Nu orice ulei de măsline e la fel de sănătos pentru creier. Ce arată un studiu pe 656 de persoane
Studiul a urmărit 656 de persoane cu vârste între 55 și 75 de ani, pe o perioadă de doi ani. Toți participanții aveau supraponderalitate sau obezitate și sindrom metabolic. Cercetătorii au monitorizat tipul de ulei consumat, compoziția microbiotei intestinale și modificările funcției cognitive, conform Medical News Today. Rezultatele au arătat diferențe clare. Participanții care au consumat ulei extravirgin au prezentat o funcție cognitivă mai bună și o diversitate mai mare a microbiotei intestinale. Cei care au consumat ulei rafinat au înregistrat o diversitate mai redusă a microbiomului. Axa intestin-creier, veriga care explică diferența Rețeaua de nervi care leagă sistemul digestiv de creier – numită axa intestin-creier – joacă un rol în starea de spirit, nivelul de stres și funcția cognitivă. Microbiomul intestinal este parte din această rețea. Cercetările anterioare au asociat dereglarea axei intestin-creier cu boala Alzheimer, Parkinson, scleroza multiplă și sindromul de oboseală cronică. Un microbiom divers și echilibrat susține un mediu mai sănătos pentru creier. De ce contează tipul de ulei Diferența dintre cele două tipuri de ulei ține de procesare. Uleiul extravirgin este presat mecanic din măsline, fără căldură sau rafinare chimică. Păstrează polifenoli, antioxidanți și vitamine cu efecte antiinflamatorii și neuroprotectoare. Uleiul rafinat este procesat cu căldură și tratamente industriale. Mulți antioxidanți benefici sunt eliminați în timpul procesării, potrivit nutriționistei Monique Richard, citată de Medical News Today. Ce recomandă cercetătorii Autorii studiului subliniază că rezultatele arată asocieri, nu relații de cauzalitate. Sunt necsare cercetări suplimentare pentru a confirma mecanismele biologice exacte. Medicul Dung Trinh, director al Healthy Brain Clinic din California, spune că studiul este util pentru că evidențiază factori practici pe care oamenii îi pot controla. El recomandă o alimentație bogată în alimente de origine vegetală și grăsimi sănătoase, precum cele din dieta mediteraneană.
Alcoolul afectează rețeaua creierului. Ce arată un nou studiu științific
Rezultatele arată că alcoolul reduce comunicarea globală dintre regiunile creierului și favorizează o procesare mai localizată a informațiilor, ceea ce poate explica de ce oamenii resimt diferit starea de ebrietate, chiar și la niveluri similare de alcool în sânge, scrie Science Alert. Spre deosebire de cercetările anterioare, care s-au concentrat pe zone individuale ale creierului, acest studiu a analizat efectele alcoolului asupra rețelei neuronale în ansamblu. Creierul este un sistem extrem de complex și interconectat, iar orice modificare în „dialogul” dintre regiunile sale poate influența emoțiile, comportamentul și capacitatea de reacție. „La nivel de rețea, alcoolul a crescut eficiența locală și gradul de grupare a conexiunilor, indicând o structură mai rigidă și mai puțin flexibilă”, notează autorii studiului. În același timp, eficiența globală a rețelei cerebrale a scăzut semnificativ, iar aceste modificări au fost asociate direct cu o senzație subiectivă mai intensă de intoxicație. Alcoolul afectează rețeaua creierului, arată datele obținute prin RMN Studiul a inclus 107 participanți sănătoși, cu vârste cuprinse între 21 și 45 de ani. În cadrul a două sesiuni separate, aceștia au consumat fie o băutură alcoolică menită să atingă limita legală de conducere în SUA (0,08 g/dl), fie un placebo. După aproximativ 30 de minute, participanții au fost supuși unor scanări RMN, care au permis analizarea comunicării dintre 106 regiuni cerebrale distincte. Rezultatele au arătat că anumite zone ale creierului au devenit mai „izolate”, comunicând mai puțin cu restul rețelei. Un exemplu relevant este lobul occipital, responsabil de procesarea informațiilor vizuale, ceea ce ar putea explica vederea încețoșată sau dificultățile de coordonare apărute după consumul de alcool. Deși participanții aveau niveluri similare de alcool în sânge, unii s-au simțit mai beți decât alții. Cercetătorii au constatat că această diferență este strâns legată de gradul de fragmentare a rețelei cerebrale. Cu cât comunicarea dintre regiuni era mai slabă, cu atât senzația de ebrietate era mai accentuată. Studiul, publicat în Drug and Alcohol Dependence, sugerează că aceste modificări pot sta la baza efectelor cunoscute ale alcoolului asupra controlului inhibitor, percepției recompensei și coordonării motorii. Autorii subliniază însă că analiza a fost realizată pe creiere aflate în stare de repaus și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung și în rândul persoanelor cu consum problematic de alcool.
Prăjitura care topește neuronii și accelerează îmbătrânirea creierului, potrivit dr. Vlad Ciurea. Este una dintre preferatele românilor
Un desert nelipsit de la aniversări, mese festive sau din vitrinele cofetăriilor este considerat prăjitura care „topește” neuronii și accelerează îmbătrânirea creierului. Avertismentul îi aparține reputatului neurochirurg Vlad Ciurea, care arată de ce aceste dulciuri pot avea efecte directe asupra funcționării sistemului nervos. Așadar, nu mai vorbim doar de o provocare pentru siluetă, riscurile fiind mult mai ridicate decât atât. Ce prăjitură „topește” neuronii Amandina, alături de alte prăjituri intens însiropate și bogate în creme, „topește” neuronii și accelerează îmbătrânirea creierului, potrivit dr. Vlad Ciurea. Medicul Vlad Ciurea atrage atenția că asocierea dintre zahărul rafinat, grăsimile vegetale hidrogenate și aditivii alimentari creează un „cocktail” care afectează microcirculația cerebrală. În felul acesta, se accelerează procesele de îmbătrânire la nivel neuronal. Iar dacă astfel de prăjituri sunt consumate frecvent, atunci impactul va fi unul „devastator” pentru creier. Conform explicațiilor oferite de prof. dr. Ciurea, excesul de zahăr determină reacții inflamatorii în creier, iar grăsimile de slabă calitate pot perturba metabolismul neuronal. Pe termen lung, rezultatul va fi o accelerare a îmbătrânirii biologice la nivel celular. Profesorul Ciurea subliniază că neuronii funcționează optim cu surse stabile de energie, iar fluctuațiile bruște de glicemie epuizează celulele nervoase. Așadar, combinația de zahăr rafinat, grăsimi hidrogenate și aditivi poate provoca inflamație cerebrală, afectarea atenției și a memoriei („ceață mentală”) și accelerarea îmbătrânirii. „Creierul nostru nu a fost programat să proceseze astfel de bombe chimice. Când mâncăm o prăjitură plină de zahăr și creme sintetice, agresăm direct celula nervoasă. Neuronii au nevoie de energie curată, nu de acest «bici» care îi epuizează și îi îmbătrânește prematur”, explică dr. Vlad Ciurea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un reputat medic neurolog dezvăluie ce produs refuză să consume. „Nu oferă absolut nimic valoros” Vlad Ciurea, despre cum putem descoperi declinul cognitiv cât mai din timp. La ce greșeală frecventă trebuie să fim atenți Cele 3 obiceiuri care îți distrug mintea. Recomandările unui neurolog de top pentru un creier SĂNĂTOS Povestea bărbatului care nu a mai dormit deloc de peste 60 de ani. Ce explicații au medicii Medicul Vlad Ciurea ne spune care este BĂUTURA care scoate toată „mizeria” din organism. Sunt de ajuns 2 pahare
Cercetătorii au găsit butonul durerilor cronice. E cât un cub de zahăr în creier
Pentru unul din cinci americani, durerea cronică este inevitabilă. Dintre cei 51 de milioane de adulți afectați, trei din patru suferă de dizabilitate. Mulți sunt incapabili să lucreze sau să funcționeze normal, scrie Daily Mail. Cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder au descoperit cauza pentru care durerea devine cronică. Studiul s-a concentrat pe cortexul insular granular caudal (CGIC), un grup de celule de dimensiunea unui cub de zahăr situat adânc în creier. Această zonă procesează senzațiile corporale și comunică cu cortexul somatosenzorial primar, care percepe durerea. Cercetătorii au folosit șoareci pentru a imita durerea cronică de-a lungul nervului sciatic. Este cel mai lung nerv al corpului, de la coloana vertebrală până la picioare. Leziunile acestui nerv provoacă alodinie – atingerea devine dureroasă. Descoperirea revoluționară Folosind editarea genelor pentru a dezactiva anumite neuroni, echipa a descoperit că CGIC trimite semnale către creier pentru a spune măduvei spinării să împiedice disiparea durerii cronice. Când au inhibat celulele din calea CGIC, durerea șoarecilor a dispărut. Linda Watkins, autoarea principală, a declarat: „Dacă acest factor decizional crucial este redus la tăcere, durerea cronică nu apare. Dacă este deja prezentă, durerea cronică dispare”. Milioane de consultații medicale anual Durerea de spate, migrenele și afecțiunile articulare precum artrita sunt cele mai frecvente forme de durere cronică în SUA. Rezultă în aproape 37 de milioane de consultații medicale anual. Aproximativ unul din trei adulți cu dureri cronice declară că nu au un diagnostic clar sau o cauză evidentă. Editarea genelor a oprit durerea Cercetătorii au folosit editarea genelor pentru a suprima activitatea CGIC. Durerea a dispărut chiar și la șoarecii care suferiseră timp de câteva săptămâni – echivalentul a ani pentru un om. Jayson Ball, primul autor al studiului și om de știință la Neuralink, a declarat: „Cercetarea noastră prezintă un caz clar în care anumite căi cerebrale pot fi vizate direct pentru a modula durerea senzorială”. Speranță pentru noi tratamente Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege relația dintre CGIC și durerea cronică la oameni. Cu toate acestea, Ball a remarcat că descoperirile pot deschide calea pentru medicamente care vizează CGIC. „Acum că avem acces la instrumente care vă permit să manipulați creierul pe baza unor subpopulații specifice de celule, căutarea de noi tratamente avansează mult mai repede”, a spus el. Studiul a fost publicat în The Journal of Neuroscience.
Descoperire șoc: Parazitul cerebral care infectează miliarde de oameni nu doarme
Studiul, publicat în Nature Communications, aruncă o nouă lumină asupra modului în care parazitul provoacă boli. Descoperirea explică de ce infecția a rămas atât de greu de eliminat cu tratamentele existente. Timp de mulți ani, oamenii de știință au presupus că fiecare chist adăpostea un singur tip uniform de parazit, care rămânea inactiv până când se trezea la viață. Folosind analize avansate ale celulelor individuale, echipa de la UC Riverside a descoperit că această presupunere era greșită. Cercetările arată că fiecare chist conține cel puțin cinci subtipuri de paraziți, fiecare îndeplinind funcții biologice diferite. „Chistul nu este doar un ascunziș liniștit, ci un centru activ cu diferite tipuri de paraziți orientați spre supraviețuire, răspândire sau reactivare”, a spus Emma Wilson, profesor de științe biomedicale la Facultatea de Medicină a UCR și autor principal al studiului. Cum se transmite toxoplasmoza Oamenii iau cel mai adesea toxoplasmoza prin consumul de carne insuficient preparată sau prin contactul cu solul contaminat sau fecalele pisicilor. Odată ajuns în organism, parazitul evită detectarea prin formarea de chisturi microscopice, în principal în creier și țesutul muscular. În majoritatea cazurilor, persoanele infectate nu prezintă niciodată simptome vizibile. Chiar și așa, parazitul rămâne în organism pe tot parcursul vieții, închis în chisturi care pot conține sute de paraziți. Reactivarea provoacă boli grave Formele latente pot deveni active din nou mai târziu, în special la persoanele cu sistem imunitar slăbit. Procesul duce uneori la complicații grave care afectează creierul sau ochii. Când chisturile se reactivează, bradizoitele se transformă în tahizoite care se multiplică rapid și se deplasează prin organism. Acest proces poate provoca encefalită toxoplasmică (leziuni neurologice) sau toxoplasmoză retiniană (pierderea vederii). Infecția în timpul sarcinii prezintă riscuri suplimentare. Parazitul poate cauza probleme grave de sănătate pentru bebelușii în dezvoltare, cu sistem imunitar imatur. Structura chisturilor Toxoplasma Chisturile se dezvoltă treptat pe măsură ce sistemul imunitar exercită presiune asupra parazitului. Fiecare chist este înconjurat de un perete protector și conține sute de paraziți cu creștere lentă, cunoscuți sub numele de bradizoite. Deși chisturile sunt microscopice, ele sunt relativ mari în comparație cu alți agenți patogeni intracelulari, ajungând până la 80 de microni în diametru. Bradizoitele individuale măsoară aproximativ cinci microni în lungime. Aceste chisturi se găsesc cel mai frecvent în neuroni, dar apar frecvent și în mușchii scheletici și cardiaci. Oamenii se infectează