Cât de mari sunt pierderile generate de Criza apei din Prahova și Dâmbovița. Companie de evaluare: Centrala Brazi pierde 2,8 milioane de euro pe zi
Criza apei din Prahova și Dâmbovița care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, a generat pierderi economice care depășesc 3 milioane de euro pe zi. Pierderile sunt generate în special de oprirea centralei electrice Brazi și de perturbarea activităților locale, conform unei analize realizate de compania NAI România. Cea mai mare pondere a pierderii economice, peste 2,8 milioane de euro pe zi, o reprezintă oprirea centralei electrice de la Brazi (deținută de OMV Petrom), cu o capacitate instalată de aproximativ 860 MW și o contribuție de până la 10% din producția națională de electricitate. Conform calculelor realizate de compania de evaluare, dacă capacitatea oprită estimată se situează la aproximativ 800 MV, asta înseamnă un minus de aproximativ 19.200 MWh/zi. La valoarea de piață medie, pierderile se ridică la aproximativ 2,88 milioane de euro pe zi. În funcție de durata de timp în care centrala de la Brazi este oprită, pierderile pot ajunge până la 86 de milioane de euro. România are nevoie de investiții în infrastructura de apă pentru a evita alte crize Pe lângă pierderile cauzate de centrala Brazi, se adaugă un impact de 120.000 de euro pe zi pentru cele aproximativ 40.000 de gospodării afectate, dar și pierderi cauzate de PIB-ul pe capita pentru cele două județe afectate. Astfel, impactul economic se ridică la aproximativ 39,40 de euro/zi/persoană, deci dacă 1% din activitatea economică este întreruptă, pierderea ajunge la 39.400 de euro pe zi, iar într-un scenariu în care 5% din activitatea economică este perturbată, pagubele se ridică la 197.000 de euro pe zi. „Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița demonstrează cât de ridicat este gradului de interdependență dintre infrastructura de utilități, industriile locale și sectorul energetic. Impactul financiar estimat depășește 3 milioane de euro pe zi, iar un eveniment aparent local devine rapid un risc național. Este clar că România are nevoie urgentă de investiții în infrastructura de apă, redundanțe tehnologice și planuri de continuitate dedicate consumatorilor industriali critici”, spune Andrei Botiș, CEO-ul NAI Romania & Moldova. RECOMANDAREA AUTORULUI: Criza Apei. Toți Știau. Audierile cu scandal din Parlament s-au terminat cu un mare semnal de alarma din partea specialistilor: “Acest lucru se va întâmpla la toate barajele/ Ne vom confrunta cu aceasta problema la nivel de tara”! Lucrările la Paltinu se reiau în 2026 Criza apei. Avertismentul lui Bolojan: ‘Cei care sunt responsabili trebuie să răspundă şi asta se va întâmpla în zilele următoare
Securitatea energetică a României, pe marginea prăpastiei, după incidentul de la Barajul Paltinu. Specialiștii dezvăluie ce a salvat țara noastră să intre în beznă: „Data viitoare posibil să nu mai avem norocul de acum”
Incidentul de la Barajul Paltinu – în urma căruia peste 100.000 de persoane au rămas fără apă potabilă – ar fi putut să producă repercusiuni grave și în sistemul energetic românesc. Mai exact, în ultimele 24 de ore, hidroenergia a salvat România de la colapsul sistemului energetic, după incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrotermice de la Brazi, exact în momentul în care vântul și soarele au dispărut complet din balanța electroenergetică națională. „Fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă„ Asociația România Inteligentă (ARI) vorbește, potrivit Mediafax.ro, despre realitatea care de la cele mai înalte funcții în stat este ignorată, în timp ce întârzie sau blochează finalizarea hidrocentralelor și repetă obsesiv că „mai bine vom face parcuri fotovoltaice decât să finalizăm hidrocentralele.” „Acest episod este un avertisment dur: fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă. Iar dacă proiectele existente rămân blocate, data viitoare e posibil să nu mai avem norocul de acum. Nu mai e vorba de dezbateri. Este vorba de securitatea energetică a României și de siguranța cetățeanului. Cine nu vrea să recunoască asta, va deveni parte din problemă”, spune Dumitru Chiseliță, președintele ARI. Asociația Energia Inteligentă a realizat o analiză a impactului nefinalizării amenajărilor hidrotehnice în perspectiva anilor 2050. Practic, hidrocentralelor nefinalizate înseamnă inundații, secetă, vieți pierdute, insecuritate energetică și prețuri mari. Criza apei de la Barajul Paltinu Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-pong între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. (Materialul integral AICI) Administrația Națională „Apele Române” a anunțat miercuri faptul că tratarea apei în stația VOILA a început. Reamintimtim că în ultimele zile criza apei din Prahova a stârnit adevărate acuzații și controverse, atât în spațiul public, cât și între instituțiile statului implicate în acest scandal. „Administrația Națională Apele Române vor asigura volumul necesar și în parametri optimi în vederea tratării apei pentru potabilizare, turbiditatea apei fiind monitorizată continuu. În momentul de față, deși ANAR nu are astfel de atribuții, Apele Române au găsit soluții alternative pentru perioada imediat următoare în vederea reluării alimentării cu apă a populației și anume prin asigurarea unor volume tampon cu turbiditate mică în BAC-ul (bazinul de apă curată) de la Malu Vânăt.” (Materialul integral AICI) Criza apei din Prahova a devenit un adev[rat ping-pong între autorități Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol