Nicușor Dan își susține discursul în Adunarea Generală a ONU. Care sunt temele abordate de președintele României
Nicușor Dan susține astăzi, 23 septembrie, discursul României la Adunarea Generală a ONU, cea de-a 81-a sesiune din istorie. Președintele va participa și la reuniunile dedicate Ucrainei și Crimeei. Șeful statului va sublinia eforturile depuse de România pentru susținerea procesului de reformare a organizației și contribuția țării noastre la asigurarea păcii, securității și ordinii internaționale bazate pe reguli și norme, conform administrației prezidențiale. Nicușor Dan, invitat la Summit-ul Crimeei Tot azi, după susținerea intervenției naționale, Nicușor Dan va participa la cel de-al șaselea Summit al Platformei Internaționale „Crimeea, a Test of Unity, a Call for Action”, precum și la reuniunea Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pe tema Ucraina. Loading … Tema celei de-a 81 sesiuni a Adunării Generale a ONU este „Redarea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care obține rezultate în avantajul tuturor”. Președintele Adunării Generale la cea de-a 81-a sesiune este diplomatul Khalilur Rahman, din Republica Populară Bangladesh. Cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU s-a deschis la 8 septembrie 2026, iar în intervalul 22-29 septembrie au loc dezbaterile generale și întâlnirile la nivel înalt (Săptămâna la Nivel Înalt a sesiunii). În cadrul Dezbaterii Generale – reuniunea anuală a șefilor de stat și de guvern de la începutul sesiunii Adunării Generale – liderii mondiali susțin discursuri în care își prezintă pozițiile și prioritățile, în contextul unor provocări globale complexe și interconectate. Astfel, pe 23 septembrie, au loc Reuniunea la nivel înalt pentru marcarea celei de-a 40-a aniversări a Declarației privind dreptul la dezvoltare, precum și Reuniunea la nivel înalt privind acțiunile climatice și tranziția justă. 24 septembrie – are loc reuniunea la nivel înalt pentru abordarea amenințărilor existențiale generate de creșterea nivelului mării, iar la 25 septembrie reuniunea la nivel înalt privind prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de pandemie. 28 septembrie – are loc reuniunea la nivel înalt pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a adoptării Declarației și Programului de Acțiune de la Durban. 29 septembrie – are loc reuniunea plenară la nivel înalt pentru a marca și a promova Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare. Cine face parte din ONU Adunarea Generală a ONU este, alături de Consiliul de Securitate, Consiliul Economic și Social (ECOSOC), Consiliul de Tutelă, Curtea Internațională de Justiție, Secretariatul, unul dintre cele șase organisme care alcătuiesc eșafodajul instituțional al ONU. Adunarea Generală a ONU este compusă din cele 193 de state membre. Adunarea Generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcțiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU și Consiliului de Securitate în orice problemă, cu excepția celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Deciziile în probleme privind pacea și securitatea internaționale sunt adoptate cu două treimi din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Adunarea Generală își desfășoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum și în cadrul celor șase comisii pe care le cuprinde. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării Generale a ONU se desfășoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni, sesiunile organizându-se la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorității statelor membre. România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005.
Ucraina protestează că pe noua hartă a ONU Crimeea apare separat. Țoiu a văzut altă hartă: Crimeea este în Ucraina
Oana Țoiu a scris, duminică, pe X că România a votat în favoarea rezoluției Adunării Generale a ONU privind o reprezentare mai exactă a lumii pe hărți. „România a votat în favoarea rezoluției Adunării Generale a ONU care promovează o reprezentare mai exactă a lumii pe hărți. Hărțile corecte modelează modul în care vedem lumea. Schimbarea hărții schimbă modul în care percepem și înțelegem lumea”, a transmis ministrul interimar. Potrivit lui Țoiu, „corectarea distorsiunilor istorice din modul în care reprezentăm lumea ne poate ajuta, de asemenea, să o vedem într-un mod mai fidel realității. Dar tocmai pentru că hărțile ar trebui să fie consecvent exacte – Africa este mult mai mare decât a fost prezentată anterior, iar Crimeea este în Ucraina”. Romania voted in favour of the UN General Assembly resolution promoting a more accurate representation of the world on maps. Good maps shape how we see the world. Changing the map changes how we perceive and understand the world. Correcting historical distortions in how we… — Toiu Oana (@oana_toiu) September 6, 2026 Ucraina a refuzat să susțină rezoluția Ucraina s-a abținut de la votul din 4 septembrie, după ce noua hartă, bazată pe proiecția Equal Earth, a reprezentat Crimeea cu gri, într-o culoare diferită de cea folosită pentru restul Ucrainei. Rusia a ocupat și anexat ilegal Crimeea în 2014, însă peninsula rămâne teritoriu ucrainean în dreptul internațional, potrivit The Kyiv Independent. Deși harta nu colorează Crimeea în aceeași nuanță cu Rusia, prin modul de reprezentare cromatică sugerează că teritoriul este, într-un anumit fel, separat de Ucraina. Deputata ucraineană Kira Rudik a criticat reprezentarea, afirmând „în 2026, ONU nu ar trebui să aibă nevoie de un reminder: Crimeea este Ucraina. Rușinos”. Rezoluția „Correct the Map”, propusă de Togo cu sprijinul Uniunii Africane, a fost adoptată cu 164 de voturi pentru. Ucraina s-a abținut de la vot, alături de Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotriva rezoluției. Ce prevede noua hartă Rezoluția susține renunțarea treptată la proiecția Mercator, folosită de aproape 500 de ani, în favoarea unor reprezentări care redau mai fidel suprafața continentelor. Printre modelele promovate se află proiecția Equal Earth, realizată în 2018. Pe o hartă Mercator, Africa și Groenlanda pot părea apropiate ca dimensiune, deși suprafața Africii este, în realitate, de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei. Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la proiecția Mercator și nu modifică statutul juridic al teritoriilor sau frontierele recunoscute internațional.
Atacurile cu drone ale Ucrainei expun vulnerabilitățile apărării aeriene a Rusiei
Concluziile apar într-un raport publicat de ISW, citat de publicația Kyiv Post. Potrivit analiștilor, sistemele de apărare aeriană ale Rusiei sunt „suprasolicitate”, ceea ce face dificilă protejarea simultană a tuturor obiectivelor strategice. În aceste condiții, forțele ucrainene reușesc să desfășoare atacuri tot mai adânci în interiorul Rusiei, vizând rafinării, baze militare și infrastructură energetică. În noaptea de 25 spre 26 aprilie, Ucraina a lansat un atac asupra unei rafinării de petrol, una dintre cele mai importante facilități de procesare a combustibilului din Rusia. Potrivit informațiilor disponibile, atacul a provocat un incendiu în interiorul instalației. Rafinăria are o capacitate anuală estimată la aproximativ 15 milioane de tone și produce benzină, motorină și combustibil pentru avioane. Imagini geolocalizate publicate online au confirmat incendiile izbucnite în zona industrială, iar analiști independenți susțin că ar fi fost afectată o unitate-cheie de procesare. Ținte militare lovite în Crimeea Pe lângă infrastructura energetică, Ucraina a continuat atacurile și asupra obiectivelor militare din Crimeea. Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, atacurile desfășurate în zona Sevastopol au provocat avarii asupra unor nave ale flotei ruse, unei nave de recunoaștere, sistemelor radar și infrastructurii de pe aerodromul Belbek. Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au confirmat amploarea operațiunii, precizând că zeci de drone au fost lansate într-o singură noapte. Experții susțin că aceste atacuri fac parte dintr-o strategie prin care Ucraina încearcă să reducă capacitățile logistice și militare ale Rusiei. Presiune tot mai mare asupra apărării ruse Analiștii ISW afirmă că, începând din luna martie, Ucraina a intensificat campania de lovituri cu rază lungă. În ultimele săptămâni, au fost raportate cel puțin 10 atacuri asupra infrastructurii petroliere și de gaze a Rusiei. Unele dintre operațiuni au ajuns la distanțe considerabile de granița ucraineană. Un atac recent a vizat regiunea Celiabinsk, situată la peste 1.800 de kilometri de Ucraina. Institutul pentru Studiul Războiului consideră că dimensiunea teritoriului rus și numărul în creștere al dronelor ucrainene pun o presiune majoră asupra sistemelor de apărare. Pe măsură ce Ucraina își dezvoltă producția internă de drone, experții estimează că atacurile vor deveni mai frecvente și mai complexe, vizând infrastructura economică și militară a Rusiei.
Atac cu drone ucrainene asupra unui depozit de petrol din Crimeea. Au fost vizate mai multe obiective energetice rusești
Un depozit de petrol din apropierea orașului Uriupinsk, regiunea Volgograd, și o centrală electrică din Smolensk au fost lovite de drone, conform mass-media. Autoritățile ruse au raportat 41 de drone deasupra teritoriului Crimeei, în contextul exploziilor raportate la un depozit de petrol din apropierea Simferopolului, a anunțat canalul pro-ucrainean de Telegram Crimean Wind citat de The Kyiv Independent. Uzina chimică Akron din orașul rusesc Veliki Novgorod a fost lovită în atacul cu drone, fumul fiind vizibil ridicându-se de la fața locului, a raportat canalul de Telegram Exilenova+. Ucraina lovește în mod regulat infrastructura militară rusă într-un efort de a diminua puterea de luptă a Moscovei, pe măsură ce aceasta continuă să își ducă războiul împotriva Ucrainei. Energia rusă finanțează direct războiul Kremlinului, iar obiectivele de infrastructură energetică sunt considerate ținte militare de către Kiev. Reuters a raportat, marți, că rafinăria de petrol Syzran din Rusia și-a oprit operațiunile pe 5 decembrie după ce a suferit daune într-un atac cu drone ucrainene. Ucraina a confirmat atacul, declarând că a efectuat operațiunea pentru a „reduce potențialul militar și economic al agresorului rus”. Între timp, rafinăria de petrol Slavneft-Yanos din Iaroslavl, una dintre cele cinci cele mai mari din Rusia, a fost lovită într-un atac cu drone în noaptea de vineri, a confirmat Statul Major al Ucrainei în aceeași zi. „Aceasta este una dintre cele mai mari rafinării ale ocupanților, care este capabilă să proceseze între 15 milioane de tone de petrol și condensat de petrol pe an. Este implicată în aprovizionarea forțelor armate ale invadatorilor ruși”, a declarat Statul Major într-o postare pe Telegram.
Ucraina susține că a lovit un radar S-400 rusesc în Crimeea
Serviciul ucrainean de informații militare (HUR) a lovit un sistem radar rus 91N6E, parte a sistemului de apărare aeriană S-400 Triumph, în Crimeea ocupată, joi, a raportat HUR, potrivit The Kyiv Independent. „Un alt Triumph (rus) de pe peninsulă a fost ‘orbit’”, a precizat, vineri, agenția. Comunicatul a fost însoțit de imagini alb-negru filmate cu o dronă, care arată presupusa lovitură reușită asupra sistemului rus. Atacul marchează cel mai recent dintr-o serie de lovituri raportate care vizează componente ale sistemului S-400 Triumph. La sfârșitul lunii iunie, drone ucrainene au lovit echipamente de apărare aeriană în Crimeea, deteriorând unități radar și alte părți ale sistemului. Sistemul modern rus de apărare aeriană S-400 Triumph este estimat la aproximativ 1,2 miliarde de dolari și este capabil să intercepteze o gamă largă de ținte aeriene, de la rachete de croazieră la drone și avioane. Ucraina a efectuat anterior atacuri de succes asupra sistemelor radar S-400 în Crimeea, o peninsulă sudică a Ucrainei ocupată de Rusia din 2014, și în regiuni rusești, inclusiv în Belgorod. HUR a revendicat și un atac reușit cu dronă asupra unei nave rusești mici de rachete din clasa Buyan-M de lângă coasta Crimeei pe 28 august, afirmând că vasul a fost nevoit să se retragă după atac.