adesea prin consumul de carne insuficient preparată, care conține aceste chisturi. Tratamentele actuale nu pot elimina chisturile Wilson a remarcat că medicamentele actuale pot controla forma cu creștere rapidă a parazitului responsabil de boala acută, dar nu pot elimina chisturile. „Prin identificarea diferitelor subtipuri de paraziți din interiorul chisturilor, studiul nostru identifică care dintre aceștia sunt cei mai susceptibili să se reactiveze și să provoace daune”, a spus ea. „Acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care eforturile anterioare de dezvoltare a medicamentelor au întâmpinat dificultăți și sugerează ținte noi, mai precise, pentru terapiile viitoare”. Redefinirea ciclului de viață „Timp de decenii, ciclul de viață al Toxoplasma a fost înțeles în termeni excesiv de simpliști”, a spus Wilson. „Cercetarea noastră contestă acest model. În loc de o populație uniformă, chisturile conțin cel puțin cinci subtipuri distincte de bradizoite. Deși toate sunt clasificate ca bradizoite, ele sunt funcțional diferite, cu subseturi specifice pregătite pentru reactivare și boală.” Cercetarea schimbă modul în care percepem chistul Toxoplasma. Wilson speră că descoperirile vor determina o schimbare de orientare în cercetarea acestei boli infecțioase răspândite.
Cercetătorii au descoperit efectul real al somnului de după-amiază. Rezultatele sunt neașteptate
Un pui de somn rapid a fost asociat cu mai multe beneficii pentru sănătate. E vorba de stimularea creativității, îmbunătățirea abilităților parentale și creșterea bucuriei. Acum, noi cercetări arată cum creierul beneficiază de pe urma siestei de după-amiază. Somnul de după-amiază are mai multe beneficii pentru sănătate. Crește bucuria, avem mai multă creativitate și sunt îmbunătățite funcțiile cognitive. Studii anterioare au arătat că un pui de somn energizant poate preveni micșorarea creierului. Poate, de asemenea, îmbunătăți funcțiile cognitive pe măsură ce îmbătrânim. Până și o odihnă scurtă poate ajuta creierul să se recupereze Iar un studiu recent publicat în revista NeuroImage arată că până și o odihnă scurtă poate ajuta creierul să se recupereze și să-și îmbunătățească capacitatea de învățare. Sunt efecte despre care se credea anterior că apar doar după o noapte întreagă de somn. După un pui de somn de 45 de minute, conexiunile sinaptice din creier — conexiunile dintre celulele nervoase — s-au putut recupera. Erau și mai bine pregătite să asimileze conținut nou. Creierul nostru este activ în mod constant pe tot parcursul zilei. Poate ajunge chiar la un punct de saturație în care capacitatea sa de a învăța lucruri noi scade în timp. Cu toate acestea, orice perioadă de odihnă poate ajuta mintea să se recupereze și să se reseteze fără a pierde informațiile acumulate anterior. Problemele ocazionale de somn nu duc automat o scădere a performanței Cercetătorii au subliniat, de asemenea, că problemele ocazionale de somn nu determină automat o scădere a capacității de învățare sau a performanței. Există însă câteva sfaturi de care trebuie să țineți cont pentru a profita la maxim de un pui de somn scurt. Un studiu a descoperit că somnul de prânz permite creierului să se recupereze complet pentru a funcționa mai bine și a învăța informații noi. Deși studiul s-a concentrat pe somnul de prânz de aproape o oră, este recomandat să păstrați perioadele de odihnă din timpul zilei scurte și plăcute. Pui de somn de până la 20 de minute „Un pui de somn scurt, de până la aproximativ 20 de minute, în timpul perioadei de siestă a zilei (între 13:00 și 15:00), poate fi util pentru îmbunătățirea cognitivității și a stării de veghe”, a declarat dr. Thomas Michael Kilkenny, directorul Institutului de Medicină a Somnului de la Spitalul Universitar Northwell Staten Island, pentru The Post. „Orice durată mai lungă poate declanșa inerția somnului, dorința creierului de a continua să doarmă”, a spus Kilkenny. Somnul mai lung poate duce la un indice de masă corporală mai mare. Poate duce la tensiune arterială mai ridicată și o prevalență crescută a sindroamelor metabolice legate de obezitate, diabet și boli de inimă. De asemenea, poate afecta ora mesei și ora de culcare, amânându-le și provocând o creștere a consumului. De asemenea, este recomandat să vă întindeți și să vă odihniți într-o cameră răcoroasă și întunecată. Asta semnalează corpului că este timpul să doarmă. „Dacă este prea cald sau prea rece, va fi mai greu să adormiți”, a remarcat Kilkenny. „De asemenea, dacă în cameră este prea luminată, acest lucru ne poate împiedica să adormim”. Asigurați-vă că vă simțiți confortabil, atât în ceea ce privește îmbrăcămintea, cât și locația, cum ar fi un pat sau o canapea confortabilă. Cofeina ar trebui evitată Unii experți, însă, susțin că patul nu este potrivit pentru o siestă scurtă. Canapeaua este combinația perfectă de confort, fără a încuraja un somn prea lung. Cofeina ar trebui, de asemenea, evitată la mijlocul după-amiezii, pentru a nu perturba somnul, fie că este vorba de un pui de somn sau de somnul de noapte. „Cofeina este un stimulent și, ca atare, va reduce nevoia noastră de a dormi. Cu toate acestea, când efectul cofeinei dispare, putem experimenta o cădere bruscă, când ne simțim foarte somnoroși”, a spus Kilkenny.
Beneficiul surprinzător al jocurilor de societate pentru creier
Cercetarea a analizat 18 studii care au examinat jocurile de societate cu numere și abilitățile matematice timpurii la copiii de la vârsta preșcolară până la clasa a doua, scrie Independent. S-a constatat că jocurile îmbunătățesc abilitățile matematice. „Indicator puternic al succesului ulterior la școală” Gena Nelson, una dintre autorii raportului, a declarat că au ales acest subiect deoarece abilitățile matematice timpurii sunt un indicator puternic al succesului ulterior al copiilor la școală. „Jocurile de societate cu numere sunt ușor de utilizat și accesibile”, a precizat cercetătoarea. „Această analiză arată că sesiunile scurte de joc cu jocuri de societate cu numere liniare pot îmbunătăți în mod semnificativ abilitățile matematice fundamentale timpurii. E vorba de numărat, recunoașterea numerelor și înțelegerea cantității”, a explicat Nelson. Beneficii și pentru adulți: concentrare, memorie, rezolvare de probleme Natalie Mackenzie, expertă în creier și cogniție cu 20 de ani de experiență, a explicat cum jocurile de societate pot fi utile și pentru adulți. Acestea ajută la îmbunătățirea capacității de concentrare, antrenează memoria și dezvoltă abilitățile de rezolvare a problemelor. Regulile structurale și „comportamentele distractive orientate spre atingerea unui obiectiv” pot fi satisfăcătoare și pot oferi conexiuni sociale. „Aceste jocuri activează și utilizează simultan mai multe zone și sisteme ale creierului”, a declarat Mackenzie. Cortexul prefrontal, responsabil de funcțiile executive precum planificarea, luarea deciziilor și controlul impulsurilor, este activ pentru numărarea spațiilor, memorarea regulilor și planificarea mișcărilor. Hipocampul, centru al memoriei și învățării, este implicat în reamintirea și repetarea secvențelor și tiparelor. „Celulele care se activează împreună, se conectează împreună” Jocurile pot oferi „stimuli multisenzoriali”, inclusiv procesarea vizuală, conștientizarea spațială și mișcarea fizică, care contribuie la întărirea creierului. „Într-un creier tânăr și adaptabil, aceasta este o practică foarte valoroasă”, a adăugat Mackenzie. „Celulele care se activează împreună, se conectează împreună. Cu cât o acțiune sau un proces este practicat și repetat mai mult, cu atât rezultatul și conexiunea sunt mai puternice pe termen lung”, a explicat experta. Autorii studiului testează acum un set de jocuri originale cu numere, cărți de povești cu teme matematice și întrebări de conversație pentru părinții care au copii cu dizabilități între trei și cinci ani. Echipa speră să încorporeze caracteristici din cele mai bune jocuri de societate într-un joc destinat copiilor cu dizabilități, cu niveluri și provocări matematice opționale.
Amnezia digitală: Smartphone-ul ți-a furat memoria fără să-ți dai seama
Specialiștii au identificat un nou sindrom: amnezia digitală. Este prăbușirea memoriei cauzată de tendința de a delega tot ce ar trebui să ne amintim către smartphone-uri. Transferăm întregul bagaj mnemonic în tehnologie. Iar memoria se deteriorează cu cât este mai puțin utilizată. Creierul tinerilor arată ca al bătrânilor Un studiu american alarmant a urmărit 10.000 de copii născuți în 2000 până la vârsta de 20 de ani. Tomografiile computerizate ale craniului au arătat o imagine șocantă: o atrofie corticală evidentă, similară cu cea observată la persoanele în vârstă. Fenomenul este atribuit utilizării compulsive a smartphone-urilor încă din copilărie. Specialiștii îl compară cu starea patologică care apare în Parkinson și Alzheimer, conform Il Giornale. Efectul Google Revista Nature a publicat un articol despre „efectul Google”. Oamenii se bazează pe faptul că toate informațiile sunt stocate pe internet. Pot fi recuperate cu un simplu clic. Dar utilizarea prelungită amorțește procesele cognitive. Împiedică gândirea profundă și memoria episodică. Rezultatul: reducerea densității materiei cenușii din hipocampus. Riscuri: de la depresie la o gamă largă de psihopatologii. Atenția a scăzut la 10 secunde Universitatea din California, Irvine, a măsurat durata medie de atenție pentru o activitate. În 2004 era de 2,5 minute. În 2013 scăzuse la 47 de secunde. În 2024 a ajuns la un prag îngrijorător de 10 secunde. Capacitatea noastră de a rămâne concentrați este în continuă scădere. Dependența de smartphone Un studiu de la Universitatea Germană din Heidelberg arată că îndepărtarea de smartphone pentru 72 de ore reactiveză creierul. Dar creează și anxietate de deconectare. Smartphone-urile au devenit o „proteză digitală” a corpului nostru. Cei care pleacă de acasă fără telefon se grăbesc să se întoarcă. Părinții distrași de telefoane uită copiii în mașini. Deși smartphone-urile sunt, fără îndoială, un ajutor prețios, primul pas în găsirea unui echilibru între tehnologia digitală și capacitatea noastră de a gândi, de a ne concentra și de a reflecta într-un mod profund, depinde numai de noi să evităm deteriorarea funcțiilor noastre cognitive și a sănătății mentale: să împiedicăm dispariția materiei cenușii și să evităm pierderea permanentă a memoriei.
Cele patru obiceiuri simple care ne pot întineri creierul cu opt ani. Descoperirea oamenilor de știință
Există câteva obiceiuri pe care dacă le adoptăm putem să avem un creier mai tânăr cu până la opt ani. Oamenii de știință de la Universitatea din Florida au descoperit că optimismul, somnul profund suficient, gestionarea stresului, dar și existența unui sprijin social puternic au fost asociate cu un creier care „arată” mai tânăr. Folosindu-se de estimări avansate ale „vârstei creierului” bazate pe RMN, cercetătorii au constatat faptul că persoanele cu mai mulți factori de stil de viață sănătos avea creierul cu până la opt ani mai tânăr decât vârsta indicată în certificatul de naștere – chiar și în rândul celor care trăiau cu dureri cronice. Obiceiurile care întineresc creierul Studiul a urmărit 128 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată, de pe patru continente, pe o perioadă de doi ani. Aproape 70% dintre participanți au fost femei, iar majoritatea trăiau cu dureri cronice legate de osteoartrită a genunchiului sau cu riscul de dezvolta această afecțiune. Cercetătorii au estimat „vârsta creierului” fiecărui participant și au comparat-o cu vârsta reală. Cei care au raportat cea mai sănătoasă combinație de factori psihologici și de stil de viață aveau creiere care păreau cu până la opt ani mai tinere decât era de așteptat. În schimb, o serie de dificultăți, inclusiv durerea cronică, veniturile mai mici, nivelul mai scăzut de educație și dezavantajele sociale, au fost asociate cu creiere care păreau mai îmbătrânite. Cu toate acestea, cercetătorii au constata și faptul că impactul dificultăților asupra îmbătrânirii creierului s-a diminuat, beneficiile factorilor pozitivi de stil de viață au fost mai puternice și de mai lungă durată. „Acestea sunt lucruri asupra cărora oamenii au un anumit nivel de control. Poți învăța să percepi stresul diferit. Somnul deficitar este foarte tratabil. Optimismul poate fi exersat”, spune Jared Tanner, doctor în științe, profesor asociat de psihologie clinică și a sănătății la Universitatea din Florida și unul dintre coordonatorii studiului. Recomandările autorului:
Avem un creier. Cum procedăm? – Întrebarea de etică pe care și-o pun oamenii de știință care au creat un creier uman în laborator
La începutul acestui an, oamenii de știință de la Universitatea John Hopkins au dezvăluit că au creat ceva uimitor, care avea să le dea bătăi de cap nu numai științific, ci și etic: un creier uman întreg, în miniatură . Vorbim de un fel de organ, o masă de țesut uman, crescut din celule stem, țesut, însă, menit să imite funcția creierului nostru, să servească drept teren de testare pentru studierea bolilor și a noilor medicamente. A fi sau a nu fi etic? Dar un creier, fie el și crescut în laborator, i-a determinat pe cercetători să-și pună întrebarea dacă aceste mici forme de viață ar putea deveni conștiente în viitor, lucru care ar putea, bineînțeles, să aibă imense implicații etice, derutante, moral. Întrebarea era simplă: „Dacă organoizii cerebrali devin conștienți, ar trebui să experimentaăm pe ei?” „Nu am gură și totuși trebuie să țip” 23% dintre respondenți au respins complet ideea, spunând că nu există nicio justificare etică pentru asemenea experimente. Un creier uman miniatural, chiar și într-o formă rudimentară, ar putea fi capabil de gândire, de durere sau de frică. „Nu văd niciun progres științific care să merite viețile — la propriu — ale acestor ființe create, odată ce ele dobândesc conștiință”, a scris un cititor către „Live Science”. „Nu am gură și totuși trebuie să țip…”, a scris acesta. Rezultate foarte strânse Alți 25% au spus că oamenii de știință nu ar trebui să testeze pe organoizi conștienți, însă lucrul cu organoizi inconștienți este acceptabil, atâta timp cât aceștia sunt monitorizați atent pentru orice semn de conștiință. 22% dintre respondenți au considerat că experimentele pe organoizi conștienți sunt acceptabile, dar ar trebui impuse reglementări pentru a le proteja bunăstarea. În schimb, 19% au afirmat că nu este nevoie de nicio modificare a regulilor actuale privind manipularea acestor organisme. Restul participanților s-au declarat nehotărâți. Complexitatea strcuturilor create în laborator cere reguli complexe de etică Nu este clar cât de aproape suntem de crearea unui organoid cerebral cu un strop de conștiință, dar există sentimentul că ne apropiem cu pași foarte mici de acea posibilitate. Experimentele anterioare pe organoizi erau mai simple, însă acum — așa cum arată și studiul de la Johns Hopkins — cercetătorii pot construi structuri cerebrale mai complexe, care conectează între ele diferite regiuni ale creierului. De aici, nu e greu de imaginat cum, la un moment dat, un gând ar putea prinde formă printre milioanele de neuroni crescuți în laborator.