Eurostat: România, cea mai rapidă ascensiune economică din Uniunea Europeană
Analizând cronologia Eurostat a ultimilor 20 de ani, observăm un avans solid între 2004 și 2008. Criza economică mondială a adus un punct de cotitură, blocând creșterea veniturilor între 2008 și 2011, urmat de scăderi efective în 2012 și 2013. Din 2014, economia europeană și-a reluat trendul ascendent, întrerupt din nou de contracția bruscă din 2020, cauzată de pandemie. Anul 2021 a adus o revenire rapidă, urmată de o consolidare mai lentă în 2022 și 2023, în timp ce datele preliminare pentru 2024 indică o nouă accelerare a creșterii. Eurostat: România, campioana creșterilor la nivelul UE Performanța cea mai impresionantă din întregul bloc comunitar a fost înregistrată de România, unde venitul real al gospodăriilor pe locuitor a explodat cu 134% în ultimele două decenii. În clasamentul celor mai dinamice economii, România este urmată de: Lituania: +95% Polonia: +91% Malta: +90% Aceste cifre reflectă un proces accelerat de convergență economică pentru statele din Europa Centrală și de Est. Beneficiind de investiții străine, absorbția fondurilor europene și o creștere economică robustă, aceste țări au reușit să recupereze o parte semnificativă din decalajul față de statele vestice. Grecia și Italia: singurele țări pe minus La polul opus, două state membre se confruntă cu o realitate sumbră, fiind singurele care au înregistrat un regres al veniturilor reale în ultimii 20 de ani: Grecia: –5% Italia: –4% Efectele crizei datoriilor suverane, combinate cu stagnarea economică prelungită și diverse probleme structurale, au erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor din aceste două țări, plasându-le într-o categorie unică în UE. Avansuri modeste pentru economiile consolidate În mod paradoxal, unele dintre cele mai bogate și stabile economii europene au raportat progrese temperate în aceeași perioadă: Spania: +11% Austria: +14% Belgia: +15% Luxemburg: +17% Aceste creșteri mai lente nu indică o problemă economică, ci mai degrabă maturitatea acestor piețe. Pornind de la un nivel de venit deja foarte ridicat, potențialul de creștere accelerată este, în mod natural, mai redus. O Europă cu mai multe viteze Imaginea de ansamblu oferită de Eurostat, arată că nivelul de trai în Uniunea Europeană a progresat în ciuda șocurilor economice succesive. Cu toate acestea, UE rămâne un spațiu al contrastelor. Pe de o parte, vedem state care au realizat salturi spectaculoase, reducând decalajele istorice. Pe de altă parte, există țări care au stagnat sau chiar au regresat economic. România se distinge ca un exemplu de succes al ultimelor două decenii, lider detașat în ceea ce privește creșterea veniturilor. Această performanță subliniază transformarea economică profundă prin care a trecut țara, dar evidențiază și faptul că drumul către înțelegerea deplină cu standardele de viață din Occident este încă în desfășurare.
Banca Mondială prevede o creștere economică pentru țările balcanice de vest
Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia sunt prognozate să înregistreze o creștere economică colectivă de 3,1% în 2026 și de 3,6% în 2027. Aceasta ar urma unei creșteri probabile de 3% în 2025, mult mai slabă decât cea de 3,6% din 2024 și cu 0,2 puncte procentuale sub previziunile anterioare, se arată în raport, care menționează că au existat o inflație ridicată și constrângeri asupra comerțului și investițiilor, scrie Reuters. Politica fiscală a regiunii a rămas disciplinată, în ciuda creșterii robuste a salariilor și a creditelor, deficitul combinat fiind sub 3% din PIB, iar datoria publică în scădere, se arată în raport. Pe ce trebuie să se concentreze regiunea Cu toate acestea, regiunea trebuie să se concentreze pe crearea de locuri de muncă de calitate pentru a-și menține convergența cu Uniunea Europeană. „Pentru a ajuta regiunea să devină o economie modernă, este important să se regândească strategiile privind locurile de muncă, cum ar fi încurajarea unei participări mai mari pe piața muncii, îmbunătățirea competențelor populației și stimularea întreprinderilor prin modernizări digitale”, a declarat Xiaoqing Yu, directorul diviziei băncii pentru Balcanii de Vest, în raport. Raportul arată că, pe piața muncii din Balcanii de Vest, persistă deficitul de forță de muncă în unele sectoare, în ciuda ratei ridicate a șomajului. Acesta menționează că participarea forței de muncă, în special în rândul femeilor, tinerilor și persoanelor în vârstă, este scăzută. Banca a avertizat că regiunea se va confrunta cu provocări demografice, deoarece populația în vârstă de muncă a scăzut și se preconizează că va continua să scadă cu aproximativ 20 % până în 2050. Banca prevede un deficit posibil de peste 190 000 de lucrători în următorii cinci ani, dacă tendințele actuale se mențin.
Kelemen Hunor: Creșterea economică va fi de maximum 0,3% în acest an, ceea ce nu e creștere, e stagnare
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat că România va înregistra o creștere economică de maximum 0,3% în acest an, calificând această cifră drept „stagnare” mai degrabă decât creștere reală. „În acest an creșterea economică nu cred că va fi mai mare de 0,2-0,3%, ceea ce nu e o creștere, este stagnare, dar pe cifre va fi o ușoară creștere”, a declarat liderul UDMR la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor a explicat că România trebuie să își asigure o creștere economică de 2-2,5% în 2026 pentru a recupera terenul pierdut, subliniind că „contextul regional și contextul internațional nu e foarte favorabil pentru România, dar avem noi problemele noastre interne”. Referitor la deficitul bugetar, președintele UDMR a estimat că acesta va fi de 8,3 – 8,4% la închiderea anului. „Mai jos de 8% nu putem”, a precizat el, explicând că reducerea cu un procent în cinci luni reprezintă o performanță semnificativă, având în vedere că în primele luni ale anului „eram în campania electorală și nimeni nu a vrut să se ocupe de aceste ajustări în buget”. Kelemen Hunor a avertizat că România trebuie să fie „extrem de atentă să nu distrugem economia”, explicând că măsurile de austeritate pot duce la creșterea inflației, reducerea consumului și investițiilor publice, cu riscul intrării în recesiune tehnică. „Noi trebuie să ne ocupăm de a asigura o creștere economică și încet-încet să recuperăm”, a conchis liderul UDMR, menționând că România are la dispoziție 5-6 ani pentru reducerea treptată a deficitului. Întrebat despre angajamentul față de Comisia Europeană de a reduce deficitul la 7%, președintele UDMR a declarat că România poate negocia cu instituțiile europene o diferență mică la acest obiectiv. „Nu pot să vin cu informații mai precise, fiindcă nu eu port discuțiile, ci ministrul de finanțe, care are în fiecare zi discuții cu cei de la Comisie. Eu cred că în momentul în care Comisia vede că ne-am angajat foarte serios pe un anumit drum, cu anumită viteză, cu predictibilitate, atunci se poate negocia cu ei acest deficit”, a explicat Kelemen Hunor.
Câciu: România a încheiat pe creștere primul semestru. Reformiștii de Oradia au spus că e dezastru
„Înțeleg că România a încheiat pe creștere economică primul semestru al anului 2025. Acel semestru despre care, actualii «reformiștii» spun că a fost dezastru. Nu mai spun că deficitul la 6 luni a fost sub cel programat cu 0,6 pp. Nu mai spun că investitiile au fost cu peste 6 mld lei peste deficitul primar. PIB nominal, ultimele 4 trimestre, peste 1820 miliarde lei. 364 miliarde euro. În 2019 PIB-ul era de 211 miliarde euro”, a scris vineri pe Facebook Adrian Câciu. „Ok, am încheiat acel ciclu care nu arată deloc rău, dar despre care «reformiștii» de «Oradia» și corul de bocitoare au spus ca e dezastru (ei fiind însă parte a subiectului vituperat, pe baza căruia au obținut funcții, bani, sinecuri, proiecte). Au visat numai junk și dezastru deși, 150 mld euro în plus la economia națională nu sunt de trecut cu vederea!”, a adăugat fostul ministru. El se întreabă cum vor arăta cifrele după semestrul 2: „Vom avea contractie/recesiune tehnică? Vom avea inflație de 2 cifre? Vom avea deficit mai mare decât cel programat? Până atunci, vă dau un sfat: mai ușor cu pianul pe scări! La muncă, nu la criticat trecutul”.
REACȚIILE economiștilor după anunțul privind creșterea PIB: Există o discrepanță mare
În termeni anuali, economia a crescut cu +0,3%, sub consensul Bloomberg de +0,6% an/an. Au existat revizuiri semnificative ale datelor seriilor istorice. Datele de astăzi pot fi, de asemenea, revizuite în viitor, scriu economiștii BCR într-o notă transmisă joi investitorilor. „Ne așteptăm ca consumul să decelereze în continuare în trimestrul al doilea, dar acest lucru ar putea însemna și un impact negativ mai mic din partea exporturilor nete. Investițiile ar trebui să înregistreze o contribuție pozitivă relativ puternică la creștere”, scrie în raportul BCR, potrivit Hotnews. Având în vedere cifrele din al doilea trimestru, aceștia au decis să mențină, cel puțin până la detalierea prognozei, estimarea dinamicii PIB la +1,3% pentru acest an. „Există o discrepanță mare între rata anuală de creștere ajustată sezonier și cifra neajustată. Până când nu vom obține valorile detaliate care să explice discrepanța dintre cele două este foarte dificil de realizat”, mai precizează economiștii BCR. Foto: envato AUTORUL RECOMANDĂ: Memorandumul prin care Executivul stabilește pașii și termenele pentru a obține banii din PNRR, pe masa lui Ilie Bolojan Finanțiștii avertizează: vine STAGFLAȚIA! Fenomenul care crește sărăcia, confirmat de cifrele INS
Comisia Europeană a redus previziunile de CREȘTERE pentru România. Ce spune prognoza macroeconomică de primăvară despre consolidarea fiscală
Comisiei Europeană a redus, din nou, estimările de creștere economică ale României, conform celei mai recente prognoze macroeconomice, pentru primăvară, dată publicității luni, membru al Uniunii Europene și la nivelul blocului comunitar. Previziuni economice de primăvară pentru România indică o reducere a avansului economic pentru 2025, față de cel estimat în toamnă, dar și cel din primăvară, dar și din anul precedent. Acum Comisia estimează pentru 2025,o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, de la 2,5 la 1,4 %, urmat de 2,2% în 2026. Pentru anul trecut, noua estimare de creștere este de 0,8%, aproape de două mai puțin decât previzionat acum câteva luni. Inflația ar urma să ajungă la 5,1 în 2025 și 3,9 în 2026. Deficitul public s-a adâncit pentru 2024 la 9,3% din PIB, iar pentru 2026 e estimat pe 8,6%, și cu doar 2 procente mai puțin în 2026. Diferențele față de astă toamnă Anterior, în toamnă Comisia estima pentru 2024,o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, până la 1,4 %, urmat de 2,5% în 2025, de la 3,3% pentru 2024 și 3,1% pentru 2025, conform estimărilor din primăvară. Atunci Executivul UE preconiza că inflația totală va scădea ușor, dar va rămâne peste 5 % în 2024, 5,5% întrucât presiunile asupra prețurilor sunt în continuare ridicate ca urmare a creșterii continue a venitului disponibil. Pentru 2025, inflația era estimată să scadă la 3,9%, iar în 2026, la 3,6%. Comisia atrăgea atenția că se preconizează că deficitul public al României va ajunge la 8 % din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023. „Se preconizează că aceasta va rămâne, în linii mari, la acest nivel în 2025 și 2026, presupunând că politicile actuale nu se vor schimba. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va crește la aproape 60 % în 2026”, potrivit Comisiei, în toamnă. Riscurile la adresa economiei Potrivit documentului Comisiei, după un an 2024 anevoios, economia României era pe cale să se accelereze la începutul anului 2025, în special datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor SUA, precum și de volatilitatea politică și fiscală internă sporită sunt de așteptat să afecteze exporturile, sentimentul economic și, în cele din urmă, investițiile și consumul. Se preconizează că acest lucru va avea ca rezultat doar o creștere moderată a PIB-ului real de 1,4 % în 2025, care se preconizează că se va consolida și mai mult, ajungând la 2,2 % în 2026. Inflația este proiectată să se reducă, dar să rămână ridicată, în timp ce șomajul este proiectat să scadă marginal. Deficitul public a fost de 9,3 % din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor și pensiilor din sectorul public. Se preconizează că acesta va scădea modest la 8,6 % din PIB în 2025 și la 8,4 % în 2026, reflectând un pachet de măsuri puse în aplicare la sfârșitul anului 2024. Accelerare modestă a creșterii economice pe fondul unui grad ridicat de incertitudine Comisia arată că sentimentul economic s-a menținut pozitiv la începutul anului 2025, în pofida turbulențelor economice și a incertitudinilor persistente. Serviciile de construcții, agricultură și transport prezintă perspective de performanță îmbunătățite, ajutate și de aderarea la spațiul Schengen și de modernizarea infrastructurii. Redresarea puternică a sectorului construcțiilor rezidențiale, alături de investițiile solide finanțate de UE în infrastructura publică, sunt de bun augur pentru redresarea formării brute de capital fix, în pofida faptului că investițiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și de volatilitatea geopolitică, În același timp, indicatorii cu frecvență ridicată indică o încetinire a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, întrucât este probabil ca politicile restrictive privind veniturile și inflația încă ridicată să descurajeze creșterea venitului disponibil. „Deși România are doar schimburi comerciale limitate cu SUA, se preconizează că majorarea tarifelor de către SUA va limita redresarea exporturilor României, în special a bunurilor fabricate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE. Se preconizează că contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului va scădea în 2025, deoarece încetinirea cererii interne reduce creșterea importurilor, iar perspectivele exporturilor de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. Pe ansamblu, se anticipează că dinamica PIB real se va accelera doar modest, până la 1,4% în 2025, nivel inferior celui potențial”, potrivit Comisiei. „În 2026, se preconizează că scăderea inflației și relaxarea politicii monetare, care vor conduce la condiții de finanțare mai favorabile, vor sprijini creșterea consumului privat. Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se diminuează, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Având în vedere perspectivele de creștere mai bune pentru partenerii comerciali ai UE, se preconizează că exporturile vor crește în continuare, dar se preconizează că contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului va rămâne ușor negativă”, arată reprezentanții Executivului comunitar. Per ansamblu, se anticipează o consolidare moderată a dinamicii PIB real, până la 2,2%. După o creștere semnificativă în 2024, se preconizează că deficitul de cont curent se va reduce treptat, dar va rămâne la niveluri încă ridicate, de aproape 8 % din PIB în 2025 și de 7 % din PIB în 2026. „Riscurile la adresa previziunilor sunt înclinate în sensul scăderii, în special în cazul în care persistă incertitudinea politică și fiscală internă, iar cererea externă este afectată într-o măsură mai mare decât se estimase”, arată Comisia, care a publicat raportul la o zi după al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Creșteri salariale moderate pe parcursul orizontului de prognoză Tensiunile de pe piața forței de muncă s-au atenuat și se preconizează că creșterea ocupării forței de muncă va continua atât în 2025, cât și în 2026, fiind sprijinită în principal de creșterea numărului de angajări în sectorul privat. Se preconizează că rata șomajului va scădea în continuare, ajungând la aproape 5 % până la sfârșitul anului 2026. Creșterea cu două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar se preconizează că ritmul creșterilor salariale se va tempera semnificativ pe parcursul orizontului de prognoză. În decembrie 2024 a fost
Previziunile economice ale Comisiei Europene pentru 2025: Creștere moderată pe fondul incertitudinii economice globale
Economia UE a început anul 2025 pe o bază ceva mai solidă decât se anticipase și se preconizează că va continua să crească la un ritm modest în acest an, anunță Comisia Europeană. O accelerare a creșterii este prognozată pentru 2026, în pofida incertitudinii politice și a tensiunilor comerciale sporite la nivel mondial. Previziunile economice din primăvara anului 2025 ale Comisiei Europene estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1% în 2025 în UE și cu 0,9% în zona euro, în linii mari același ritm ca cel înregistrat în 2024. În 2026, se preconizează o accelerare a creșterii la 1,5% în UE și la 1,4% în zona euro. Inflația în zona euro ar trebui să încetinească de la 2,4% în 2024 la o medie de 2,1% în 2025 și 1,7% în 2026. În UE, inflația ar trebui să urmeze o dinamică similară, scăzând puțin sub 2% în 2026. O perspectivă deteriorată, dar o economie rezistentă În ultimul trimestru din 2024, economia UE a înregistrat o creștere peste așteptări, de 0,4%, în mare parte datorită cererii interne robuste. Această dinamică pozitivă a continuat în primul trimestru al anului 2025, datele preliminare indicând o creștere reală a PIB de 0,3%. Cele mai recente previziuni revizuiesc semnificativ în scădere perspectivele de creștere. Acest lucru se datorează în mare parte unei perspective mai slabe a comerțului mondial și unei incertitudini mai mari a politicii comerciale. Conform Le Figaro, Danemarca (cu o creștere economică de 3,6%), Irlanda (3,4%) și Polonia (3,3%) ar fi cele mai dinamice țări din zona euro în 2025. Germania și Austria sunt codașe, cu economii în stagnare sau chiar în recesiune în cazul Austriei. În cazul Franței, Comisia preconizează o creștere foarte modestă de 0,6%, o prognoză identică cu cea a FMI, care încă miza pe o creștere de 0,8% în toamna anului trecut. Creșterea economică globală în afara UE este acum estimată la 3,2% atât pentru 2025, cât și pentru 2026, în scădere față de rata de 3,6% prognozată în toamna anului 2024. Această revizuire în sens descendent reflectă în mare măsură o perspectivă mai slabă atât pentru SUA, cât și pentru China. Încetinirea comerțului mondial este și mai accentuată. În consecință, se preconizează că exporturile UE vor crește cu numai 0,7% în acest an, cu o nouă contracție a exporturilor de bunuri, parțial compensată de rezistența exporturilor de servicii, mai puțin afectate de tensiunile comerciale. În 2026, creșterea exporturilor ar trebui să se accelereze la 2,1%. În ceea ce privește consumul privat, se preconizează că creșterea va fi ușor mai robustă decât cea proiectată în toamnă, ajungând la 1,5% în 2025 și la 1,6% în 2026. Piața forței de muncă rămâne solidă, cu o îmbunătățire a salariilor reale În 2024, expansiunea continuă a ocupării forței de muncă a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de muncă în economia UE, atingându-se astfel un nou record pentru numărul de locuri de muncă din Uniune. În ciuda unei creșteri economice modeste, se preconizează că ocuparea forței de muncă va crește cu încă două milioane de locuri de muncă până la sfârșitul orizontului de prognoză. Rata șomajului ar trebui să scadă la un nou minim istoric de 5,7% în 2026. După ce a crescut cu 5,3% în 2024, creșterea salariilor nominale va încetini în 2025 și 2026. Lucrătorii vor continua să beneficieze de creșteri ale salariilor reale și, de asemenea, se așteaptă să recupereze pe deplin puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani, cauzată de creșterea inflației. Procesul dezinflaționist în curs, care a început la sfârșitul anului 2022, este așteptat să avanseze în mod constant. După o scădere la 2,4% în 2024, se preconizează că inflația din zona euro, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, va atinge ținta BCE de 2% în 2025, scăzând în continuare în 2026. Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în sens negativ. Fragmentarea în continuare a comerțului mondial ar putea diminua creșterea PIB-ului și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Pe de altă parte, reducerea în continuare a tensiunilor comerciale dintre UE și SUA sau extinderea mai rapidă a comerțului UE cu alte țări, inclusiv prin noi acorduri de liber schimb, ar putea susține creșterea UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea, de asemenea, o contribuție pozitivă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Dezastrul privind România nu este validat de datele statistice. România a avut CREȘTERE economică, în timp ce 10 țări din UE au avut cădere economică
În ultimii ani, economiile europene s-au confruntat cu crize multiple, începând de la pandemie până la criza energetică și impactul costisitor al războiului din Ucraina. Toate au avut ca efect o criză economică, care a lovit asimetric principalele economii europene. Totuși, cifrele oficiale arată că economia României a rezistat bine, rămânând pe o traiectorie de creștere economică. România nu a intrat în recesiune. Conform datelor Eurostat, 10 țări din UE27 au avut cădere economică anuală în ultimii 2 ani. Germania, Estonia, Austria și Finlanda în 2023 și 2024, Cehia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria și Suedia în 2023 iar Letonia în 2024. Estonia, Irlanda Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Austria și Finlanda au fost în recesiune tehnică în ultimii 2 ani. PIB-ul României a crescut de la 242 miliarde euro în anul 2021 la 354 miliarde euro în anul 2024, ceea ce înseamnă un plus de 46%. De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteza de convergență față de media UE27, egalând Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 79% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Profiturile mai mari în mediul de afaceri din ultimii ani au permis ca sănătatea financiară să crească în economie. Datele Băncii Naționale a României arată că îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut cu 1 pp, la 2,41%, la finalul anului trecut. România trebuie să continue modelul bazat pe investiții și crearea de locuri de muncă. Fostul premier Marcel Ciolacu a publicat joi un mesaj în care a atașat bilanțul PSD la guvernare. Social-democrații susțin că în timpul guvernării sale din ultimii ani s-au făcut cele mai mari investii publice din istorie, 54 milioane de euro. Tot în această perioadă, PSD spune că s-au construit cei mai mulți kilometri de autostradă, care au fost și dați în folosință. Potrivit datelor PSD, ar fi vorba despre 382 de kilometri de drumuri de mare viteză în plus. Totodată, social-democrații anunță „cea mai mare creștere a salariului mediu net” și susțin că acesta a crescut cu 47%. De asemenea, PSD mai precizează în bilanțul său că a înregistrat și cea mai mare creștere a salariului minim (+76%), precum și cea mai consistentă creștere a pensiilor (+70%). CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu prezintă bilanțul PSD la guvernare: „Știu că vor exista multe critici și mi le asum” Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!” Profesorul de economie Adrian Mitroi DEMONTEAZĂ “apocalipsa economică”: „N-are nimic de-a face cu realitatea” Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele