Investitorii americani nu pariază pe economia României. Care sunt principalele riscuri
Investitorii americani nu pariază pe o creștere a economiei din România în 2026, iar optimismul mediului de afaceri a scăzut drastic comparativ cu anul 2024. Deși nu estimează o recesiune iminentă, fenomenul stagnării domină în rândul companiilor, iar principalele riscuri sunt legate de instabilitatea politică, inflație, deficitul bugetar și slăbirea monedei naționale. Conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham România), mai mult de jumătate dintre companii anticipează stagnarea economiei în 2026. De asemenea, 22% estimează o scădere și doar 21% se așteaptă la o creștere economică în 2026. Investitori nu mai cred într-o creștere economică Comparativ cu anul 2024, numărul companiilor care estimează o creștere economică a scăzut. Dacă în urmă cu doi ani, mai bine de jumătate dintre companii, 52%, aveau o astfel de estimare pentru economia românească, în 2026 numărul lor a scăzut cu peste jumătate și a ajuns la 21%. De asemenea, numărul companiilor care estimează o stagnare a economiei a crescut de la 39% în 2024, la 57% în 2026. Instabilitatea politică, principalul risc pentru economia românească Când vine vorba de riscurile economice, investitorii le percep preponderent pe cele legate de mediul economic și cel politic din țară. În 2026, instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru economie perceput de companii, 89%, fiind cel mai ridicat procent din întregul clasament și este cu 20 de puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, 69%. „Instabilitatea politică nu poate să ducă la o transparență și la o predictibilitate. Ca atare, acest lucru este văzut mai pregnant în prezent inclusiv decât războiul din Ucraina, decât cel din Orientul Mijlociu, care are niște efecte economice imediate și un impact imediat în tot ceea ce se întâmplă în economia românească, inclusiv pe termen mediu”, a declarat Vlad Boeriu, președintele AmCham România. Astfel, incertitudinea politică este percepută ca având efecte economice directe, de la amânarea investițiilor, la întârzierea deciziilor de business majore și predictibilitate redusă. Companiile se tem de majorările fiscale și deprecierea leului Deficitul bugetar și datoria publică sunt perceptue drept riscuri economice majore de 80% din investitori, în timp ce 57% dintre aceștia indică posibilele creșteri de taxe drept factor de risc pentru economia României. De asemenea, eixstă îngrijorări cu privire la slăbirea monedei naționale, pe fondul presiunilor asupra deficitului bugetar și dezechilibrelor macroeconomice. Dacă în 2025, doar 15% dintre companii remarcau acest aspect drept risc pentru economia românească, în 2026, jumătate dintre ele îl percep astfel. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Duș rece de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Prognoza de creștere economică pentru România a fost revizuită în scădere
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere la 1,2% prognoza de creștere a economiei românești pentru 2026, față de 1,6% cât a estimat în septembrie. Datele raportului „Regional Economic Prospects” mai arată că deficitul fiscal ar urma să se reducă la 6,2% din PIB în acest an. Estimarea preliminară pentru 2025 a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare indica un avans de 0,9% al PIB-ul României în 2025, un nivel similar cu cel prognozat în septembrie. Creșterea economică din 2026 și avansul de 2,7% din 2027 sunt susținute de un proiect al absorbției fondurilor europene din RRF (Facilitatea de redresare și rezilineță) și îmbunătățirea balanței comerciale. De asemenea, BERD avertizează cu privire la faptul că creșterea externă slabă este o sursă importantă de risc de evoluție negativă. „Creşterea economică a rămas redusă în 2025, estimată la 0,9%. O intensificare a investiţiilor finanţate din fonduri europene şi redresarea exporturilor de mărfuri au compensat parţial slăbiciunea consumului privat, pe fondul unei scăderi de 5% a salariilor reale în al doilea semestru al anului. Încrederea companiilor rămâne sumbră, pe fondul turbulenţelor politice din primul semestru al anului şi a măsurilor de consolidare fiscală implementate în a doua parte a lui 2025”, se arată în raportul publicat de instituția financiară. Se estimează că deficitul fiscal s-a atenuat, de la 9,3% din PIB la aproximativ 8% din PIB în 2025, și ar urma să se reducă la 6,2% din PIB în acest an. De asemenea, creșterea TVA și a prețurilor la energie au dus la finalul anului la majorarea ratei anuale a inflației la nivelul de vârf de 9,7%, cel mai ridicat nivel din UE. În acest sens, Banca Națională a României a decis să mențină rata dobânzii restrictivă, pentru a combate presiunile inflaționiste persistente, apreciază BERD. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune Ce a discutat Bolojan cu reprezentanții BERD: Premierul cere SPRIJIN pentru modernizarea orașelor și atragerea fondurilor europene
Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată
Celebrul economist, Bogdan Glăvan, avertizează printr-o postare pe rețelele de socializare că România traversează o perioadă de criză economică camuflată de intrările masive de bani europeni. Anul acesta, țara noastră urmează să primească 20 mld. euro, 10 mld. din PNRR și 10 mld. subvenții agricole și fonduri de convergență, echivalentul a 5% din PIB. Deși se preconizează că economia României va crește cu 1%, economistul spune că acest procent reflectă mai degrabă efectul fondurilor externe decât performanța reală a economiei interne. Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în 2026 „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul unei conferințe de presă sunt identice cu cele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Prognoza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că România va avea o creștere reală de doar 1%. În acest sens, Bogdan Glăvan avertizează că această creștere este de fapt o iluzie acoperită de fondurile europene și de subvențiile agricole și fondurile de convergență. „În România intră în acest an 20 mld. euro, adică 5% din PIB și economia crește cu 1%! Ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă în România nu ar intra cele 10 mld. euro din PNRR + cele 10 mld. euro subvenții agricole și fonduri de convergență?! Probabil economia ar scădea cu 4%. Am simplificat ca să mă fac înțeles”, spune Bogdan Glăvan. Criza din România este camuflată statistic de Guvernul Bolojan Specialistul susține că în România există o criză care se manifestă în rândul firmelor, în sate și orașe și crede că statul încearcă să acopere problemele economice prin intrările de bani europeni. De asemenea, economistul spune că acești bani care intră în bugetul țării noastre nu sunt distribuiți către toți românii, ci ajung în „buzunare particulare” prin canale specifice. Mai mult decât atât, Glăvan subliniază că în lipsa acestor fonduri externe, economia României ar fi într-o scădere de cel puțin 4% și susține că această creștere aparentă nu reflectă de fapt performanța reală a economiei interne. „Criza există. Este reală. Se manifestă în rândul firmelor, în satele și orașele României. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni, care însă nu sunt distribuiți din elicopter tuturor românilor, ci care se duc pe canale specifice în buzunare particulare. România nu va avea creștere echilibrată, incluzivă, până când instituțiile ei nu vor fi incluzive. Din păcate, creșterea poverii fiscale înseamnă creșterea politicilor extractive, adică opusul celor incluzive.” În plus, analiza datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă exact această perspectivă. Execuția bugetară pe 2025 arată că veniturile au fost sub nivelul planificat, iar cheltuielile au depășit bugetul inițial. În plus, o parte semnificativă din creșterea aparentă a veniturilor a fost acoperită de „scamatoria” pe care Guvernul Bolojan a făcut-o. De fapt, România a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. RECOMANDAREA AUTORULUI: