Dispozitivul revoluționar de mărimea unui con de pin care luptă împotriva incendiilor de vegetație. Cum funcționează Pyri
În lupta globală de miliarde de dolari împotriva incendiilor de pădure, detectarea timpurie este esențială. Deși sateliții, dronele și camerele termice sunt instrumente eficiente, ele pot fi costisitoare și inaccesibile în zonele cu resurse limitate. Pentru aceste regiuni, un grup de absolvenți de design a creat o soluție simplă, ieftină și inovatoare: un detector de incendii de dimensiunea unui con de pin, care poate oferi comunităților vulnerabile un avantaj crucial în alertarea și gestionarea focurilor. Pyri se laudă cu o construcție ecologică Dispozitivul, numit Pyri, este realizat preponderent din materiale naturale, precum ceară și cărbune compozit, fiind conceput să se integreze perfect în mediul înconjurător, fără a lăsa urme, scrie CNN. Acesta poate fi amplasat în zonele predispuse la incendii și poate rămâne funcțional ani de zile fără întreținere. La declanșarea unui incendiu, căldura topeste un declanșator intern care emite un semnal cu frecvență joasă, alertând astfel autoritățile și locuitorii din zonă. Co-fondatoarea Pyri, Karina Gunadi, explică că acest dispozitiv poate ajuta oamenii să evacueze mai repede și să oprească incendiile înainte ca acestea să devină scăpate de sub control. „Dacă prinzi un incendiu când este mic, este mult mai ușor să-l stingi,” spune ea. Designul dispozitivului este inspirat direct din natură, de la arborii de pin care depind de foc pentru reproducere. La temperaturi ridicate, rășina conurilor de pin se topește și eliberează semințele, iar Pyri imită acest proces natural. Forma conică și structura nervurată îl protejează de impact, fiind potrivit pentru aruncarea din aer pe terenuri accidentate și întinse. Un alt obiectiv major al echipei a fost să folosească materiale ecologice și ne-toxice, inclusiv pentru componentele electronice, evitând metalele rare și bateriile convenționale, pentru a asigura că dispozitivele nu poluează după ce „ard”. Designerii Pyri au dezvoltat senzorii ca parte a unui program de masterat derulat în comun de Royal College of Art și Imperial College London din Marea Britanie / Foto: Pyri Incendiile de vegetație se înmulțesc din cauza schimbărilor climatice În contextul înrăutățirii crizei climatice, incendiile devin tot mai frecvente și mai devastatoare, cu sezoane de foc mai lungi și mai intense. Organizația Națiunilor Unite estimează că incendiile din 2023 au emis de șapte ori mai mult dioxid de carbon decât întreaga industrie aviatică globală. Pyri vizează să ofere o soluție accesibilă pentru gestionarea incendiilor în special comunităților cu resurse limitate, în domenii precum silvicultura, agricultura și utilitățile. Compania speră să lanseze comercial dispozitivele în 2027, după testări pilot în 2025 și 2026. Într-o lume în care fiecare minut contează pentru salvarea vieților și a mediului, acest mic dispozitiv ar putea schimba semnificativ modul în care detectăm și combatem incendiile de pădure.
Inteligența artificială, probabil cel mai mare consumator energetic la nivel global. Cum afectează planeta Pământ
Inteligența artificială este, paradoxal, tehnologia care pare să ne apropie de viitor și, totodată, să ne îndepărteze de sustenabilitate. În ciuda aparențelor virtuale – chatboturi, platforme cloud, asistenți digitali – AI consumă resurse tangibile într-un ritm care ridică semnale de alarmă serioase. Iar aceste resurse nu sunt doar energie electrică, ci și apă, minerale rare și suprafețe de teren. Impactul său devine tot mai vizibil într-o lume aflată deja în criză climatică. Această realitate este analizată tot mai des de experți internaționali, iar concluziile lor nu sunt deloc liniștitoare: AI nu este doar un instrument, ci un devorator global de resurse care pune o presiune suplimentară pe planetă. În următorii ani, se estimează că infrastructura care susține AI va consuma mai multă energie decât o întreagă țară industrializată – Japonia. De la algoritmi la excavații: ce costuri reale are AI Pentru a antrena și a opera rețelele neuronale complexe, AI are nevoie de centre de date gigantice care funcționează 24/7. Acestea necesită mii de servere, răcite permanent, alimentate cu energie non-stop. Dar până să ajungă datele în cloud, trebuie construită întreaga rețea fizică – un lanț logistic care începe cu mineritul. Componentele necesare pentru AI – cupru, cobalt, litiu, pământuri rare – sunt extrase cu costuri ecologice și sociale imense. Doar pentru litiu, cererea globală ar putea crește de șapte ori până în 2040, iar în cazul pământurilor rare, creșterea preconizată este de 80%. Aceste materiale sunt esențiale pentru procesoarele AI, bateriile de backup și sistemele de stocare energetică. În același timp, AI concurează pentru aceleași resurse cu alte domenii esențiale pentru viitorul sustenabil: energia regenerabilă și mobilitatea electrică. Fără aceste materiale, tranziția energetică ar putea fi blocată, iar obiectivele climatice – sabotate de însăși tehnologia care promite progresul. Consumul de energie și paradoxul eficienței Deși dezvoltatorii de AI vorbesc despre optimizare și eficiență, realitatea este alta. Conform expertei Kate Crawford, anul viitor AI va consuma mai multă energie decât Japonia. Iar aceasta este doar o estimare conservatoare, având în vedere extinderea rapidă a serviciilor AI și integrarea lor în industrii precum transportul, sănătatea sau educația. Paradoxul Jevons explică acest fenomen. Pe măsură ce AI devine mai eficientă, costul utilizării scade, ceea ce duce la o utilizare mai intensă. Astfel, chiar dacă noile modele sunt mai eficiente energetic, consumul global crește – pentru că sunt utilizate mai des, în mai multe domenii, pe mai multe platforme. Marile companii de tehnologie se pregătesc deja pentru acest val. OpenAI, Microsoft și alții investesc masiv în surse alternative de energie, precum nucleară, pentru a putea susține infrastructura AI fără să se bazeze exclusiv pe rețelele naționale. Viitorul resurselor și posibila criză globală Într-o lume unde fiecare națiune industrializată își face stocuri de „minerale critice”, AI riscă să amplifice tensiunile geopolitice. Deja se discută despre exploatarea pământurilor rare de pe Lună sau alte corpuri cerești – semn că resursele terestre sunt insuficiente sau prea costisitoare. Pe termen scurt, aceasta înseamnă creșteri de prețuri pentru componente electronice, baterii, energie și chiar alimente – toate afectate indirect de consumul AI. Pe termen lung, există riscul ca prioritățile climatice să fie sacrificate în favoarea progresului tehnologic accelerat. Prin urmare, este esențial ca guvernele și companiile să nu mai trateze AI ca pe o tehnologie „verde” prin definiție. Este nevoie de un cadru clar de reglementare care să includă criterii de sustenabilitate și să evite ca AI să devină un obstacol în calea echilibrului ecologic global.