An nou, aceleași promisiuni. Nazare: Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că ipoteza creșterii TVA nu este luată în calcul pentru bugetul de anul viitor, deși recunoaște că procesul de construcție a bugetului nu va fi unul simplu. Acum câteva zile, premierul Ilie Bolojan transmitea că nu vor mai exista majorări de TVA sau taxe în 2026 dacă bugetul României va fi realizat „serios”. Ministrul Finanțelor a transmis un mesaj clar în cadrul Summitului de Fiscalitate şi Tehnologie, acela că nu este luată în calcul o creștere a TVA-ului pentru bugetul din 2026. Acesta a subliniat și că de săptămâna viitoare, vor începe discuțiile în coaliție pe marginea bugetului, care va trebui să reflecte o viziune mai realistă și transparentă decât în anii precedenți. Mesajul transmis de Nazare pare tras la indigo cu cel transmis acum patru zile de premierul Bolojan care spunea că „condiţia de bază este să construim un buget serios care să se bazeze nu pe proiecţii care n-au niciun fundament, ci pe realitate”. „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză. Ştiu că au fost foarte multe speculaţii, opinii, legate de creşterea TVA. Nu va fi un buget uşor de construit. Sunt perfect conştient că este bugetul care va trebui să se axeze în special pe absorbţia cât mai bună a PNRR-ului. 2026 va fi anul de absorbţie a PNRR-ului. Iar discuţiile legate de spaţiul fiscal, de ce măsuri noi vom lua, dacă vom lua astfel de măsuri, le vom avea în coaliţie. Dar nu avem în acest moment în plan o creștere a TVA”, a spus Alexandru Nazare. Ministrul Nazare a vorbit și despre pachetele de măsuri adoptate până în prezent și susține că acestea au fost gândite cu un orizont de aplicare care se va resimți abia de anul viitor. „Ele au fost targetate pentru 2026 în așa fel încât să protejăm bugetele de investiții pentru 2025. De aceea rectificarea bugetară a fost negociată la o țintă de deficit de 8,4% tocmai pentru a putea acoperi acele bugete de investiții, mai ales pe zona de PNRR care erau epuizate”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios” Nazare recunoaște că schimbă conducerea ANAF în funcție de informațiile de la serviciile secrete
Adrian Vasilescu: Creșterea TVA este inflaționistă. România are nevoie de un Guvern care să reziste. Reducerea deficitului bugetar este obligatorie
Contextul internațional extrem de tensionat din ultima perioadă, peste care se suprapune și situația actuală incertă, cu un nou Guvern a cărui naștere s-a dovedit a fi complicată și dureroasă, are nevoie mai mult ca oricând de specialiști care să ia decizii sănătoase pentru economie și finanțele țării, pentru cetățenii care așteaptă îngrijorați planul de măsuri care să scoată țara din actualul complex al dezechilibrelor. Inflație, dezinflație și din nou inflație, chiar dacă fără amenințarea cu deflația prin care au trecut 15 țări din UE în septembrie 2024, și ce ar mai putea să urmeze dacă prețurile vor crește și mai mult la bunuri – îndeosebi la alimente, la medicamente – și la servicii, dobânzile la credite, plus ce ar putea să aducă eliminarea plafonării prețurilor energiei sunt subiecte disecate la Gândul Exclusiv, într-un amplu interviu realizat cu Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR). Sunt teme nu doar de extremă importanță, ci și de extremă dificultate. Iar analiza lui Adrian Vasilescu, de două decenii în serviciul Băncii Naționale, poate fi un bun reper pentru opinia publică, pentru toți cei dornici să înțeleagă fenomenele economice și financiare cu care se confruntă țara în acest timp dominat de riscuri, de incertitudini și de vulnerabilități. Banca centrală a României – având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale – este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global. Adrian Vasilescu a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că în actualele împrejurări, riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct. “Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor. O hartă pe care o schimbă în fiecare an pentru că, în timpuri grele, ordinea riscurilor, în raport cu gradul lor de pericol, se schimbă anual. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională e atentă clipă de clipă la efectele nocive pe care acest risc le produce în sfera ei de atribuții. Și cum lovite sunt întâi și întâi stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, BNR întărește apărarea în aceste sectoare”, a spus Adrian Vasilescu. “Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB” În cazul în care măsurile luate de noul Guvern vor afecta stabilitatea prețurilor, am vrut să aflăm de la Adrian Vasilescu ce s-ar putea face pentru a nu ajunge în impas major, mai ales că în această perioadă politicienii consultați au avansat soluții inflaționiste. Iar cea mai vehiculată, cea mai disputată măsură între reprezentanții partidelor și președintele Nicușor Dan a fost aceea a creșterii TVA-ului cu cel puțin două procente. “Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli”, afirmă Adrian Vasilescu. Ce ar însemna șapte ani pentru România? Pentru că în șapte ani va trebui să reducem deficitul la 3% din PIB. Răspunsul lui Adrian Vasilescu este categoric: “Politică fiscală strânsă”. “Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți formatori de opinie, care spun că austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă! “Cu austeritatea, strângi cureaua mult și te sufoci, cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă” Adrian Vasilescu a subliniat faptul că noul Guvern va trebui să fie un “foarte bun nutriționist”, ceea ce ar însemna – în opinia sa – o abordare sănătoasă și totodată mai puțin periculoasă decât austeritatea. “Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci; cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ. Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului – adică peste veniturile obținute din impozitele pe pensii, din impozitele pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani – mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare”. Radiografia intervenției BNR din luna