Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
De ce a picat Ghișeul.ro în prima zi lucrătoare din 2026
Românii care au încercat să-și plătească taxele și impozitele în prima zi lucrătoarea din an s-au lovit de probleme, după ce platforma Ghișeul.ro a devenit indisponibilă la nivel național. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) spune că aplicația nu a funcționat astăzi din cauza primăriilor care nu și-au actualizat, taxele impozitele și metodele de plată. Mai mulți oameni s-au plâns încă în primele zile ale anunul că platforma online este indisponibilă și nu pot vedea sau plăti taxele. Astăzi, în prima zi lucrătoare din an, românii care au vrut să-și plătească taxele și impozitele cu o reducere de 10% nu au avut altă variantă decât să meargă și să stea la cozile uriașe de la adminsitrațiile locale pentru că ghiseul.ro nu a funcționat nici astăzi. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a explicat că plata impozitelor pe platformă este suspendată pentru primriile care nu au actualizat noile impozite. Conform instituției, primele zile ale anului reprezintă o etapă tehnică necesară, în care Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) din întreaga țară procedează la actualizarea bazelor de date, a cuantumului taxelor și impozitelor locale, precum și la configurarea noilor tipuri de plăți. ADR spune că până la îndeplinirea acestor cerințe, funcția de plată online este suspendată temporar pentru instituțiile care nu au finalizat procesele interne de actualizare a datelor fiscale. „Autoritatea pentru Digitalizarea României face următoarele precizări în contextul întreruperii serviciilor furnizate de platforma GHISEUL.RO: La începutul fiecărui an, Unitățile Administrativ Teritoriale înrolate în ghiseul.ro au posibilitatea de a actualiza taxele, impozitele și de a configura tipurile de plăți disponibile pentru anul în curs. În cadrul acestui demers, posibilitatea de a efectua plăți online este sistată în relația cu UAT-urile care nu au definitivat procesul descris mai sus”, se arată în comunicatul transmis de Autoritatea pentru Digitalizarea României. De asemenea, echipa ADR a transmis în cadrul aceluiași comunicat că oferă sprijin tehnic permanent pentru primăriile care nu și-au actualizat impozitele și spune că monitorizează în timp real statusul fiecărei instituții pentru ca problemele să fie rezolvate cât mai rapid. RECOMANDAREA AUTORULUI: Noul an a venit cu impozite duble sau chiar triple pentru locuințe. Cât trebuie să plătească acum proprietarii care au dat 200 de lei anul trecut Platforma de plată a taxelor și impozitelor Ghișeul.ro, INDISPONIBILĂ din cauza întreruperilor în furnizarea energiei electrice
Ce TAXE noi vor plăti românii de la 1 ianuarie 2026
Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea AUR la legea privind pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare. Acesta prevede majorarea impozitelor la 80% pentru locuințe, câștiguri la bursă, precum și introucerea principiului „poluatorul plătește” la impozitele pe autoturisme. Parlamentul a adoptat pe 18 noiembrie proiectul de lege care pevede majorarea mai multor impozite și creșterea de taxe. Parlamentarii AUR au contestat la CCR Legea care stabilește măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și modifică acte normative. Guvernul a solicitat o soluționare urgentă, iar CCR s-a conformat. Astfel, Curtea Constituțională a aprobat astăzi creșterea taxelor din 2026, deci, românii marcați de scumpirile și taxele din 2025 vor continua să resimtă presiuni și mai mari asupra bugetelor. Al doilea pachet de măsuri fiscale este esențial pentru proiectul de buget pe 2026, deoarece include creșteri de taxe, dar și alte schimbări fiscale care aduc venituri în plus la bugetul de stat. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 70-80%. Pentru locuințele cu utilități, impozitul va crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp, pentru cele fără utilități impozitul crește de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp. Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depăștete acest prag iar terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație. Practic, pentru un apartament de 3 camere din București, impozitul de 198 de lei din prezent va fi de 355 de lei în 2026. „Poluatorul plătește” impozit mai mare pentru autoturism Când vine vorba de mașini, impozitarea se va face pe baza unui mecanism nou care diferențiază vehiculele mai poluante de cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru o mașină cu un motor între 1,6-2 litri, cu normă de poluare Euro 0 – Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei. Pentru același tip de motorizare, dar cu o normă de poluare Euro 5, românii vor plăti un impozit cuprins între 213 și 267 de lei. Pentru mașinile electrice, taxa va fi una fixă, de 40 de lei pe an, iar pentru autovehiculele care depășesc 375.000 de lei (73.000 euro), se va percepe o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon. Crește impozitul pe câștigurile bursiere Românii care tranzacționează monede virtuale vor fi afectați și ei. În cazul veniturilor din transferul de criptomonede se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei per tranzacție nu va fi impozitat cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă, astfel, impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%. Coletele din China vor fi taxate cu 25 de lei în plus Veștile mai puțin bune îi lovesc și pe iubitorii de shopping online pe platformele din China. Parlamentul României a adoptat și legea prin care va fi introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe paltormele din afara Uniunii Europene. Taxa se va aplica pentru fiecare colet provenit din spațiul extracomunitar, cu o valoare sub 150 de euro. Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit în 2026 Taxe în plus vor avea de plătit și cei care obțin venituri din chirii sau din freelancing. Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net, și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei. În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie CCR a aprobat creșterea taxelor din 2026. Judecătorii urmează să se pronunțe și pe legea pensiilor magistraților
Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit noi biruri pe case, pe mașini și pe muncă. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie
Pachetul 1 de austeritate a fost pentru noi. La fel și Pachetul 2. Ni s-a promis că Pachetul 3 va fi despre ei. Surpriză! E tot despre cetățenii de rând, care află că abia acum încep adevăratele scumpiri. De la 1 ianuarie 2026, Guvernul pregătește un val de măriri de taxe și impozite pentru români. Cea mai mare creștere ar putea avea loc la impozitul pentru locuințe, care ar putea să se dubleze. În urmă cu doar două săptămâni, premierul Ilie Bolojan spunea că nu vor mai exista majorări de TVA sau alte taxe în 2026. După un an marcat de scumpiri și taxe care i-au lovit direct pe oameni, pare că urmează un 2026 care va aduce o presiune și mai mare pentru bugetele românilor. Ilie Bolojan a anunțat luni în cadrul Adunării Generale a Asociației Muncipiilor din România că, din 2026, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietăți și mașini. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, conform estimărilor Profit.ro. Pentru un apartament de 3 camere din București, pentru care impozitul a fost în 2025 de 198 de lei, din 2026 proprietarul va scoate din buzunar aproximativ 355 de lei. „Poluatorul plătește” impozit mai mare pentru mașină din 2026 Impozitarea autoturismelor se va face pe baza unui nou mecanism care face diferența între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru un vehicul cu motor între 1,6-2 litri, cu normă de poluare Euro 0-Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei. Pentru același tip de motorizare, dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul pe care vor trebui să-l plătească șoferii va fi între 213 și 267 de lei. Pe lângă taxele mai mari pentru locuințe și autoturisme, românii care se tranzacționează monede virtuale vor fi afectați și ei. În cazul veniturilor din transferul de criptomonede se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei per tranzacție nu va fi impozitat cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă, astfel, impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%. Iubitorii Shein și Temu vor plăti în plus pentru colete Parlamentul României a adoptat și legea prin care va fi introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe platformele din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu sau AliExpress. Măsura, care intră în vigoare de la 1 ianuarie, se va aplica coletelor cu o valoare sub 150 de euro și are ca scop acoperirea costurilor de manipulare vamală și limitarea importurilor masive din Asia. Deși în prezent coletele sunt scutite de taxele vamale, noua taxă suplimentară va fi adăugată la costul final, pe lângă TVA-ul deja aplicat. Cei care-și doresc să înființeze un SRL în 2026 vor avea nevoie de un capital minim de 500 de lei. Dacă în prezent, un SRL poate fi înființat și cu un capital social de 1 leu, Proiectul de lege stabilește un prag minim al capitalului social de 500 de lei pentru toate societățile nou-înființate. În cazul societăților deja existente, obligația de majorare a capitalului apare atunci când, la nivelul exercițiului financiar precedent, cifra de afaceri netă depășește 400.000 de lei și într-un asemenea caz, capitalul social trebuie adus la cel puțin 5.000 de lei. Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit anul viitor Taxe în plus vor avea de plătit și cei care obțin venituri din chirii sau din freelancing. Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net, și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei. În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime. CCR se grăbește să judece contestația AUR Parlamentul a adoptat marți, 18 noiembrie, proiectul de lege care prevede majorarea impozitelor pe locuințe, mașini, câștigurile la bursă și veniturile din criptomonede. Parlamentarii AUR au contestat legea la Curtea Constituțională, iar judecătorii au dat un termen de soluționare pe 21 ianuarie. Cu 3 săptămâni după ce acest proiect ar fi intrat în vigoare. Guvernul a solicitat o soluțonare de urgență, iar CCR s-a conformat. Curtea Constituționlă a schimbat pentru 10 decembrie termenul de judecare a legii care prevede creșterea taxelor de la 1 ianuarie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios” Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică. România a pierdut investiții de sute de milioane de euro în urma acestei taxe, unice în Europa. Economist: Nu vă jucați cu taxele, s-ar putea să ne ardem puternic