Controversatul fondator al Binance, grațiat de Trump, ar fi făcut plăți către gruparea Hamas
Changpeng Zhao, fondatorul platformei de criptomonede Binance, este suspectat că ar fi făcut plăți către Hamas, gruparea teroristă care a comis atacurile de la 7 octombrie 2023 în Israel, potrivit Financial Times. Omul de afaceri chinez a fost anterior grațiat de Donald Trump. Întrebat într-un interviu de ce a făcut-o, președintele SUA a mărturisit că „nici măcar nu știe cine este”. Din 2017 până în 2023, Changpeng Zhao a condus cea mai mare platformă de schimburi de criptomonede din lume. El a plecat de bunăvoie din funcția de conducere după ce a pledat vinovat pentru acuzațiile de spălare de bani în SUA. Născut în orașul chinez Lianyungang, în anul 1977, acesta a emigrat cu familia sa în Canada după protestele și masacrul din Piața Tiananmen din 1989. El a absolvit studiile în știința computerelor la Universitatea McGill. În 2023, Departamentul de Justiție al SUA a solicitat peste 4 miliarde de dolari de la Binance Holdings, ca parte a unei propuneri de soluționare a unei investigații. Negocierile dintre Departamentul de Justiție și Binance au inclus posibilitatea ca fondatorul bursei de criptomonede, Changpeng Zhao, să se confrunte cu acuzații penale în Statele Unite. Sursa Foto: Arhiva Autorul recomandă: Washington Post: Familia Trump, INTERESATĂ de AFACERI cu bursa de crypto Binance, al cărei fondator, închis pentru spălare de bani, vrea o GRAȚIERE
Doi soți ruși au fost torturați, uciși și îngropați în deșert. Aceștia dețineau criptomonede în valoare de 500 de milioane de dolari
Un caz șocant cutremură Rusia și Emiratele Arabe. Roman și Anna Novak, un cuplu rus acuzat anterior de fraude cu criptomonede, au fost torturați, uciși și îngropați în deșertul din Dubai, potrivit presei italiene. Sursa foto: Profimedia Autoritățile de la Moscova au dispus arestarea unui fost ofițer de poliție rus și reținerea altor complici, toți suspecți de implicare în această dublă crimă. Roman Novak nu era un necunoscut. În 2020, un tribunal din Sankt Petersburg l-a condamnat la șase ani de închisoare pentru delapidarea a patru milioane de dolari într-o escrocherie cu criptomonede. Potrivit anchetatorilor, Novak și soția sa s-ar fi mutat ulterior în Emiratele Arabe Unite, unde ar fi gestionat un portofoliu secret de 500 de milioane de dolari proveniți din investiții ascunse în Orientul Mijlociu și Orientul Îndepărtat. Cuplul, atras într-o capcană Investigațiile arată cp soții Novak au fost ademeniți într-o vilă din Hatta, un cartier izolat din emiratul Dubai, sub pretexte false. Acolo, au fost torturați și uciși de un grup de cetățeni ruși, care încercau să afle cheile portofelului digital deținut de bărbat. Sursa foto: Mediafax După crimă, cadavrele au fost dezmembrate și ascunse în deșert, iar obiectele personale și armele crimei au fost împrăștiate de-a lungul drumului. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Interne, Irina Volk, a confirmat pentru agenția Tass că „suspecții au răpit un bărbat și soția sa cu scopul de a-i extorca de criptomonedele deținute”. Canalul de televiziune 78 Sankt Petersburg a relatat că răpitorii îl vizau direct pe Roman Novak, în încercarea de a localiza portofelul digital cu jumătate de miliard de dolari. Surse foto: Mediafax foto / Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Un tânăr de 22 de ani e suspectat că și-ar fi UCIS mama, medic cardiolog din Cluj stabilită în Franța. Femeia a fost găsită carbonizată în locuința sa Tânără din Teleorman, mamă a trei copii, înjunghiată MORTAL pe stradă, în timp ce își ținea băiețelul în brațe. Cine este principalul suspect
Nicușor Dan cere reexaminarea legii care scutește de impozit veniturile din criptomonede: creează un precedent periculos de tratament preferențial
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului, marți, o cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024, contestând în special prevederile care acordă o scutire temporară de la plata impozitului pe venit pentru câștigurile obținute din tranzacțiile cu monede virtuale. Șeful statului consideră că legea, așa cum a fost adoptată de Parlament, contravine principiilor de echitate fiscală și angajamentelor României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 8 – Reforma fiscală. De asemenea, aceasta contrazice măsurile recente de ajustare fiscal-bugetară adoptate de Guvern, inclusiv majorarea impozitului pentru veniturile din criptomonede de la 10% la 16%. Președintele atrage atenția că introducerea unei derogări privind taxarea câștigurilor din criptomonede afectează efortul colectiv de consolidare fiscală, creează un precedent periculos de tratament preferențial, slăbește încrederea în coerența politicilor fiscale și transmite un semnal neclar contribuabililor și piețelor financiare. Totodată, articolul respectiv a fost introdus în Camera decizională fără o evaluare a impactului bugetar conform exigențelor constituționale. Nicușor Dan solicită Parlamentului să elimine scutirea de impozit pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede și să mențină o politică fiscală echitabilă, responsabilă și transparentă, în concordanță cu realitățile bugetare și angajamentele internaționale ale României.
Parlamentul Ucrainei susține proiectul de lege privind impozitarea activelor virtuale
Ucraina are una dintre cele mai ridicate rate de deținere a criptomonedelor din lume: aproximativ 16% din populație avea active cripto înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, un nivel comparabil cu cel din Statele Unite. În ciuda popularității, piața rămâne în mare parte nereglementată, iar tranzacții anuale de miliarde de dolari nu sunt impozitate. Proiectul de lege definește activele virtuale drept bunuri digitale care există prin tehnologia blockchain. Acestea nu vor fi recunoscute ca monedă și nu vor putea fi folosite ca mijloc legal de plată în Ucraina, ci vor fi tratate ca bunuri mobile în temeiul dreptului civil. Proiectul stabilește o cotă generală de impozitare de 18% impozit pe venit și 5% impozit militar pentru tranzacțiile cu active virtuale. În primul an după intrarea în vigoare a legii, retragerile convertite în monedă tradițională vor fi impozitate cu o cotă preferențială de 5%. Actul legislativ a fost adoptat cu sprijinul a 246 de deputați. Jelezniak a precizat că vor fi introduse amendamente suplimentare înainte de a doua lectură a proiectului.
Austeritatea merge cu motoarele turate! Coaliția a pus ochii pe averea românilor și ia în calcul triplarea impozitelor! Vezi câți bani poți să pierzi!
În lipsa unor măsuri de relansare economică, Guvernul pare să fi pus ochii, din nou, pe avuția românilor. De data asta, vizate sunt marile averi. Cine se încadrează, mai exact, în această definiție vagă? Potrivit informațiilor Gândul, una dintre măsurile analizate de Executiv este triplarea impozitului pentru locuințele care depășesc 500.000 de euro, precum și pentru autovehiculele evaluate la peste 75.000 de euro. În același timp, investitorii în criptomonede ar urma să plătească un impozit majorat pe câștigurile obținute, tot de 16%. Social-democrații propun și o majorare a impozitului pe dobânzile bancare – de la 10% la 16% -, în cazul în care depozitele însumate ale unei persoane fizice depășesc 100.000 de euro. Peste 1 milion de case și mașini de lux în România Sursele Gândul din zona economică spun că în România există peste 1 milion de locuințe a căror valoare de piață depășește 500.000 de euro. O cifră similară este luată în calcul și pentru autoturismele de peste 75.000 de euro, aflate în circulație sau în proprietatea persoanelor fizice. Triplarea impozitului actual de 0,3% ar urma să fie aplicată dacă propunerea va trece, pe suma ce depășește 500.000 de euro la case și 75.000 de euro la mașini. Totuși, impozitul pe locuință sau pe mașină nu este uniform, ci variază în funcție de mai multe criterii esențiale: localitatea în care se află locuința, destinația imobilului – dacă este locuință principală, de vacanță sau este închiriată, tipul proprietarului – persoană fizică sau juridică, materialele de construcție – beton, cărămidă, lemn etc., zona fiscală – A, B, C sau D (de la centrul orașului la periferie). În cazul automobilelor, taxa este influențată de capacitatea cilindrică, tipul de motorizare și vechimea mașinii. Spania, Franța și Norvegia aplică taxe similare pe avere Spania este singura țară din Uniunea Europeană care are în prezent un impozit pe avere la nivel național, cunoscut sub denumirea de „Impuesto sobre el Patrimonio”. Aceasta se aplică asupra averii nete (active – pasive) care depășește aproximativ 700.000 de euro, cu cote progresive între 0,2% și 3,5%. În plus, impozitul include imobile, conturi bancare, acțiuni, obiecte de artă și alte active, fiind obligatoriu de declarat anual, chiar și pentru cetățenii străini rezidenți. Franța a modificat în 2018 sistemul de impozitare a patrimoniului, înlocuind vechiul impozit pe avere general (ISF) cu „Impôt sur la Fortune Immobilière” (IFI), destinat exclusiv proprietăților imobiliare. Acesta se aplică proprietăților imobiliare cu o valoare totală ce depășește 1.300.000 de euro, cu cote progresive între 0,5% și 1,5%. Impozitul vizează doar sectorul imobiliar, fiind destinat celor cu averi rezidențiale și de lux. Norvegia, deși nu face parte din Uniunea Europeană, reprezintă un exemplu semnificativ în contextul european. În această țară, impozitul pe avere se aplică asupra averii nete ce depășește 1,7 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 150.000 de euro), cu o cotă fixă de 0,85%. Acesta include locuințe, conturi, acțiuni, mașini și alte bunuri de valoare, fiind considerat unul dintre cele mai transparente și eficiente sisteme de taxare a averii din Europa. Investitorii în criptomonede, vizați direct de noile propuneri Un alt punct sensibil atins în acest pachet fiscal este piața criptomonedelor. Românii care au câștiguri din vânzarea de criptomonede ar urma să plătească un impozit de 16%, față de 10% în prezent. Inițiatorii măsurii susțin că valoarea depozitelor autohtone în criptomonede a explodat în ultimul an, ajungând la un nivel estimat de 5-10 miliarde de dolari, mai ales după ce Bitcoin a depășit pragul de 100.000 de dolari. Creșterea impozitului pe dobânzi la 16%, pentru depozitele cumulate de peste 100.000 de euro Conform datelor statistice ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), aproximativ 86.000 de români dețin depozite bancare cu valoare mai mare de 100.000 de euro, pentru care s-ar putea stabili o taxă de 16%, în cazul aplicării noii propuneri legislative. Pentru depozitele sub acest prag, impozitul ar urma să rămână la nivelul de 10%. Această măsură introduce astfel o diferențiere între contribuabili, având în vedere sumele deținute în conturile bancare. Sursa grafic: FGDB Măsurile se află încă în analiză, însă ar putea fi incluse în noul pachet fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan. Totuși, decizia finală se va lua la nivel politic, în interiorul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Sursa colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Bitcoin a depășit pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari
Bitcoin s-a apreciat luni, atingând o nouă etapă importantă în istoria sa și depășind pentru prima dată pragul de 120.000 de dolari, creștere alimentată de avansarea valorii ETF-urilor. Prețul celei mai mari criptomonede după capitalizarea de piață a depășit 122.600 de dolari, informează CNBC. Aşteptările privind noi impulsuri pentru industrie au contribuit la propulsarea bitcoinului la un nou record de 121.207,55 dolari în sesiunea asiatică de luni. Ultima tranzacţie a fost cu 1,5% mai mare, la 120.856,34 dolari. Creşterea bitcoinului, care a înregistrat o creştere de 29% în acest an, a declanşat o creştere mai amplă a altor criptomonede în ultimele săptămâni, chiar şi în contextul tarifelor vamale impuse de președintele Statelor Unite, Donald Trump. Ether, al doilea token ca mărime, a atins luni un maxim în peste cinci luni, de 3.048,23 dolari, şi s-a situat la 3.036,24 dolari. Valoarea totală de piaţă a sectorului a crescut la aproximativ 3,78 trilioane de dolari, potrivit datelor CoinMarketCap. RECOMANDAREA AUTORULUI: Avertisment din partea FMI: Impunerea de către SUA de noi taxe vamale menține incertitudinea privind comerțul mondial la cote ridicate Uniunea Europeană anunță un ACORD cu Israelul în privința suplimentării ajutorului umanitar pentru Fâșia Gaza Sursa foto: Profimedia
Agentul de inteligență artificială A1 creat de cercetători poate fura criptomonede: cât de periculos este pentru securitatea blockchain-ului?
Un grup de cercetători de la University College London și Universitatea din Sydney a dezvoltat un agent AI capabil să detecteze și să valorifice erori de securitate din contracte inteligente scrise în Solidity, limbajul folosit în rețele blockchain precum Ethereum sau Binance Smart Chain. Sistemul automatizat, numit A1, a demonstrat o eficiență notabilă, generând cod executabil care ar putea fi folosit pentru a fura criptomonede în mod autonom, scrie publicația The Register A1, agentul AI care produce cod de atac funcțional și profitabil Spre deosebire de alte instrumente AI orientate spre securitate, A1 nu se limitează la raportarea de posibile vulnerabilități. Acest agent poate crea direct exploatări funcționale, testate în medii simulate istorice din blockchain. Conform studiului publicat recent într-un articol academic, A1 a fost testat pe 36 de contracte inteligente reale și a avut o rată de succes de 63% în generarea de exploatări viabile. Agenții AI folosiți au inclus modele dezvoltate de OpenAI (o3 și o3-pro), Google (Gemini), DeepSeek și Alibaba (Qwen). Modelele OpenAI s-au dovedit cele mai eficiente: în cinci interacțiuni de ciclu, o3-pro a identificat vulnerabilități și a optimizat câștigurile în 88,5% din cazuri, generând profituri care ar putea atinge 8,5 milioane de dolari per contract exploatat. Printre instrumentele integrate în A1 se numără module pentru extragerea codului sursă, inițializarea parametrilor, interpretarea funcțiilor contractului, testarea codului și estimarea profitului potențial. Astfel, sistemul funcționează ca un „hacker” complet automatizat, capabil să înțeleagă, să evalueze și să atace un contract inteligent fără intervenție umană. Costuri reduse, riscuri legale mari și o problemă de asimetrie Costul pe experiment variază între 0,01 și 3,59 dolari, ceea ce înseamnă că o exploatare de 100.000 de dolari ar putea susține mii de teste suplimentare, în timp ce o recompensă de tip bug bounty pentru „whitehats” acoperă o fracțiune infimă. Autorii atrag atenția asupra diferenței uriașe de eficiență între atacatori și apărători: dacă atacatorii folosesc AI, iar apărătorii metode clasice, costurile și viteza vor înclina balanța în favoarea infractorilor. Cercetătorii recomandă ca echipele de dezvoltare să folosească astfel de unelte chiar ele, pentru a-și testa în mod continuu propriile protocoale și a preveni atacurile înainte ca un actor rău intenționat să le exploateze. Modelul economic actual al securității cibernetice în Web3 nu este sustenabil, spun ei, deoarece presupune o încredere exagerată în buna-credință a celor care găsesc vulnerabilitățile. Deși inițial cercetătorii au anunțat că vor publica A1 ca proiect open-source, această decizie a fost reevaluată, dată fiind puterea potențial distructivă a agentului. Potrivit declarațiilor oficiale, publicarea codului a fost amânată până la stabilirea unei direcții etice clare.
Propunerile PSD pentru PACHETUL 2 de austeritate: Limitarea drastică a veniturilor membrilor din CA-uri, creşterea impozitării pe criptomonede
Partidul Social Democrat a lansat un set de propuneri privind reducerea cheltuileilor, pentru Pachetul 2 de măsuri fiscale anunţat deja de premierul Ilie Bolojan. Astfel, PSD vrea limitarea drastică a veniturilor membrilor din CA-uri, creşterea impozitării pe criptomonede sau monede virtuale şi niciun spor pentru şefii de la stat. Social-democrații propun ca în cel de-al doilea pachet pentru reducerea cheltuielilor bugetare să fie introdusă limitarea drastică a veniturilor membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat. „În momentul de faţă se acordă până la 3 salarii medii pe ramură. Considerăm că un singur salariu mediu pe ramură este mai mult decât suficient în această perioadă de austeritate bugetară”, arată PSD. Social-democrații propun şi interzicerea prezenţei unei persoane în mai multe consilii de administraţie, pentru că altfel, doar prin reducerea indemnizaţiei, nu se rezolvă problema. „Vom vedea aceleaşi persoane că apar mai multe consilii şi în final vor cumula aceiaşi bani. De aceea trebuie să se interzică explicit calitatea de membru în mai multe consilii”, afirmă PSD. Totodată, vor creșterea impozitării pe criptomonede sau monede virtuale la nivelul impozitării pe dividende și eliminarea scutirilor care exisă în prezent (scutirea a 200 de lei din câștigurile de până la 600 de lei/an). „Acest lucru este trecut deja în programul de guvernare, iar dacă Guvernul Bolojan a decis să crească impozitul la dividende la 16%, atunci acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi la câştigurile obţinute din tranzacţiile cu criptomonede”, explică social-democrații. „În spiritul solidarităţii, se impune ca pentru perioada în care se aplică CASS la pensii să se suspende şi partea necontributivă din pensiile speciale. Iar o astfel de măsură nu are probleme de constituţionalitate, pentru că există prevedere în Constituţie care permite suspendarea temporară a unor drepturi şi libertăţi”, menționează PSD. Aceștia propun interzicerea angajării la stat a persoanelor care s-au pensionat anticipat, interdicţie care să se aplice până la împlinirea vârstei standard de pensionare. „Niciun spor pentru persoanele cu funcţii de conducere din aparatul de stat, până la 1 ianuarie 2028 (perioada de aplicare a CASS la pensii)”, mai precizează social-democrații. Sursa foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Ce spune Consiliul Fiscal despre măsurile asumate de Guvernul Bolojan: „Riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent” Grindeanu: „Cred că e bine să se țină cont mai mult de propunerile PSD, dacă ne vor ca parteneri”/ Cum vede PSD-ul al doilea pachet de măsuri fiscale
Polymarket, platforma care a prezis cine va fi președinte în România mai bine decât orice sondaj, este evaluată acum la peste 1 miliard de dolari
Platforma de pariuri pe evenimente reale Polymarket, cunoscută în România pentru cotele sale surprinzător de exacte privind rezultatul alegerilor prezidențiale din 2025, este pe cale să obțină o finanțare de 200 de milioane de dolari într-o rundă condusă de Founders Fund, fondul de investiții fondat de miliardarul Peter Thiel. Evaluarea totală a companiei ar urma să depășească pragul simbolic de 1 miliard de dolari, potrivit unei surse citate de Reuters. Platforma care a atras atenția românilor în turul doi al alegerilor În România, Polymarket a devenit cunoscută publicului larg după ce, în plină campanie pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din 2025, între Nicușor Dan și George Simion, a afișat cotații considerate de mulți mai apropiate de realitate decât sondajele tradiționale. În timp ce unele case de sondaje locale ezitau între o diferență minimă și un rezultat indecis, Polymarket indica o probabilitate consistentă de câștig pentru Simion încă din primele zile după primul tur. Au existat inclusiv suspiciuni că anumite conturi anonime ar fi pompat bani în platformă pentru a influența percepția publică, dar acest lucru nu a schimbat interesul utilizatorilor români pentru această formă de „sondaj cu miză”. Ce este Polymarket și cum funcționează Lansată în 2020 de antreprenorul Shayne Coplan, Polymarket este cea mai mare platformă de tranzacționare a așa-numitelor „derivate de eveniment”. Utilizatorii pot cumpăra și vinde acțiuni legate de rezultatul unor evenimente din viața reală — de la alegeri și date economice până la evenimente geopolitice sau decizii de politică publică. Nu este un site de pariuri tradițional, ci o piață descentralizată care reflectă, în timp real, „inteligența colectivă” a utilizatorilor cu miză financiară. Prețul acțiunilor legate de fiecare rezultat este exprimat în dolari și fluctuează în funcție de cerere și ofertă, iar suma celor două opțiuni (da/nu) este întotdeauna egală cu 1 dolar. Platforma folosește criptomonede pentru tranzacții și nu este accesibilă, în mod oficial, utilizatorilor din Statele Unite, în conformitate cu recomandările Comisiei pentru Tranzacții Futures din SUA (CFTC). De la alegeri americane la colapsul regimului iranian Polymarket a cunoscut un vârf de activitate în perioada alegerilor prezidențiale americane din 2024, când cotele sale indicau o victorie republicană chiar în timp ce presa tradițională o dădea câștigătoare pe Kamala Harris. În final, predicțiile de pe platformă s-au dovedit mai apropiate de realitate. În prezent, utilizatorii pot tranzacționa pe teme precum căderea regimului iranian în 2025, posibilitatea ca Iranul să blocheze strâmtoarea Hormuz sau probabilitatea unei recesiuni americane în anul următor. În acest segment emergent al tranzacționării bazate pe evenimente, Polymarket concurează cu platforme precum PredictIt sau Kalshi. Deocamdată, compania nu a oferit comentarii oficiale despre noua rundă de finanțare, dar potrivit Reuters, surse apropiate negocierii au confirmat implicarea activă a Founders Fund, unul dintre investitorii timpurii.
Statul european care ia măsuri împotriva minatului de criptomonede: Consumă foarte multă energie, generează puține venituri pentru comunitate
Autoritățile din Norvegia iau măsuri drastice împotriva operațiunilor de minare a criptomonedelor: vor interzice temporar înființarea de noi centre de date pentru minarea de criptomonede, în încercarea de a reduce consumul de energie. Vineri, 20 iunie, Guvernul norvegian a anunțat o interdicție temporară privind noile centre de date care minează criptomonede. Interdicția, care va intra în vigoare în luna august, este menită să limiteze consumul semnificativ de energie asociat activităților de minare, în scopul de a conserva electricitatea pentru alte industrii, a declarat vineri Guvernul țării scandinave. „Guvernul Partidului Laburist are o intenție clară de a limita pe cât posibil minatul de criptomonede în Norvegia”, a declarat ministrul pentru Digitalizare și Administrație Publică, Karianne Tung. O campanie mai vastă împotriva minatului de criptomonede Guvernul nu crede că operațiunile de minare ar contribui în mod semnificativ la economia locală și la crearea de locuri de muncă. Din acest motiv, Guvernul dorește să acorde prioritate utilizării energiei electrice pentru alte sectoare ale economiei. „Minatul criptomonedelor consumă foarte multă energie și generează puține locuri de muncă și venituri pentru comunitatea locală”, a adăugat Karianne Tung. Măsura face parte dintr-o campanie mai vastă împotriva minatului de criptomonede în Norvegia. În aprilie, Norvegia a prezentat un proiect de lege pentru reglementarea centrelor de date, inclusiv a celor implicate în minatul de criptomonede. În conformitate cu legea propusă, centrele de date trebuie să se înregistreze și să dezvăluie informații privind proprietarii. Ministrul Tung a declarat clar că obiectivul este de a „închide ușa proiectelor pe care nu le dorim”. Norvegia, un paradis pentru minatul de criptomonede Datorită electricității sale ieftine și abundente, Norvegia a devenit un centru pentru minatul de criptomonede – în special în regiunile nordice, unde costurile energetice și imobiliare sunt și mai scăzute, conform Crypto News. Potrivit Webopedia, Norvegia contribuie cu 2% la rata globală de minare de Bitcoin. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Experiență ireală pentru un bărbat din Norvegia. Un vapor de marfă a ajuns în curtea casei sale: „M-am dus la fereastră și am fost uimit” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele