Concursul Internațional George Enescu 2026: o ediție-record sub semnul excelenței
Un număr-record de 819 tineri muzicieni din 58 de țări și teritorii s-au înscris la Concurs și la programul de masterclassuri, iar 150 de concurenți au fost selectați pentru a participa la cele trei secțiuni instrumentale: Violoncel, Vioară și Pian. Nivelul excepțional al candidaților, prezența unor mari artiști, pedagogi, compozitori și dirijori internaționali în jurii și în programul artistic, precum și introducerea în premieră a formatului Play & Conduct au conturat o ediție care a depășit dimensiunea strict competițională, devenind și un spațiu de întâlnire, formare și dialog între generații. Concursul Internațional George Enescu 2026 s-a deschis pe 23 august, la Ateneul Român, cu un concert susținut de Orchestra Națională Radio, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, avându-i ca soliști pe laureații ediției 2024 – violonista Mayumi Kanagawa, violoncelistul Yo Kitamura și pianistul Roman Lopatynskyi. Programul a inclus The Stone and the Ivy de Diego Santamaria, lucrare distinsă cu Premiul pentru Originalitate la ediția 2024, Brahmsodia – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră op. 169 de Dan Dediu și Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, op. 13 de George Enescu. La finalul celor trei secțiuni instrumentale, Samuel Niederhauser (28 de ani) a câștigat Premiul I la Violoncel, Jayden King, în vârstă de numai 11 ani, a câștigat Premiul I la Vioară, iar Jeongwoo Lee, în vârstă de 18 ani, a devenit câștigătorul Secțiunii Pian. Samuel Niederhauser a obținut, de asemenea, Premiul Publicului și Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, Waves of Gravel de Malika Kishino. La Vioară, Jayden King a primit, alături de Premiul I, Premiul Publicului și Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, Still Life with Fallen Stone de Lembit Beecher. Finala de Pian a evidențiat parcursul excepțional al lui Jeongwoo Lee care a obținut, pe lângă Premiul I, cinci premii speciale – Premiul „Radu Lupu” pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări de George Enescu, Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, Hammers and Tongs de Karim Al-Zand, Premiul Publicului, Premiul „Playing for Tomorrow”, oferit de BRD – Groupe Société Générale, și Premiul École Cortot, care îi oferă posibilitatea de a susține un recital la Salle Cortot din Paris în stagiunea 2028–2029. Premiul al II-lea al Secțiunii Violoncel i-a revenit lui Joshua Kováč (19 ani), iar Premiul al III-lea lui Sanghyeok Park (22 de ani). La Vioară, Francesco Papa (20 de ani) a obținut Premiul al II-lea, iar Eun Che Kim (28 de ani) Premiul al III-lea. La Pian, Premiul al II-lea a fost câștigat de Yiming Guo (24 de ani), iar Premiul al III-lea de Pin-Hong Lin (25 de ani). Secțiunea Compoziție și-a desemnat, la rândul său, laureații ediției 2026. Jinhan Xiao (26 de ani) a câștigat Premiul pentru Muzică simfonică, pentru lucrarea Quadruple Blue: Four Odes to the Abyssal Seas, iar Adrien Sassier (29 de ani) a obținut Premiul pentru Muzică de cameră, pentru Les Ailes du Désespoir, precum și Premiul pentru Originalitate, pentru lucrarea Rêves en Fleur. Una dintre cele trei lucrări premiate va fi interpretată în deschiderea următoarei ediții a Concursului Internațional George Enescu, care va avea loc în 2028. Cei 11 laureați ai Concursului Internațional George Enescu, ediția a XX-a, provin din SUA, Elveția, Coreea de Sud, Italia, Taiwan, China, Franța. Nivelul ridicat al concurenților secțiunilor instrumentale s-a remarcat pe tot parcursul celor trei săptămâni de competiție, de la primele etape până la semifinale și finale. Dincolo de rezultatele individuale, ediția 2026 a adus în fața publicului o generație foarte tânără de muzicieni capabili să abordeze repertorii complexe, să răspundă unor formate de concurs noi și să susțină apariții de mare intensitate artistică pe scena Ateneului Român. O contribuție esențială la prestigiul Concursului Enescu o au juriile internaționale, care reunesc mari artiști, profesori ai unor importante instituții de învățământ muzical și personalități care au contribuit, de-a lungul unor cariere prestigioase, la formarea noilor generații de muzicieni. În 2026, cele patru jurii au fost prezidate de pianista Lilya Zilberstein, violoncelistul Arto Noras, violonista Mihaela Martin și compozitorul și pianistul Zygmunt Krauze. Prezența acestor personalități la București depășește rolul strict al evaluării. Pentru tinerii muzicieni, Concursul Enescu înseamnă și posibilitatea de a fi ascultați de artiști, pedagogi dar și de impresari, manageri și directori artistici ai unor importante orchestre și instituții muzicale internaționale, de a primi feedback și de a intra în contact cu profesioniști care le pot influența parcursul artistic dincolo de încheierea competiției. Întâlnirea dintre generații, între artiști aflați la început de drum și muzicieni care au construit cariere internaționale importante, rămâne unul dintre atributele fundamentale ale Concursului. Ediția din 2026 a introdus, în premieră, un concert dedicat Secțiunii Compoziție, oferind creației contemporane un spațiu distinct în programul Concursului. Susținut la Ateneul Român de Orchestra Națională Radio, concertul a marcat totodată prima apariție în România a dirijoarei Marin Alsop. Publicul a ascultat Forward Into Light de Sarah Kirkland Snider, Urban Ocean de Steven Mackey și Clocks III de Doina Rotaru, iar compozitorul și pianistul polonez Zygmunt Krauze, președintele juriului Secțiunii Compoziție, a fost solistul propriului Concert pentru pian nr. 3 – Fragments of Memory. Patru voci distincte ale creației contemporane mondiale, care au construit astfel un dialog între culturi, sensibilități și limbaje muzicale ale prezentului. Concertele simfonice din cadrul Concursului au fost susținute de patru dintre cele mai importante ansambluri orchestrale românești: Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio și Orchestra Română de Tineret. Finalele celor trei secțiuni instrumentale i-au adus la București pe dirijorii Case Scaglione, Harry Ogg și Daniela Candillari. Case Scaglione a condus Orchestra Națională Radio în Finala de Violoncel, Harry Ogg s-a aflat la pupitrul Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” pentru Finala de Vioară, iar Daniela Candillari a dirijat aceeași orchestră în Finala de Pian. Formatul Play & Conduct a redefinit semifinalele secțiunilor Violoncel, Vioară și Pian, adăugând competiției o probă care a testat nu doar virtuozitatea solistică, ci și capacitatea concurenților de a conduce, asculta și construi muzical împreună cu orchestra. Cei șase semifinaliști ai fiecărei secțiuni au trecut, la Ateneul Român, prin două probe distincte: interpretarea unei lucrări de George Enescu și o apariție în calitate de soliști, conducând în același timp Orchestra de Cameră Radio. În această formulă, interpretarea individuală s-a întâlnit cu responsabilitatea unei viziuni de ansamblu, cu leadershipul artistic și cu relația directă cu orchestra.
Enescu, Boulez, Vivaldi, Mahler, Poleva, Basica, Dediu: capodopere clasice și viziuni contemporane la FestivalulEnescu, într-o ediție aniversară de colecție
Ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional George Enescu va avea loc în perioada 24 august – 21 septembrie 2025, într-o celebrare fără precedent a moștenirii muzicale universale, cu un repertoriu eclectic care îmbină tradiția cu inovația. Sub tema „Aniversări / Celebrations”, directorul artistic Cristian Măcelaru propune o ediție care reunește lucrări emblematice ale repertoriului clasic, creații contemporane inovatoare, premiere absolute și versiuni concertante ale unor opere rare, marcând totodată 70 de ani de la moartea compozitorului George Enescu. Cu peste 100 de concerte și 4.000 de artiști invitați, Bucureștiul devine, timp de patru săptămâni, capitala mondială a muzicii clasice. „Dorința mea este să creăm un festival unicat nu doar în România, ci un festival unicat în lume, cu cât mai multe lucruri noi și experiențe inovatoare pentru publicul care vine la Festivalul Enescu”, a declarat Cristian Măcelaru. Pentru prima dată în istoria festivalului, este conturat un portret muzical atât de amplu al compozitorului care i-a dat numele. Peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu vor fi prezentate la București și în țară: de la capodoperele simfonice (Simfoniile, Vox Maris, Pastorala-fantezie, Rapsodiile) la cele camerale (Impresii din copilărie, Dixtuorul, Cvartetele, Sonatele pentru violoncel și pian) și de la lucrările de tinerețe (Poema română) la creațiile finalizate postum (Isis, Capriciul român). În centrul simbolic al acestei aniversări se află opera monumentală Oedip, montată la Opera Națională București într-o producție semnată de regizorul vizionar Stefano Poda, cu Ionuț Pascu în rolul titular, Ruxandra Donose în rolul Iocasta și Ramona Zaharia în rolul Sfinxului. Programul festivalului oferă o veritabilă panoramă a repertoriului simfonic intrat în canoanele universale Beethoven este omniprezent, cu Missa solemnis, Simfoniile și concertele pentru pian și vioară. Mahler va răsuna prin Simfoniile nr. 2 Învierea și nr. 5, în interpretări semnate de Paavo Järvi cu Orchestra Tonhalle din Zürich și Ivan Fischer cu Budapest Festival Orchestra. Publicul va putea asculta și Simfonia nr. 9 de Bruckner, Simfonia fantastică de Berlioz, Șeherazada de Rimski-Korsakov, precum și simfonii de Dvořák, Brahms, Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici și Prokofiev – Simfonia nr. 1 în re major, op. 25, supranumită Clasica, suita Peer Gynt nr. 1, op. 46 de Edvard Grieg, Concertul nr. 2 în la major pentru pian și orchestră, S. 125 de Franz Liszt, Concertul nr. 1 în mi major pentru două piane și orchestră de Felix Mendelssohn, Simfonia nr. 4 în re minor, op. 120 de Robert Schumann etc. Vor fi interpretate și lucrări emblematice ale secolului XX, precum Memorial de Anatol Vieru sau Concertul în fa major pentru pian și orchestră de George Gershwin, lucrare ce aduce în festival culoarea vibrantă a muzicii americane de secol XX, la granița dintre clasic și jazz. Nu vor lipsi compoziții consacrate: Igor Stravinski – suita Pasărea de foc, Aram Haciaturian Concertul pentru vioară și orchestră în re minor, Zbigniew Preisner, cu emoționantul Requiem for My Friend, Claude Debussy și Luciano Berio, cu lucrări esențiale ce subliniază rafinamentul și modernitatea expresiei muzicale, Tōru Takemitsu, cu introspectivul Recviem pentru orchestră de coarde, Edward Elgar – Enigma Variations, William Walton, cu lucrarea vocal-simfonică Belshazzar’s Feast, Camille Saint-Saëns – Concertul pentru pian nr. 5 Egipteanul, Paul Constantinescu – Simfonia nr. 1 și Jean Sibelius – Simfonia nr. 1. Un segment distinct al ediției este dedicat operei și baletului, cu titluri rare în versiuni concertante sau în viziuni scenice spectaculoase. Printre acestea se numără impresionanta operă în concert Fin de partie de György Kurtág, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, L’Heure espagnole de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gábor, la Opera Națională București. Salomeea de Richard Strauss deschide seria lirică pe 1 septembrie, la Sala Palatului, într-o versiune concertantă cu elemente multimedia imaginate de regizorii Nona Ciobanu și Peter Košir. Pe 14 septembrie, Lady Macbeth din Mțensk de Dmitri Șostakovici va fi prezentată în premieră în România într-o producție dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecții multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu. Capodopera mozartiană Flautul fermecat va fi oferită publicului într-o lectură regizată de Romain Gilbert și dirijată de Tarmo Peltokoski (7 septembrie, Sala Radio). În această secțiune lirică se înscrie și Daphnis și Chloé, M. 57 de Maurice Ravel – o lucrare de o rară frumusețe orchestrală, interpretată de Orchestra Națională a Franței, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, cu regie multimedia de Nona Ciobanu și material coregrafic de Gigi Căciuleanu. Pentru iubitorii barocului, festivalul propune o bijuterie muzicală rară: Dardanus de Jean-Philippe Rameau (varianta din 1744), cu Les Ambassadeurs ~ La Grande Écurie și Corul de Cameră din Namur. În cadrul Seriei de concerte de la miezul nopții, Accademia Bizantina va prezenta, în primă audiție românească, Il trionfo della fama de Francesco Bartolomeo Conti. Latura coregrafică se dezvoltă spectaculos prin producții remarcabile precum The Seasons, balet baroc-modern de Thierry Malandain, și DinDor’NdoR, o creație sincretică a lui Gigi Căciuleanu, pe muzica lui Dan Dediu și scenografia Vioricăi Petrovici. De asemenea, pe 11 septembrie, Orchestra of the Age of Enlightenment, împreună cu coregraful britanic Kim Brandstrup, prezintă Breaking Bach – o reinterpretare contemporană a muzicii lui J.S. Bach, combinată cu break dance urban și hip-hop. Festivalul se reafirmă ca platformă a muzicii de avangardă și contemporane În anul centenarului Pierre Boulez, vor fi interpretate emblematicele Anthèmes 2, Dialogue de l’ombre double, Incises, 12 Notations. Vor putea fi ascultate și creații ale unor compozitori importanți ai prezentului: Arvo Pärt, Ēriks Ešenvalds, James MacMillan, Mark-Anthony Turnage, Albert Schnelzer, Vlad Maistorovici, Constantin Basica. Basica semnează una dintre cele mai inovatoare lucrări ale ediției – Ultima piesă, un concert performativ imersiv generat în timp real cu ajutorul inteligenței artificiale și al senzorilor EEG. Ediția 2025 propune o serie impresionantă de lucrări în primă audiție absolută sau în premieră națională: Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, Niște variațiuni de Aurelian Băcan, Winter Sonata de Donghoon Shin, dar și piese redescoperite din barocul italian și napolitan. Festivalul împletește inovația tehnologică și muzica clasică în cadrul seriei Enescu – JTI Immersive Experience, desfășurată la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive. Programul cuprinde: ONIRIUS, vis coregrafic semnat de Gigi