Adevărul despre PNRR: Bolojan susține 90%, realitatea e 64%
Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a declarat marți, 1 septembrie, la o zi după expirarea termenului de finalizare a jaloanelor și țintelor, că România a absorbit peste 90% din granturile, respectiv peste 95% din împrumuturile disponibile în forma finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Procentul este confirmat și de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care afirmă că „discutăm de estimări și asumpții”, asta în contextul în care statul român nu a primit evaluarea Comisiei Europene pe cererea de plată cu numărul 5 și nici măcar nu a depus încă ultima cerere de plată. Informația, preluată fără a fi verificată de presa din România, este falsă, întrucât, până în acest moment, România a încasat doar 13 milarde de euro – 9,5 miliarde sub formă de granturi, respectiv 3,5 miliarde sub formă de împrumuturi – din cele 20,11 miliarde de euro disponibile în varianta finală a proiectului negociat și renegociat de trei ori, în ultimii cinci ani. Mai exact, este vorba de doar 64% din suma totală. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro / Până acum, România a absorbit doar 70% din granturi ți 53% din împrumuturi După trei runde de negocieri și renegocieri, valoarea totală a PNRR-ului a coborât de la 29,18 miliarde de euro – suma aprobată de Consiliul UE în luna octombrie a anului 2021 – la 20,11 miliarde de euro, cifră actualizată în august 2026. Dintre acestea, 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi, adică bani nerambursabili, iar 6,54 miliarde de euro reprezintă împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” Comisiei Europene, cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Pe de altă parte, calculul final la data de 1 septembrie 2026 arată că România a primit, până acum, suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 9,5 miliarde de euro nerambursabile și 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumut. Altfel spus, statul român a reușit să absoarbă, după patru cereri de plată finalizate, una în curs de aprobare și una care urmează să fie depusă, 64% din valoarea totală a alocării PNRR, conform ultimei negocieri de 20,11 miliarde de euro. Practic, când vine vorba de împărțirea pe granturi și împrumuturi, România a absorbit, până în acest moment 70% din valoarea totală a granturilor aprobate, respectiv 53,5% din valoarea totală a împrumuturilor. Întregul foileton PNRR, până la data de 31 august 2026, ultima zi în care România a mai putut îndeplini țintele și jaloanele asumate în cadrul proiectului, poate fi citit AICI. Cristian Ghinea, fostul ministru al Investitiilor si Proiectelor Europene, supranumit „Părintele PNRR” | Sursa foto: Mediafax Cum justifică Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru absorbția a peste 90% din PNRR, atât pe granturi, cât și pe împrumuturi În conferința de presă organizată marți, 1 septembrie, la sediul Guvernului, premierul demis la începutul lunii mai a explicat motivele pentru care, din punctul său de vedere, PNRR trebuie privit ca un succes național. Totodată, Ilie Bolojan a anunțat că, din banii disponibili în varianta finală a proiectului, statul român a reușit să absoarbă peste 90% din granturi, respectiv peste 95% din împrumuturi. „Ieri am încheiat unul dintre cele mai importante planuri pentru dezvoltarea României, cel mai mare din ultimii ani. Programul PNRR înseamnă fonduri gratuite pentru România sau sume împrumutate la dobânzi mici, puse la dispoziția țării noastre pentru a ne reveni după pandemie, prin dezvoltarea infrastructurii și prin reforme profunde. Sunt proiecte pe care cetățenii localităților noastre le simt, le vor vedea și le văd în viața de zi cu zi. Am reușit să facem mai multe reforme, unele care țin de proiecte legislative, altele de hotărâri de guvern. Este un rezultat la care guvernul și guvernele pe care le-am avut au muncit în acești ani, dar presiunea mare a fost pe acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte, jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani”, explică Ilie Bolojan. Sursa foto: Mediafax „Ne-am mai certat, ne-am mai împăcat” / „PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiții în care se putea finaliza” În primul rând, se cuvine să mulțumesc Ministerului Proiectelor Europene. Şi îi văd pe colegii noștri aici în sală, echipa pe care am văzut-o de mai multe ori în ședințele pe care le-am gestionat, care nu au fost întotdeauna cu concluzii bune, ne-am mai certat, ne-am mai împăcat, dar la final au făcut un efort important și cred ca PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiții în care se putea finaliza, dat fiind contextul în care am fost. Dacă ar fi să traducem toate aceste proiecte în cifre, din datele prezentate de Ministerul Proiectelor Europene, România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împrumuturi, urmând ca, în zilele următoare, să se clarifice toate sumele cu exactitate, după ce se centralizează toate datele”, afirmă Ilie Bolojan. Prim-ministrul României, Ilie Bolojan Dragoș Pîslaru: „Am ajuns la 78%. Diferența de până la 90% o vom avea din cererea de plată 6” Pe de altă parte, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune că România „a absorbit” deja 78% din PNRR. Asta în contextul în care Comsia Europeană nu a evaluat încă cererea de plată numărul 5, pe care însuși Dragoș Pîslaru a depus-o la jumătatea lunii august. „Ca să înțelegem unde suntem astăzi: astăzi suntem cu cererea de plată 5, am ajuns la 78%; diferența până la 90% o vom avea din cererea de plată 6. Pe componenta de grant, avem legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane, și ar mai fi niște sume marginale de ordinul milioanelor de euro legate de contractele pentru diferență, CFD-urile, pe reforma pieței de
Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi
Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie. Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a
Cronica unui colaps energetic anunțat. USR a blocat la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate
Criza energetică cu care se confruntă România, culminând cu decretarea stării de alertă de către premierul interimar Bolojan, repune pe tapet cauzele din spate. Rezultatul este un dezechilibru tot mai accentuat între producție și consum, așa cum explică experții în energie. A fost un cumul de factori ai crizei, dar în spatele unora dintre aceștia există un numitor comun: aportul USR. Partidul a reușit să blocheze la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate, a căror punere în funcțiune ar fi asigurat o cantitate mare de kilowați. Anterior, în perioada pandemiei, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, decisese închiderea minelor de cărbune. O parte importantă a rezervei energetice a țării ar fi putut fi asigurată de marile proiecte de hidrocentrale blocate de ONG-urile de mediu și de USR, într-un demers comun care durează de ani de zile. De altfel, în culisele politicii se discută că USR ar fi în spatele celor mai vocale ONG-uri de mediu, precum Declic, Bankwatch sau Greenpeace. Într-un exces de zel remarcat și de Bruxelles, Cristian Ghinea, artizanul PNRR din partea României, a parafat cel mai agresiv plan de decarbonare la nivelul Uniunii Europene. În vreme ce Germania își redeschidea minele, România le închidea, fără să își respecte angajamentul de a deschide în loc mai multe centrale de gaz. Rezultatul: capacitatea energetică asigurată de mine putea proteja României în cazul problemelor cu care se confruntă acum centrala de la Cernavodă. Cireașa de pe tort a fost decizia ministrului userist al Mediului, Diana Buzoianu, de a închide mai multe baraje-cheie în toamna trecută. Ca efect al deciziei, zeci de mii de oameni au rămas luni întregi fără apă. În 2022, USR se lăuda că a sesizat CCR pentru blocarea hidrocentralelor În noiembrie 2022, Uniunea Salvaţi România (USR), condusă la acel moment de Cătălin Drulă, anunţa că a sesizat Curtea Constituţională (CCR) pe legea „care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate”. Totuși, spuneau specialiștii, demersul USR nu ar contribui cu nimic la protecția mediului din zonele respective, acele hidrocentrale existând deja în ariile protejate. Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de USR și de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet „USR a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca şi cum ţi-ai tăia o mână şi ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a creşte producţia de energie cu 0,4%. Useriștii criticau hidrocentralele, dar făceau lobby mascat pentru parcurile eoliene Distrugem ariile naturale protejate pentru un câştig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbeşte pentru a îmbunătăţi cadrul legal. De ce? Doar pentru că nişte băieţi deştepţi au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcţii ceauşiste din care s-au îmbogăţit firmele lor de casă. Iar acum vor să îşi desăvârşească opera, să acopere aceste ilegalităţi constatate deja de către instanţele de judecată şi să mai pompeze nişte sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure şi copiii şi nepoţii noştri”, preciza USR, într-un comunicat de presă din 2 noiembrie 2022, cu o susținere evidentă a parcurilor eoliene. De notat precizarea partidului la acel moment, și anume că „invocarea războiului şi a nevoii de siguranţă energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice”. „Nu se asigură cu proiectele astea ceauşiste, din care se îmbogăţesc nişte şmecheri. Nu e nicio siguranţă energetică! Cu sub 1% creştere a producţiei nu se îmbunătăţeşte nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului şi călcarea în picioare a principiilor de funcţionare a statului de drept”, declara deputatul USR Stelian Ion, potrivit comunicatului de presă citat de Agerpres. Printre argumentele invocate de USR, acesta menționa faptul că nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local şi, implicit, a sănătăţii oamenilor. Cea mai dură campanie de decarbonare din UE ne-a lăsat fără 4.900 MW Însărcinat cu elaborarea PNRR-ului României, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea s-a remarcat prin zelul cu care a luptat să închidă ultimele mine de cărbune. Angajament pe care l-a înscris ca jalon PNRR, deși, așa cum sesizau mai mulți oameni politici sau specialiști, nu era obligat să facă acest lucru. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune. Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032. Scopul este protejarea mediului, deoarece acest tip de producție este foarte poluant. Este vorba de centrale pe cărbune cu o putere totală instalată de peste 4.900 de Megawați (MW), cea mai mare parte produsă de Complexul Energetic Oltenia (CEO), deținut de statul român, prin Ministerul Energiei. Centralele care ar fi trebuit închise până la final de 2025 ar fi trebuit înlocuite cu unele de producție pe bază de gaz sau de parcuri fotovoltaice. Însă licitațiile lansate de CE Oltenia – la Turceni (Gorj) și Ișalnița (Dolj), respectiv de Electrocentrale Craiova, la Craiova – nu au atras interes din partea investitorilor, esye explicația oficială a autorităților. 7 hidrocentrale strategice, blocate de ani de zile de USR și ONG-uri În plină criză energetică, ONG-urile au blocat punerea în funcțiune a primei hidrocentrale de după Revoluție. Răstolița era un proiect finalizat în proporție de 90% până la intervenția ONG-urilor de mediu și a USR. În plină criză energetică, România ține închise 7 hidrocentrale/ Sursa FOTO: zhd.ro Repornirea lucrărilor la cele 7 hidrocentrale putea adăuga 214 MW de energie în Sistemul Energetic Naţional. Este vorba de: Răstolița – 35,3 MW Bumbești-Livezeni – 65,2 MW Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW Pașcani (Siret) – 9,4 MW Cerna-Belareca – 14,7 MW Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW
Cristian Ghinea (USR) reacționează după contrele cu Alexandru Rafila de la negocieri: Un ministru leneș, INCOMPETENT și iresponsabil
Au fost negocieri tensionate miercuri seara la Guvern pe pachetul de măsuri fiscale. Pe surse s-a scurs informația unei dispute aprinse între reprezentantul USR, Cristian Ghinea, și cel al PSD, Alexandru Rafila. „Văd mult interes pentru dezbaterea de idei pe care am avut-o aseară la Guvern cu ministrul Rafila. Lucrurile sunt mult exagerate față de discuția reală”, scrie Ghinea pe Facebook. Acesta continuă seria de atacuri la adresa ministrului Sănătății, pe care îl acuză că, din cauza „incompetenței” sale, România a pierdut posibilitatea de a finanța din bani europeni spitalele regionale asumate în Planul de Redresare și Reziliență (PNRR). „Nu am ce să comentez decât atât. Am reușit să avem finanțarea a 24 de spitale în PNRR. Un miliard jumătate de euro. După 4 ani de implementare în care Rafila a fost ministru, Comisia Europeană a dat în scris că un singur spital poate fi gata la termen și că restul trebuie scoase din PNRR. România ratează o șansă istorică pentru că am avut un ministru leneș, incompetent și iresponsabil. Restul este gargară și tupeu”, adaugă fostul ministru al Fondurilor Europene în cabinetul Florin Cîțu. Alexandru Rafila: Dânsul înțelege foarte greu, în general, când vorbește altcineva Întrebat despre „răfuiala” cu reprezentantul USR, Cristian Ghinea, ministrul Alexandru Rafila a spus, joi, înaintea ședinței de guvern, că „dânsul înțelege foarte greu, când vorbește altcineva”. „Cu domnul Ghinea nu am avut nicio discuție tensionată. Dânsul are discuții tensionate. Dânsul înțelege foarte greu, în general, când vorbește altcineva”, a spus ministrul Sănătății joi, înaintea ședinței de Guvern. Despre „nivelul discuției”, Rafila a spus că a fost „interesant”. „Interesant, din anumite puncte de vedere. Serios, din partea unora, neserios, din partea altora”, a declarat Rafila. Foto: Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele