automatizat această sarcină, poți purta o conversație în timp ce conduci. Studiul explică de ce obiceiurile sunt greu de schimbat și sugerează că înlocuirea unei acțiuni cu alta ar putea ajuta (de exemplu, nicotina cu guma de mestecat, în cazul fumatului). Rezultatele oferă noi perspective asupra tratamentului dependențelor și bolilor degenerative, precum Parkinson, unde distrugerea neuronilor care eliberează dopamina ar putea afecta tocmai acest sistem de învățare bazat pe dopamină care explică pierderea automatismelor motorii.
Dificultățile din copilărie pot afecta materia albă a creierului, arată un studiu
Studiul, condus de o echipă de la Brigham and Women’s Hospital din Massachusetts, a analizat în special materia albă: țesutul mai profund din creier, alcătuit din fibre de comunicare care transportă informații între neuroni. „Am constatat că o serie de dificulătți sunt asociate cu niveluri mai scăzute de anizotropie fracționată (FA), o măsură a microstructurii materiei albe, în întregul creier, și că acest lucru este asociat cu performanțe mai scăzute la matematică și la sarcini lingvistice”, scriu cercetătorii în lucrare. Echipa a analizat scanări ale materiei albe a creierului la 9.082 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani. De asemenea, copiii și părinții lor au fost întrebați retrospectiv despre o gamă largă de probleme care pot apărea în timpul copilăriei. Printre aceste probleme s-au numărat probleme de sănătate mintală și dependență la părinți, lipsa asistenței medicale și creșterea într-un cartier nesigur. Pe lângă scanările cerebrale, participanții au fost supuși unui mix de teste cognitive în cei trei ani care au urmat. Conectivitatea redusă a materiei albe a fost legată de performanțe cognitive mai slabe și, deși diferențele nu au fost uriașe, acestea sugerează că efectele experiențelor de viață dificile din copilărie se pot prelungi până în adolescență.
Neurochirurgul Vlad Ciurea: „Există o băutură care place creierului”
Alcoolul în exces are efecte negative asupra organismului, însă reputatul medic neurochirurg prof dr. Vlad Ciurea susține că există „o băutură care place creierului”. „Conține resveratrol, care îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi calitatea funcţiei celulei nervoase”, susține specialistul. Alcoolul are efecte negative asupra organismului, însă reputatul medic neurochirurg prof dr. Vlad Ciurea susține că există o băutură care place creierului. „Conține resveratrol, care îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi calitatea funcţiei celulei nervoase”, susține specialistul. „Creierului îi place un pic de vin roșu. Desface vasele cerebrale, redă pofta de viață, previne accidentul cerebral vascular și cardiac. Vinul roşu are o substanţă, numită resveratrol, care îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi calitatea funcţiei celulei nervoase. Resveratrol îl mai găsim în acel strugure pe care îl aveam în copilărie şi îi spuneam Hamburg. Este acel strugure închis la culoare şi este vestit. Vă recomand să căutaţi strugurii româneşti care erau atât de buni pentru dezvoltarea celulelor nervoase. Mai mult, am aflat de la colegii oftalmologi, că îmbunătăţește şi activitatea retinei. Vasele de sânge retiniene se păstrează mult mai bine cu resveratrol. Este foarte interesant fenomenul”, a declarat medicul Vlad Ciurea la Antena 3 CNN. Ajută la sănătatea inimii și are proprietăți antiinflamatoare Potrivit specialiștilor, afinele, merișoarele, arahidele (alunele de pământ), ciocolata neagră sunt, de asemenea, surse de resveratrol. De departe însă, cel obținut din struguri roșii și din vin este cel mai bun. Resveratrolul este o substanță produsă de plante, un polifenol cu rol antioxidant. Acesta protejează celula nervoasă și are beneficii pentru sănătatea inimii. Consumul moderat de vin roșu, care conține resveratrol, a fost corelat cu o reducere a riscului de boli cardiovasculare. Acest compus poate ajuta la menținerea sănătății vaselor de sânge și la reglarea tensiunii arteriale. Resveratrolul reduce inflamația în organism prin inhibarea anumitor substanțe și enzime responsabile de răspunsurile inflamatorii, mai spus specialiștii. De asemenea, resveratrolul are proprietati antibacteriene si antifungice care ar putea contribui și în cazul infecțiilor tractului urinar și digestiv.