Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit noi biruri pe case, pe mașini și pe muncă. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie

lista-noilor-taxe-in-2026-guvernul-bolojan-ne-a-pregatit-noi-biruri-pe-case,-pe-masini-si-pe-munca.-ce-taxe-si-impozite-vor-plati-romanii-de-la-1-ianuarie

Pachetul 1 de austeritate a fost pentru noi. La fel și Pachetul 2. Ni s-a promis că Pachetul 3 va fi despre ei. Surpriză! E tot despre cetățenii de rând, care află că abia acum încep adevăratele scumpiri. De la 1 ianuarie 2026, Guvernul pregătește un val de măriri de taxe și impozite pentru români. Cea mai mare creștere ar putea avea loc la impozitul pentru locuințe, care ar putea să se dubleze. În urmă cu doar două săptămâni, premierul Ilie Bolojan spunea că nu vor mai exista majorări de TVA sau alte taxe în 2026. După un an marcat de scumpiri și taxe care i-au lovit direct pe oameni, pare că urmează un 2026 care va aduce o presiune și mai mare pentru bugetele românilor. Ilie Bolojan a anunțat luni în cadrul Adunării Generale a Asociației Muncipiilor din România că, din 2026, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietăți și mașini. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, conform estimărilor Profit.ro. Pentru un apartament de 3 camere din București, pentru care impozitul a fost în 2025 de 198 de lei, din 2026 proprietarul va scoate din buzunar aproximativ 355 de lei. „Poluatorul plătește” impozit mai mare pentru mașină din 2026 Impozitarea autoturismelor se va face pe baza unui nou mecanism care face diferența între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru un vehicul cu motor între 1,6-2 litri, cu normă de poluare Euro 0-Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei. Pentru același tip de motorizare, dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul pe care vor trebui să-l plătească șoferii va fi între 213 și 267 de lei. Pe lângă taxele mai mari pentru locuințe și autoturisme, românii care se tranzacționează monede virtuale vor fi afectați și ei. În cazul veniturilor din transferul de criptomonede se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei per tranzacție nu va fi impozitat cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă, astfel, impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%. Iubitorii Shein și Temu vor plăti în plus pentru colete Parlamentul României a adoptat și legea prin care va fi introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe platformele din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu sau AliExpress. Măsura, care intră în vigoare de la 1 ianuarie, se va aplica coletelor cu o valoare sub 150 de euro și are ca scop acoperirea costurilor de manipulare vamală și limitarea importurilor masive din Asia. Deși în prezent coletele sunt scutite de taxele vamale, noua taxă suplimentară va fi adăugată la costul final, pe lângă TVA-ul deja aplicat. Cei care-și doresc să înființeze un SRL în 2026 vor avea nevoie de un capital minim de 500 de lei. Dacă în prezent, un SRL poate fi înființat și cu un capital social de 1 leu, Proiectul de lege stabilește un prag minim al capitalului social de 500 de lei pentru toate societățile nou-înființate. În cazul societăților deja existente, obligația de majorare a capitalului apare atunci când, la nivelul exercițiului financiar precedent, cifra de afaceri netă depășește 400.000 de lei și într-un asemenea caz, capitalul social trebuie adus la cel puțin 5.000 de lei. Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit anul viitor Taxe în plus vor avea de plătit și cei care obțin venituri din chirii sau din freelancing. Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net, și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei. În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime. CCR se grăbește să judece contestația AUR Parlamentul a adoptat marți, 18 noiembrie, proiectul de lege care prevede majorarea impozitelor pe locuințe, mașini, câștigurile la bursă și veniturile din criptomonede. Parlamentarii AUR au contestat legea la Curtea Constituțională, iar judecătorii au dat un termen de soluționare pe 21 ianuarie. Cu 3 săptămâni după ce acest proiect ar fi intrat în vigoare. Guvernul a solicitat o soluțonare de urgență, iar CCR s-a conformat. Curtea Constituționlă a schimbat pentru 10 decembrie termenul de judecare a legii care prevede creșterea taxelor de la 1 ianuarie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios” Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică. România a pierdut investiții de sute de milioane de euro în urma acestei taxe, unice în Europa. Economist: Nu vă jucați cu taxele, s-ar putea să ne ardem puternic

După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: Nu mai trebuie să creștem taxe

dupa-valul-masiv-de-taieri-si-scumpiri,-bolojan-pune-austeritatea-in-standby:-nu-mai-trebuie-sa-crestem-taxe

Premierul Ilie Bolojan a declarat că majorările recente de taxe au adus venituri suplimentare la bugetul de stat, însă, în prezent, accentul trebuie pus pe colectarea eficientă a taxelor existente și pe disciplina cheltuielilor publice, și nu pe noi creșteri fiscale. Profimedia Acesta a precizat că efectele reducerilor de cheltuieli nu se văd imediat. „Dar măsurile de reducere de cheltuieli, atunci când sunt luate, nu au efecte de pe zi pe alta. Se văd peste două luni, peste trei luni, peste patru luni de zile, pentru că e nevoie de adoptare de legi, e nevoie de timp de dezbatere, este nevoie de transparență decizională, e nevoie de publicare, unele sunt contestate… Deci toate aceste reduceri de cheltuieli se văd de anul viitor și trebuie să le susținem în continuare, în așa fel încât să ne echilibrăm cheltuielile. Nu ne mai putem permite să cheltuim ceea ce nu avem.” Referitor la deficitul de 8,4% din acest an, Bolojan a explicat impactul asupra economiei. „Gândiți-vă că acest deficit de 8,4% înseamnă 159 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 32 de miliarde de euro. Deci România anul acesta a cheltuit cu 32 de miliarde de euro mai mult decât a încasat. Gândiți-vă că asta înseamnă bani împrumutați, asta înseamnă dobânzi pe care statul român le plătește, care sunt achitate din taxele pe care le colectăm de la cetățeni și asta ce înseamnă de fapt? Înseamnă mult mai puține investiții și lucruri pe care le văd românii.” Profimedia Premierul a detaliat că o parte semnificativă a rectificării bugetare este destinată acoperirii dobânzilor, ceea ce limitează investițiile în infrastructură și proiecte strategice, inclusiv autostrăzi și alte lucrări majore. „O parte din această alocare către Ministerul de Finanțe de la această rectificare înseamnă plus 12 miliarde pe cheltuielile cu dobânzile. Gândiți-vă că dobânzile anul acesta ne costă peste 50 de miliarde de lei. Deci aproape 11 miliarde de euro. 11 miliarde de euro înseamnă valoarea autostrăzii Moldovei, București și până la Pașcani.” În final, Bolojan a subliniat că accentul guvernului trebuie să fie pe disciplină fiscală, colectarea eficientă a taxelor și combaterea evaziunii fiscale, pentru a evita noi dezechilibre și a asigura stabilitatea economică. „Acum, pe componenta de taxe, unde nu mai trebuie să luăm măsuri de creștere a taxelor, trebuie să ne încasăm aceste taxe, să toată lumea care are de plătit trebuie să înțeleagă că trebuie să contribuie cu aceste taxe la bugetul de stat, să luptăm împotriva fraudelor, a evaziunii fiscale, să controlăm prețurile de transfer în așa fel încât toate companiile care fac afaceri în România să plătească impozite aici și, în mod evident, să ne reducem cheltuielile.” Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Napolact, pe masa oligarhilor maghiari. Burduja avertizează că vânzarea companiei către un apropiat al lui Orbán poate afecta securitatea României O nouă speranță pentru pacienții cu ALZHEIMER. Comisia Europeană aprobă primul tratament care poate încetini evoluția bolii DATORIA publică a Franței explodează. 115% din PIB și dobânzi care înghit banii pentru școli și armată