Ce spun psihologii despre lectură: este o bună metodă de terapie pentru a te deconecta de la griji?
Ziua Internațională a Cărții, 23 aprilie, este ocazia perfectă pentru a evidenția rolul terapeutic al lecturii. Dovezile științifice confirmă faptul că cititul unei cărți reduce simptomele de anxietate și depresie și ne îmbunătățește bunăstarea, notează EFE. „A citi este ca și cum ai intra într-un refugiu mental care îți permite să te odihnești și să înveți să te întărești și să ai resurse interne pentru a gestiona problemele”, spune psihologul Diana Sánchez. „Multe studii arată că cititul zilnic de plăcere, pe lângă faptul că te face să te simți bine și îți consolidează cunoștințele, este un instrument foarte simplu pentru a ameliora stresul, a-ți schimba starea de spirit și a te distanța de griji”, explică ea. Potrivit psihologului Tomás Santa Cecilia, cititul activează creierul și servește la relaxarea și reducerea anxietății, dar în același timp generează noi conexiuni neuronale, oferindu-ne beneficii neurologice clare. Și susține cărțile în detrimentul pierderii de timp care vine din petrecerea orelor întregi uitându-se la rețelele de socializare pe telefonul mobil, ceva care ne distrage atenția și nu aduce niciun beneficiu, „ne lasă doar în suspans”, avertizează el. Dar, subliniază ea, lectura aleasă, spre deosebire de consumul rapid de conținut, dezvoltă memoria pe termen lung, sporește imaginația și sporește concentrarea, pe lângă faptul că este o sarcină plăcută ce declanșează hormonii bunăstării. Și cum te poți concentra asupra lecturii cu mintea încețoșată? Este adevărat că atunci când grijile sau suprasolicitarea mentală ne domină mintea, este mai greu să găsim concentrarea necesară pentru a rămâne concentrați asupra poveștii pe care o spune o carte. Este ușor să ne distragem, să pierdem filul și chiar să citim fără să fim conștienți de ceea ce citim. „În cazul depresiei, este mai dificil să ne concentrăm atenția, memoria și, de asemenea, funcțiile executive. În general, recomandăm lecturi scurte, cum ar fi povești sau poezii, și sesiuni mai scurte, dar mai frecvente”, spune Diana Sánchez. În plus, atât în cazurile de depresie, cât și în cele de suprasolicitare mentală, „combinarea cititului cu exerciții de mindfulness care îmbunătățesc concentrarea ajută și ea”, sfătuiește ea. Potrivit lui Tomás Santa Cecilia, directorul Clinicii de Psihologie Cecops din Madrid, societatea „suprastimulată” în care trăim înseamnă că, în cele din urmă, atunci când vrem să ne bucurăm de o carte, „percepem că nu suntem capabili să fim atenți”. De aceea, el recomandă să dedicăm 10 minute resetării creierului nostru, deoarece primele minute de citit „sunt complicate”, nu ne putem concentra. „Dacă reușim să depășim aceste 10 minute”, adaugă el, „atunci când creierul se adaptează la o sarcină plăcută, va recicla toată această poluare și accelerare tehnologică și ne va permite să dezvoltăm bunăstare, fără îndoială.” Dacă ne putem concentra pe citit ca terapie, vom putea și să ținem la distanță anxietatea. „Există programe de lectură bazate pe psihologie pozitivă care reduc anxietatea și emoțiile negative. Studiile arată că, la studenții universitari, cititul de plăcere scade stresul psihologic și acționează ca un tampon”, subliniază psihologul. Cum să faci din cititul un obicei, nu doar o terapie Cititul în fiecare zi, pentru o perioadă, dar în mod constant, permite acestui obicei să ne îmbunătățească sănătatea mintală și să regleze sistemul nervos. „Atunci când cititul devine un obicei, motivația este forța motrice din spatele lecturii mai frecvente”, spune Diana Sánchez. Potrivit experților, atunci când cititul este dificil, „trebuie să cauți materiale de lectură mai plăcute”, mai ales în cazul adolescenților, care trebuie să dezvolte acest obicei și să încerce să-i țină departe de ecranele care îi absorb atât de mult. Pentru a-i motiva pe tineri să citească, este important să le oferim opțiuni de cărți electronice și chiar cărți audio. Există dovezi științifice care arată că, dacă orele petrecute citind cărți le depășesc pe cele petrecute în fața ecranelor, calitatea vieții crește și somnul se îmbunătățește pentru adolescenți și tineri. Sfaturi pentru deconectarea psihologică prin lectură Diana Sánchez și Tomás Santa Cecilia, ambii de la Colegiul Oficial de Psihologie din Madrid, oferă aceste recomandări pentru a face din citit o terapie care să ne deconecteze psihologic de griji și să ne bucure de fiecare poveste. Conform psihologilor: Dacă sunt persoane care nu au obiceiul de a citi, ar trebui să înceapă cu povestiri scurte, basme sau poezie. Citește întotdeauna de plăcere și alege lecturi pozitive care ne ajută să ne conectăm, mai ales dacă suntem într-o dispoziție proastă. Pentru problemele de concentrare cauzate de depresie sau suprasolicitare mentală, apelează la texte mai scurte și mizează pe exerciții fizice și mindfulness. Participarea la cluburi de lectură ajută la înțelegerea textelor citite, dar și la socializare. Dacă citim, vom avea o dezvoltare cognitivă evoluată, vom genera cunoștințe, reflecție, concentrare și memorie pe termen lung. Încearcă să dedici 20 sau 30 de minute zilnic, la sfârșitul zilei, pentru a-ți recicla creierul, pentru a te autoregla. Cititul este un avantaj; ne ajută să ne concentrăm, spre deosebire de a trăi într-o societate suprastimulată. Experții sunt clari în această privință: cititul este o formă de terapie pentru deconectare, un loc sigur în care să ne bucurăm de poveștile altora care ne distanțează de ale noastre și ne ajută să ne bucurăm și să ne îmbunătățim sănătatea mintală și cognitivă.
Sailor Moon, Naruto și magia copilăriei, readuse la viață într-un concert simfonic anime la București
Conceput ca o experiență multimedia complexă, spectacolul este dedicat tuturor generațiilor – de la cei care au crescut cu primele desene animate japoneze, până la noile valuri de fani ai jocurilor și producțiilor anime contemporane. Sub bagheta carismatică a dirijorului japonez Kenichi Shimura, publicul va avea ocazia să asculte, în interpretare live, unele dintre cele mai iubite coloane sonore din istoria anime-ului. Fiecare piesă este atent orchestrată pentru a păstra emoția originală și, în același timp, pentru a o amplifica prin forța unei orchestre simfonice complete. Fenomenul anime: o cultură globală care inspiră generații Anime-ul nu mai este de mult doar un gen de animație, este un fenomen cultural global, care influențează muzica, cinematografia, moda și chiar stilul de viață al milioanelor de oameni din întreaga lume. De la povești epice și universuri fantastice, până la teme profunde despre prietenie, identitate și curaj, anime-ul a reușit să creeze o conexiune emoțională puternică între generații și culturi diferite. Succesul său internațional a transformat coloanele sonore anime în adevărate repere muzicale, interpretate astăzi pe marile scene ale lumii, în formule simfonice impresionante. O distribuție de excepție Concertul Anime Symphony aduce în prim-plan nu doar un concept inovator, ci și artiști de înaltă clasă. Dirijorul Kenichi Shimura este recunoscut pentru abilitatea sa de a crea punți între cultura clasică și cea contemporană, fiind considerat un adevărat ambasador al muzicii moderne orchestrale. În plus, apropierea sa de România nu este întâmplătoare, acesta a participat în Japonia la evenimente culturale organizate de Ambasada României, consolidând o relație artistică autentică cu publicul român. Alături de orchestră, publicul se va bucura de prezența unor soprane excepționale, ale căror voci adaugă profunzime și emoție fiecărei interpretări. Cu o expresivitate remarcabilă și o tehnică impecabilă, acestea reușesc să transforme fiecare moment muzical într-o experiență memorabilă, completând perfect universul sonor al spectacolului. O experiență care trebuie trăită live Anime Symphony nu este doar un concert, este o călătorie emoțională în universul unor povești care au marcat generații. Proiecțiile video spectaculoase, sincronizarea perfectă dintre imagine și muzică, dar și energia live a orchestrei creează un eveniment captivant, accesibil atât fanilor anime, cât și iubitorilor de muzică de calitate. Este, fără îndoială, unul dintre acele spectacole care demonstrează că arta nu are granițe și că muzica poate uni oameni din culturi diferite într-o experiență comună. Indiferent dacă ați crescut cu anime-urile copilăriei sau descoperiți acum acest univers, Anime Symphony este spectacolul care vă va conecta cu emoția pură a muzicii și cu magia poveștilor care au cucerit lumea. Biletele au fost puse în vânzare și se găsesc online pe eventim.ro și entertix.ro, precum și fizic, în casele de bilete ale librăriilor Cărturești (Quinet, AFI Cotroceni, America House, Mall Vitan, Mega Mall, Băneasa Shopping, Park Lake, Promenada, Veranda) și Humanitas (Cișmigiu, Kretzulescu, Lipscani, Magheru) și în magazinele Carrefour (Băneasa, Colentina, Militari și Orhideea) și, în curând, și la Sala Palatului.
Ministerul Educației anunță că 32 de licee vor pilota planuri-cadru alternative din anul școlar 2026-2027
Ministerul Educației din România a anunțat joi, pe Facebook, că ministrul Mihai Dimian a aprobat un ordin prin care 32 de licee din România vor pilota planuri-cadru alternative începând cu anul școlar 2026-2027. Potrivit Ministerului, măsura face parte din Programul Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru și vizează învățământul liceal de stat, particular și confesional. Ministerul explică faptul că planul-cadru este documentul de bază care stabilește structura procesului educațional. „Este documentul care stabilește disciplinele (materiile) care se studiază și numărul de ore alocat fiecărei discipline pe săptămână.” Noile modele propuse vin cu schimbări importante, în special în ceea ce privește flexibilitatea și rolul elevilor în alegerea materiilor. „Modelele propuse aduc mai multă flexibilitate în organizarea disciplinelor pe an de studiu, a orelor alocate acestora pe săptămână, inclusiv a orarului elevului”, a transmis ministerul. De asemenea, accentul este pus pe extinderea opțiunilor disponibile pentru elevi, prin dezvoltarea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii. „Se prioritizează alegerile elevilor, prin extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii în domenii precum: comunicare în era digitală, antreprenoriat digital, robotică și imprimare 3D, bioetică, inteligență artificială sau stare de bine”, se arată în anunț. Reprezentanții ministerului anunță că implicarea școlilor în elaborarea propriilor planuri-cadru este esențială pentru adaptarea la nevoile reale ale elevilor și comunității. „Este important că școala s-a implicat în elaborarea propriului plan-cadru pentru că poate răspunde mai bine nevoilor comunității școlii”, au precizat aceștia. „Planurile-cadru alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene și atingerea competențelor prevăzute de legislație.” „Ministerul Educației și Cercetării a decis menținerea deschisă a listei unităților de învățământ pilot. Până la data de 31 mai 2026, liceele din România care doresc intrarea în programul de pilotare își pot manifesta această intenție, cu condiția de a opta pentru unul dintre planurile-cadru deja aprobate prin acest ordin”, mai anunță Ministerul. Planurile-cadru alternative vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Sfântul Gheorghe, sărbătorit pe 23 aprilie. Ramurile verzi, simbolul protecției și al începutului primăverii
