După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului
Anxietatea milenialilor este în creștere după ce SUA și Israel au atacat Iranul, rezultând un război la scară regională care a dus la scumpirea petrolului. După înregistrarea celor mai mari turbulențe globale pe piața energetică de la crizele petroliere dintre anii 1973 și 1979, milenialii își exprimă nemulțumirile constant prin meme-uri postate pe platformele de socializare, precum Tik Tok și Instagram. Ei se plâng că din cauza „sistemului capitalist aflat în ultimul stadiu”, au înfruntat două crize financiare, o pandemie globală, automatizarea și bula AI, criza accesibilității, multiple războaie izbucnite în Irak, Afganistan, Siria și Ucraina, precum și declanșarea unui presupus „război mondial” după atacul SUA asupra Iranului. Și chiar înainte ca mulți mileniali născuți între anii 1986 și 1996 să împlinească 40 de ani. Prețul petrolului a crescut: Barilul este peste 90$ Pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, iar livrările globale de petrol au fost perturbate. Prețurile la petrol au explodat în ultima săptămână, fiind înregistrată cea mai mare creștere săptămânală din istoria tranzacțiilor futures. În timp ce Donald Trump se declară încrezător că SUA au câștigat deja războiul și că „regimul islamic” de la Teheran are zilele numărate, cotația petrolului american West Texas Intermediate a urcat vineri cu 12,21%, adică 9,89 de dolari. Barilul de petrol a ajuns la 90,90 de dolari. Și referința globală Brent a crescut cu 8,52% sau 7,28 de dolari, ajungând până la 92,69 de dolari pe baril. Țițeiul american a urcat cu 35,63%, fiind cea mai mare creștere săptămânală din istoria contractului futures după ce a bătut recordul de 28% din aprilie 2020, la momentul pandemiei de coronavirus. Războiul cu Iranul ar putea deveni un conflict de lungă durată, precum Afganistan, Irak sau Vietnam Inițial, Trump a spus că Iranul va fi învins printr-un atac decisiv, dar ulterior a raportat că operațiunea va dura între 4 și 5 săptămâni, ca ulterior să spună că va dura atâta timp „cât va fi nevoie” sau până când Iranul va capitula necondiționat. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o conferinţă de presă că Statele Unite „abia au început lupta”. „Iranul speră că nu vom putea susţine acest conflict pe termen lung, ceea ce este o gravă eroare de calcul”. Analiștii geopolitici și economiștii se tem că SUA deja se află la începutul unui război de lungă durată care ar putea destabiliza piața mondială a petrolului și gazelor. Ministrul energiei din Qatar: Toate economiile lumi vor intra în COLAPS China ar fi cea mai grav afectată pentru că depindea de petrolul iranian. Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat pentru Financial Times că prețul petrolului ar putea atinge prețul de 150 de dolari pe baril în următoarele săptămâni dacă petrolierele nu vor naviga prin Strâmtoarea Ormuz. Trump a anunțat că a inițiat un program de asigurare de 20 de miliarde de dolari pentru petrolierele care operează în Golful Persic. „Toate economiile lumii ar putea fi aduse în pragul colapsului”, a avertizat acesta. El a adăugat că țările arae din Golful Persic ar putea ajunge în situația de a declanșa operațiuni militare majore împotriva Iranului dacă blocajul va continua. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate
Internetul profețește marea criză economică. De la Lady Gaga la conserve și teniși vintage, rețelele sociale detectează recesiunea
Pe rețelele sociale, orice gest, tendință sau revenire culturală poate deveni semnul unei crize economice iminente. De la hiturile noi ale lui Lady Gaga până la adidașii până la genunchi, internetul glumește, dar cu o anxietate reală în fundal: se apropie o nouă recesiune? Recesiunea, în format meme Nouă muzică de la Lady Gaga? „Indicator de recesiune.” Tenisi vintage până la genunchi? Semn clar că lucrurile o iau razna. Reduceri masive la conserve? Fără îndoială, e criză. Sau cel puțin asta ne spun utilizatorii rețelelor sociale, unde fiecare semn cultural este interpretat ironic ca un preambul al colapsului economic. Fenomenul a explodat în mediul online: orice eveniment care amintește de criza din 2008 sau care semnalează dorința de economisire, revenirea unor trenduri vechi sau pur și simplu o schimbare de „vibe” este catalogat drept semn că vine prăpădul financiar. Nu contează că economia nu este oficial în recesiune – ceea ce contează este percepția colectivă. Iar această percepție e alimentată de o combinație de umor, frică și neputință. Sub glumele aparent inocente, există o tensiune socială profundă. Oamenii simt că ceva e în neregulă, că situația se poate deteriora rapid. Și, neputând schimba mersul lucrurilor, preferă să râdă de ele. Când râsul devine mecanism de supraviețuire Psihologii și sociologii susțin că, în fața incertitudinii, umorul devine un mecanism de apărare. Profesorul Dustin Kidd de la Temple University explică: „Cu cât lucrurile devin mai serioase, cu atât ne bazăm mai mult pe umor pentru a le face față”, scrie CNN. Acest comportament nu este nou – sitcomuri, emisiuni de satiră și acum rețelele sociale oferă un spațiu colectiv pentru procesarea anxietății. Exemplele abundă. În plină criză a asigurărilor de sănătate, rețelele s-au umplut de glume despre „gânduri și rugăciuni în afara rețelei”. În perioada măsurilor dure anti-imigrație, utilizatorii TikTok ironizau ideea de „autodeportare”. Acum, în fața unui posibil colaps economic, fiecare trend – cât de banal – devine un semn ironic al sfârșitului financiar. Recesiunea devine astfel un meme colectiv, un semnal de fum lansat de generații care simt că nu mai au control: „Hei, e cineva bine acolo?” Dacă răspunsul este „nu”, măcar știm că nu suntem singuri. Glumele care pot provoca realitatea Dincolo de aspectul comic, există și un efect pervers: aceste glume pot deveni profeții autoîmplinite. Dacă destui oameni încep să creadă că vine criza, comportamentele lor economice se schimbă. Se reduc cheltuielile, se opresc investițiile, se intră în modul „panică” – exact ceea ce poate adânci o recesiune reală. Acest fenomen nu este nou. Economistul Alan Greenspan propunea în trecut „indicele chiloților bărbătești”: dacă bărbații cumpără mai puțini chiloți, înseamnă că se pregătesc de criză. Azi, acel indicator a fost înlocuit cu TikTok-uri despre conserve, haine second-hand și sfaturi de supraviețuire financiară de la milenialii care au trăit prăbușirea din 2008. Autoarea Kyla Scanlon rezumă perfect starea generală: „Memele sunt un fel de test. Întreabă: sunteți și voi speriați? Și răspunsul, adesea, este un da colectiv – dar în glumă.” Totul devine o glumă când nimic nu mai contează Într-o lume dominată de crize suprapuse – climă, automatizare, locuințe inaccesibile – oamenii par să fi ajuns la concluzia amară că „nimic nu mai contează”. Iar când simțul controlului dispare, totul devine material de meme. Pe de altă parte, nu toți s-au resemnat. Pe lângă glumele despre recesiune, apar și tutoriale serioase: cum să-ți cultivi legume, cum să gătești ieftin, cum să-ți restructurezi bugetul. Însă chiar și aceste sfaturi sunt adesea ambalate ironic, pentru a fi mai digerabile. Concluzia? Internetul râde, dar cu frică. În spatele fiecărui TikTok despre Lady Gaga ca „semn al colapsului economic” se află o realitate mai puțin amuzantă: o lume în care anxietatea e endemică și umorul este, poate, ultimul mod prin care ne păstrăm speranța.