Ce pot face sportivii care se consideră abuzați? Ghid practic oferit de un expert în domeniu
Sportul românesc cunoaște o recrudescență a violenței în sport. Tot mai mulți copii dezvăluie abuzurile la care au fost supuși în trecut și cazurile devin publice. ProSport tocmai a publicat cazul unui antrenor de polo pe apă care și-ar fi lovit elevul cu un șlap direct în față, dar sunt nenumărate situații în care cei mici nu reacționează. De-a lungul timpului, am relatat cazuri grave din gimnastică artistică și nu numai. Ce spune Cristian Jura despre violența tot mai accentuată în sport Am apelat la Cristian Jura, expert in dreptul sportului pe plan național si internațional, care ar putea niște sfaturi utile sportivilor. Dialogul a fost unul lung, însă am spicuit teme principale, care pot fi utile și pentru copii, dar mai ales pentru părinții care nu știu să reacționeze în momentele de furie. Prosport: Se înmulțesc în România cazurile în care sportivii se plâng că au fost tratați prost, abuzați, hărțuiți, discriminați, că le-a fost atinsă demnitatea prin vorbe grele aruncate de către antrenori, că au fost încălcate principiile de safeguarding. De-a lungul timpului am văzut cazuri la gimnastică, la înot, la bob și sanie, la fotbal, la scrimă, la polo pe apă și, recent, la handbal etc. De ce nu se gestionează aceste cauze eficient? De ce nu se soluționează rapid? Ce lipsește? Cristian Jura: Este o discuție care tratează o temă foarte sensibilă. Din păcate, ceea ce înseamnă safeguarding se regăsește într-o zonă gri de legiferare. Safeguardingul se află la intersecția dintre regulamentele federațiilor sportive, fie naționale, fie internaționale, și între legislația națională care nu este foarte specifică în zona de sport. Safeguardingul se mai află la intersecția unor mentalități diferite: o mentalitate conform căreia performanța sportivă este imposibil de obținut în lipsa unor antrenamente foarte dure, care depășesc uneori anumite limite și mentalitatea conform căreia sportul trebuie să fie o experiență sigură, pozitivă și care aduce bucurie tuturor. La ce ne referim, mai exact, când discutăm despre la safeguarding? În conformitate cu Politica și procedurile de safeguarding pentru copii în sport – tds 2014 – 2020, safeguardingul reprezintă responsabilitatea unui club, asociații sportive sau federații de a se asigura că sportul este o experiență sigură, pozitivă și care aduce bucurie tuturor (sportivilor și echipei tehnice) și că toți cei implicați sunt feriți și protejați de a trăi experiențe abuzive sau cu potențial vătămător atunci când sunt implicați în activități sportive, în funcție de capacitatea lor fizică și mentală și la orice nivel, sport de performanță, sport de masă sau mediu recreațional. Se poate suna la 119, adică un 112 pentru abuzuri Afirmați că safeguardingul se află într-o zonă gri de legiferare. Ce înseamnă acest lucru și care este impactul asupra sportivilor? Safeguardingul se află la intersecția dintre regulamentele Comitetului Internațional Olimpic, a federațiilor internaționale și a federațiilor naționale și a legislației naționale, cu precizare că în acest moment nu există o legislație națională specifică dedicată gestionării abuzurilor în sport. În acest caz, ce poate să facă un sportiv care se consideră abuzat? Nu are nicio posibilitate să se apere? Sportivii care se consideră abuzați au două posibilități: fie să se adreseze comisiilor de disciplină din cadrul federațiilor, fie să se adreseze autorităților publice. Chiar dacă nu este special dedicat protecției împotriva abuzurilor în sport, în România există o legislație consistentă împotriva bullyingului (ca formă de hărțuire) în unitățile de învățământ. Atrag atenția asupra unui instrument mai puțin cunoscut! Este vorba despre Procedura privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și a personalului unității de învățământ, precum și al altor situații corelate, în mediul școlar și a suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar (Ordinul de ministru nr. 6.235/2023). S-a modificat articolul 102 Faptele de violență verbală, fizică, psihologică – bullying, emoțională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, cât și orice alte activități sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari și a personalului din învățământ, sunt gestionate la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de către Direcția Siguranță Școlară din cadrul Poliției Române. Orice persoană care este victimă sau suspectează un caz de violență asupra copilului trebuie să sune la 119? Numărul 119 este gratuit din orice rețea fixă sau mobilă și este operat de către consilierii direcțiilor de asistență socială și protecția copilului. Mai atrag atenția și asupra modificării art. 102 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, modificare în vigoare din 2024, care prevede următoarele: „În cazul în care abuzul, neglijarea, înstrăinarea părintească, exploatarea și orice formă de violență asupra copilului a fost săvârșită de către persoane care, în baza unui raport juridic de muncă sau de altă natură, asigurau protecția, creșterea, îngrijirea sau educația copilului, angajatorii au obligația să sesizeze de îndată organele de urmărire penală și să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflați în grija sa”. „Este nevoie de o gestionare unitară a acestor cazuri” În concluzie, un sportiv care consideră că a fost abuzat are posibilitatea să își soluționeze situația fie în cadrul federației sportive, fie făcând apel la autoritățile statului. Care ar fi soluția la ieșirea din zona gri și a avea niște norme clare pentru a soluționa cazurile de abuzuri împotriva sportivilor? Cred că este nevoie de o gestionare unitară a acestor cazuri, de clarificări legislative, eventual despre ce instituție ar fi competentă să soluționeze astfel de cauze.
Declarații exclusive | Doar mustul stors de fete virgine este dulce. Pericolul reclamelor care reduc femeia la un obiect sexual. Jura (CNCD): Realitate tristă, stereotipurile negative persistă
A fost adoptată Declarația „România fără violență domestică” pentru condamnarea tuturor formelor de abuz, fizic, psihologic, economic și sexual. În această declarație, Parlamentul României condamnă toate formele de violență domestică și avertizeză că acestea reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului. Într-un context din ce în ce mai îngrijorător, victimele violenței domestice, în special cu femeile și copiii, au nevoie de protecție imediată și eficientă. Este esențială o legislație și politici publice menite să prevină și să combată violența domestică, să protejeze victimele și să tragă la răspundere agresorii. „Parlamentul sprijină funcționarea eficientă și promovarea numărului unic național de urgență 0800.500.333, destinat victimelor violenței domestice”. (Declarația „România fără violență domestică”, integral AICI) În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura – membru CNCD – a analizat implicațiile acestei declarații asupra activității Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), dar a avertizat, în același timp, că un semnal de alarmă îl constituie reclamele în care femeile sunt prezentate în scenarii degradante. „Acțiuni cu caracter degradant și ofensator la adresa femeilor” Cristian Jura a punctat că, din păcate, societatea se confruntă cu acțiuni care au un caracter ofensator și degradant la adresa femeilor. Reducerea femeii la statutul de „obiect sexual” este o realitate tristă, iar stereotipurile negative persistă. „Unele dintre aceste acțiuni se materializează în reclame. În ultimii ani, CNCD a sancționat numeroase reclame sau campanii publicitare care promovau astfel de stereotipuri prin aplicarea prevederilor OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și a prevederilor Legii nr. 148/2000 privind publicitatea. Am să ofer câteva exemple elocvente de astfel de reclame. O reclamă a circulat în mediul online și a cuprins mesajul «Deschiși tot timpul», alături de o fotografie reprezentând o femeie cu picioarele îndepărtate. A fost promovată ideea că doar mustul stors de fete virgine este dulce și au fost prezentate «certificate de virginitate» ale fetelor care storc mustul pentru o anumită cramă. Au fost semnalate panouri publicitare defăimătoare, cu un conținut sexual ridicat la adresa femeilor, care sunt prezentate mâncând napolitane într-un mod lasciv, iar mesajul atașat imaginii era «îmi place cu ochii închiși». Aș menționa și o reclamă în care două tinere îmbrăcate doar în costume de baie promovează produsele unei carmangerii – „«Nu toată carnea e la fel”, scrie pe fotografia în care cele două femei sunt fotografiate din spate. Pentru a da și mai multă «culoare» reclamei, autorii au postat și un text sugestiv: «Rase diferite, furajare diferită, gust diferit», aluzie la diferența de formă fizică între cele două tinere. Nu în ultimul rând, amintesc și un videoclip în care o femeie este chiar lovită într-o reclamă făcută la vin”, a declarat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul. Reclamă controversată: „Am decis: dintre toate produsele lactate, mie îmi plac țâțele” Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a aplicat chiar săptămâna trecută o sancțiune de 3.000 de lei unui restaurant care își promovează produsele/ pizza și care utilizează în mod recurent imagini și texte sexiste, denigratoare la adresa femeilor, a mai spus Cristian Jura. „Iată câteva dintre aceste mesaje: «Am decis: dintre toate produsele lactate, mie îmi plac țâțele»; „Intuiția este calitatea femeii de a contrazice bărbatul înainte ca acesta să apuce să deschidă gura»; «Ziua în care o să înțelegi de ce pizza e rotundă, pusă în cutie pătrată și mâncată în triunghiuri, atunci vei înțelege femeia!» Restaurantul utilizează un vocabular sexist în scopuri economice, cu prețul încălcării demnității femeilor. Campania de publicitate nu respectă principiul egalității de șanse pentru eliminarea stereotipurilor de gen din producțiile publicitare, ci le reafirmă. Aceste reclame nu fac altceva decât să creeze un teren propice pentru violența împotriva femeilor și chiar pentru femicid. În condițiile în care circulă astfel de reclame – circulă chiar melodii în care sunt denigrate femeile, se discută cu lejeritate de către persoane publice, în podcast-uri, ca nu este nici o problemă dacă îi dai o palmă unei femei –, nu trebuie să ne mirăm de creșterea cazurilor de violență împotriva femeilor și de afectarea dreptului lor de demnitate pentru că, din păcate, se încurajează o astfel de «cultură»”, a mai avertizat Cristian Jura, membru CNCD. „Din păcate, CNCD nu a fost implicat în acest proiect” În ceea ce privește soluțiile care să pună capăt unei astfel de situații îngrijorătoare, Cristian Jura a declarat că – pe lângă monitorizarea permamentă – a fost lansată platforma AdEthics, dedicată standardelor de responsabilitate în marketingul cu influenceri. Totuși, CNCD nu a fost implicat în acest proiect al Consiliului Româna pentru Publicitate. „De curând, Consiliul Român pentru Publicitate, a cărei activitate de bază este autoreglementarea în publicitate, a lansat platforma AdEthics dedicată standardelor de responsabilitate în marketingul cu influenceri. Este un lucru bun, din punctul meu de vedere, dar, din păcate, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu a fost implicat în acest proiect, cu toate că avem o jurisprudență bogată în domeniul publicitar și am aplicat numeroase sancțiuni pentru campanii publicitare discriminatorii. Pe de altă parte, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării va continua activitatea de monitorizare a campaniilor publicitare, a reclamelor, chiar și în mediul online, și va sancționa atunci când va constata fapte de discriminare”, a încheiat Cristian Jura, membru CNCD, în exclusivitate pentru Gândul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Hoțul de buzunare român care a speriat Marea Britanie. A fost DEPORTAT de 3 ori, dar a revenit în Regat pentru „transplant de păr” Nu s-a uitat NIMENI la interviul lui Nicușor Dan de la Euronews. Media audienței pe cele 2 ore de interviu a fost de 0.0% Ghidul Kremlinului. Rusia vs. NATO, în noua etapă a provocărilor. „Moscova, escaladare calculată” / „Alianța a înlocuit ambiguitatea cu claritatea” Jocul pe contre la înălțime și „ținta” ALASKA. Noi informații despre „întâlnirea” dintre avioanele F-16 americane și bombardierele rusești Tupolev Tu-95 Totuși, cât de gravă e amenințarea Rusiei la adresa Europei? Țările NATO o percep diferit, diferențele de opinii aduc COMPROMISURI. „Așa era și în timpul Războiului Rece”