Ziua de 23 aprilie este marcată nu doar prin slujbe religioase, ci și printr-o serie de tradiții populare legate de protecție, fertilitate și renașterea naturii. Ramuri verzi la porți și la case Una dintre cele mai răspândite tradiții este împodobirea gospodăriilor cu crenguțe verzi. Oamenii pun ramuri de salcie, fag, stejar sau frasin la porți, uși, ferestre, grajduri și chiar la fântâni. Gestul are rol de protecție a gospodăriei. În credința populară, aceste crengi apără casa, animalele și semănăturile de spirite rele, boli și farmece. În unele zone rurale din Transilvania și Moldova, sunt folosite și crenguțe de leuștean, așezate la intrarea în grajduri, pentru a proteja animalele. Pe lângă crengi, la porți se pun uneori brazde cu iarbă verde sau flori de primăvară, ca simbol al reînnoirii naturii după trecerea iernii. Practici pentru sănătate și belșug Ziua Sfântului Gheorghe este legată și de ritualuri pentru sănătate. Potrivit tradiției populare, la sate, femeile se spală dimineața cu rouă, considerată benefică pentru frumusețe și vitalitate. În unele zone, oamenii folosesc plante considerate protectoare, însă obiceiurile diferă de la o regiune la alta. La sate, mai ales în Moldova și sudul țării, se rostesc descântece pentru spor și belșug, iar oamenii respectă obiceiuri menite să aducă noroc pe tot parcursul anului. Începutul anului pastoral Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, cunoscută în popor drept Sângiorz, marchează și începutul anului pastoral. În această perioadă are loc „măsuratul laptelui”, prin care se stabilește cantitatea de lapte dată de fiecare oaie, în cazul turmelor comune. Tot acum începe și urcarea turmelor la munte, odată cu începerea pășunatului. Credințe despre începutul primăverii În tradiția populară, Sfântul Gheorghe este considerat „capul primăverii” și cel care deschide drumul naturii spre viață. Se spune că, atunci când se aud primele broaște, sfântul primește simbolic cheile anotimpului cald de la Sfântul Dumitru. Astfel, începe ciclul vegetației, iar natura „înverzește” sub protecția sa. În credința populară, Sângiorzul deschide ciclul vegetației și marchează intrarea în anotimpul cald, care se încheie la Sfântul Dumitru. Cei doi sunt considerați „străjeri ai timpului”, cărora le sunt încredințate simbolic cheile vremii. Martir al credinței creștine Potrivit tradiției creștine, Sfântul Gheorghe s-a născut în Cappadocia, într-o familie creștină, în timpul domniei împăratului Dioclețian. A fost ofițer în armata romană, dar a ales să-și mărturisească public credința, în ciuda persecuțiilor. Pentru acest gest, a fost arestat și supus unor torturi severe, fără să renunțe la credința sa, fiind în cele din urmă martirizat.
Brașov dă 0 lei pe cultură în 2026. Orașul rămâne fără finanțare publică pentru sectorul cultural
Cultura independentă din Brașov nu mai are în 2026 nicio sursă de finanțare publică locală. Nici Primăria Municipiului Brașov, nici Consiliul Județean Brașov nu alocă fonduri pentru proiectele organizațiilor culturale independente, situație descrisă drept o premieră negativă a ultimilor ani de către Consorțiul Cultural Corona, pe baza bugetelor oficiale. Datele centralizate arată că în proiectul de buget 2026 al Consiliului Județean Brașov este prevăzută suma de 0 lei pentru finanțarea ONG-urilor culturale. De asemenea, Primăria Brașov nu a lansat niciun apel pentru Ghidul cultural în 2025 și 2026. Anterior, finanțarea cumulată pentru sectorul cultural independent putea ajunge până la 8 milioane de lei pe an. Primăria Brașov: program suspendat Ghidul cultural al Municipiului Brașov a fost principalul instrument de finanțare nerambursabilă pentru sectorul independent și a funcționat între 2012 și 2024, cu bugete care au crescut de la câteva sute de mii de lei la 6 milioane de lei. În 2025, sesiunea a fost anulată, iar în 2026 nu a fost publicat niciun calendar, ghid sau intenție de reluare a programului. În 2024, ultimul an de funcționare, situația a fost următoarea: 87 de proiecte au fost depuse, 74 au fost declarate eligibile, iar bugetul de 6 milioane de lei a acoperit aproximativ 63% din suma solicitată, respectiv 9,61 milioane de lei. Consiliul Județean Brașov: eliminarea finanțării în 2026 Consiliul Județean Brașov a finanțat anual, între 2022 și 2025, proiecte culturale ale beneficiarilor privați, cu bugete în creștere: 2022: 1,40 milioane lei (22 proiecte) 2023: 1,80 milioane lei (25 proiecte) 2024: 1,80 milioane lei (24 proiecte) 2025: 2,00 milioane lei (26 proiecte) În proiectul de buget pentru 2026, aflat în consultare publică în aprilie, nu este prevăzută nicio sumă pentru acest program. Deși bugetul total alocat capitolului „Cultură, recreere și religie” rămâne de 57,54 milioane lei, fondurile sunt direcționate exclusiv către instituțiile publice subordonate și proiecte PNRR. Impact asupra proiectelor culturale Proiectele finanțate anterior prin aceste programe includ o parte importantă a ofertei culturale din Brașov și din zonă, printre care Brașov Jazz & Blues Festival, Săptămâna Haferland, Festivalul de Film și Istorii Râșnov, SoNoRo Musikland, Street Delivery, CULMEA: Film și Educație de Mediu, Săptămâna Comediei și Alpin Film Festival. Aceste inițiative funcționează pe un model de finanțare mixtă, în care sprijinul public local reprezintă, în medie, între 60% și 90% din bugetele eligibile. Context național Comparativ, în 2025, alte consilii județene au alocat fonduri pentru sectorul cultural independent: CJ Timiș: 3,20 milioane lei CJ Cluj: 1,20 milioane lei CJ Sibiu: 1,20 milioane lei În acest context, CJ Brașov a fost lider în 2025, cu 2 milioane de lei, însă în 2026 devine singurul dintre aceste județe fără finanțare pentru sectorul cultural independent. Consorțiul Cultural Corona solicită relansarea de urgență a Ghidului cultural al Municipiului Brașov, cu un buget minim de 3 milioane de lei, precum și includerea programului de finanțare pentru ONG-uri culturale în prima rectificare bugetară a CJ Brașov, la un nivel minim de 1 milion de lei. De asemenea, sunt cerute stabilirea unui calendar predictibil și coordonat între instituții și organizarea de consultări publice înainte de suspendarea sau modificarea programelor. „Eliminarea simultană a ambelor surse de finanțare publică locală creează un blocaj fără precedent pentru sectorul cultural independent din Brașov. Vorbim despre zeci de organizații și proiecte care contribuie direct la atractivitatea și economia locală și care nu pot funcționa în absența unui minim sprijin public predictibil”, a declarat Valer Rus, președintele Consorțiului. Datele prezentate provin din documente publice oficiale, inclusiv bugetul CJ Brașov 2026 (consultare publică, aprilie 2026), comunicatele CJ Brașov privind finanțările culturale (2022–2025), hotărârile Consiliului Local Brașov privind Ghidul cultural (2021–2024), precum și datele publice ale CJ Timiș, Cluj și Sibiu pentru anul 2025. Consorțiul Cultural Corona este o organizație non-guvernamentală din Brașov care reunește profesioniști și inițiative din domeniul cultural, cu scopul de a susține dezvoltarea unui ecosistem cultural local coerent, divers și profesionist.
Biblioteca Academiei Române își deschide porțile printr-o expoziție permanentă dedicată patrimoniului cultural al României
Expoziţia a fost inaugurată cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române și evidenţiază momentele cele mai importante din istoria Bibliotecii, dar și evoluția impresionantului său patrimoniu, de la prima colecţie de carte donată în 1866 la actualul fond de peste 10 milioane de unităţi de bibliotecă. Tezaurul acumulat de Biblioteca Academiei Române este alcătuit din bogate și diverse colecţii de carte, periodice, fonduri de manuscrise şi arhivă, materiale cartografice, piese rare de numismatică, lucrări de artă și obiecte muzeale. „Eu cred că această expoziție va pune în evidență lucrurile deosebite pe care le avem. Avem cărți din anul 1290, avem planul de organizare a Bucureștiului din 1300. Sunt lucruri formidabile! Avem primul document cu privire la înființarea Societății Literare Române care a fost baza Academiei Române”, a declarat prof. ing. Nicolae Șt. Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române, FOTO: Mihai Pop „Avem o expoziție permanentă cu oglinda bibliotecii” Specialiștii Bibliotecii au selectat și expus piese reprezentative pentru fiecare colecție în parte: carte veche și rară, manuscrise – de la pagini bizanţine la caietele eminesciene, periodice semnificative româneşti, afişe de teatru din secolul al XIX-lea, foi volante tipărite pe mătase, hărţi istorice privitoare la Ţările Române, fotografii ilustrative pentru viaţa bucureşteană din a doua parte a secolului al XIX-lea, portrete fotografice inedite ale familiei regale, lucrări excepţionale de grafică românească şi străină, semnate de artişti faimoşi, partituri ale unor renumiți compozitori. „Academia, în acest an, are un ciclu de manifestări pentru că a avea peste un secol și jumătate de existență nu este de ici de colo pentru orice instituție europeană, darămite de la noi. Academia Română a pus bazele culturii românești moderne și contemporane, iar Biblioteca este oglinda Academiei Române. M-am întrebat de multe ori cum să facem ca un străin care vine în acest loc să-și facă o idee repede despre comorile de aici și a fost foarte greu. Au reușit ca din cabinetul numismatic să aleagă piese importante și să facă o expoziție permanentă. Avem o expoziție permanentă cu oglinda bibliotecii. Dacă oamenii nu văd repede ce avem noi aici o să aibă impresia că existăm degeaba. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române, FOTO: Mihai Pop Cu excepția tezaurului Băncii Naționale și cu excepția parterului și demisolului Muzeului Național de Istorie, aici sunt cele mai mari valori. Avem numeroase manuscrise medievale europene de la 1200, valori strânse de-a lungul timpului. În acest loc, grație cercetătorilor și specialiștilor bibliotecii, e concentrată esența bibliotecii. Oricine poate vedea ce se află aici”, a precizat fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel-Pop. „Domnul director Noica a mai deschis o dată cutia cu minuni. De data aceasta printr-o expoziție permanentă și uitându-mă la ce se întâmplă aici mi-au venit în minte două imagini. Prima, cea a revistelor de specialitate din zilele noastre care, pentru a fi atractive, au titlul și o poză sugestivă pentru a ilustra articolul, iar aici avem o colecție de rezumate a ceea ce cuprinde Biblioteca Academiei, tezaur național. Ce-a de-a doua – o analogie a ceea ce s-a întâmplat la Teatrul Național în momentul revenirii la forma inițială și a modernizării lui, atunci când unele săli au dispărut pentru că nu mai aveau sens în modul de organizare a spectacolelor. O sală în care se pictau decoruri a devenit sală de spectacol și se numește Sala Pictura. Aici, Sala Fișierelor a fost transformată”, a spus preşedintele în funcție al Academiei Române, Marius Andruh. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă. CITEȘTE ȘI: Două seri, o poveste eternă. „Tosca” – iubire, trădare și sacrificiu pe acordurile geniului lui Puccini la Opera Națională București Cât costă să vizitezi Muzeul Național de Istorie a României, unde va fi expus coiful de la Coțofenești
Motivul străvechi pentru care o oră are 60 de minute
În octombrie 1793, nou-înființata Republică Franceză s-a angajat într-un experiment nereușit. A decis să schimbe ora. Revoluționarii au decis că ziua va fi acum împărțită la 10 ore, nu la 24. Fiecare oră va avea 100 de minute decimale, alcătuite la rândul lor din 100 de secunde decimale, notează BBC. Sistemul orar făcea parte dintr-un calendar revoluționar mai amplu, care urmărea raționalizarea (și decreștinizarea) structurii anilor, incluzând o nouă săptămână de 10 zile. În curând au început lucrările de conversie a ceasurilor existente la sistemul zecimal . Primăriile au instalat ceasuri zecimale, iar activitățile oficiale au fost înregistrate folosind noul calendar. „A început rapid să provoace nenumărate dureri de cap”, spune Finn Burridge, comunicator științific la Muzeele Regale Greenwich din Londra, Marea Britanie, sediul Observatorului Regal și locul unde a fost stabilit timpul mediu Greenwich. Reproiectarea și convertirea ceasurilor existente s-au dovedit extrem de dificile. Sistemul a izolat Franța de țările vecine, în timp ce populația rurală ura ca ziua de odihnă să devină doar o dată la a 10-a zi. În cele din urmă, timpul zecimal a durat abia mai mult de un an în Franța. Pentru a înțelege cum am început să numărăm, și cum numărăm și astăzi, 24 de ore într-o zi, 60 de minute într-o oră și 60 de secunde într-un minut, trebuie să dăm înapoi ceasul într-o epocă anterioară începuturilor măsurării timpului. Pentru că povestea unuia dintre cele mai vechi sisteme numerice ne-a pus pe această cale – și explică de ce acest sistem ciudat a supraviețuit mult civilizațiilor care l-au inventat. O bază de 60 La origine se află sumerienii, un popor antic care a trăit în Mesopotamia (aproximativ Irakul de astăzi) între anii 5300-1940 î.Hr. și una dintre primele civilizații care au format orașe. Împreună cu multe alte invenții, inclusiv irigațiile și plugul, lor li se atribuie crearea primului sistem de scriere cunoscut. Acesta a inclus și un sistem de numerotare bazat pe conceptul de 60. Ține mâna în față, îndoiește un deget și vei vedea că are trei articulații. Numără toate articulațiile degetelor unei mâini (fără a include degetul mare) și vei ajunge la 12. Numără aceste 12 ca fiind una singură folosind un deget de la cealaltă mână și reia numărătoarea de la 12 la prima mână, până când toate cele cinci degete de la a doua mână sunt folosite. Până la ce ai numărat? Șaizeci. Aceasta este una dintre teoriile speculative despre motivul pentru care sumerienii și-au bazat sistemul matematic emergent pe 60, nu pe 10 – o decizie care are încă implicații asupra modului în care măsurăm timpul astăzi. Dezvoltarea numerelor scrise a fost determinată de nevoia de a ține evidențe pentru sistemul agricol din ce în ce mai mare și mai complex care susținea orașele lor în creștere, spune Martin Willis Monroe, expert în culturi cuneiforme (sistemele de scriere timpurii ale Orientului Mijlociu antic) de la Universitatea din New Brunswick din Canada. Au început să folosească tăblițe mici de lut, adesea de dimensiunea unui smartphone sau mai mici, pentru a ține evidența numerelor, imprimând detaliile în lut moale. Alte notații picturale au urmat curând, dezvoltându-se în faimosul text cuneiform al sumerieni. Abia la mijlocul secolului al XIX-lea aceste tăblițe de lut au fost descoperite și au început să fie descifrate. Ele arată că sumerienii foloseau o întreagă gamă de sisteme numerice, spune Monroe, dar cel mai important pentru matematică și, în cele din urmă, pentru astronomie și timp, a devenit rapid așa-numitul sistem sexagesimal. Sumerienii foloseau numărul 60 într-un mod comparabil cu modul în care folosim noi acum numărul 10. Când ajungem la nouă, ne mutăm peste un spațiu la stânga, scriem un unu și adăugăm zero la dreapta, spune Erica Meszaros, care a absolvit recent un doctorat în istoria științelor exacte și antichității la Universitatea Brown din SUA. „[Este] același lucru cu sexagesimalul: ajung până la 59 și în loc să aibă un număr mai mare decât 59, folosesc doar un unu, dar cu o poziție mai sus.” Orele, minutele și secundele sunt o moștenire utilă din timpuri străvechi, atât de adânc înrădăcinată încât schimbarea sistemului acum ar fi probabil prea mult de gestionat. În ciuda teoriei tentante a numărării cu degetele, prezentată mai sus, nu este clar de ce sumerienii au optat pentru un sistem de bază 60. „Nu există o mulțime de dovezi de unde provine numărul 60”, spune Monroe. Unii cercetători au sugerat că sistemul sexagesimal ar fi putut exista înainte de sumerieni. Ușurința sa în utilizare este însă evidentă. Șaizeci poate fi împărțit la unu, doi, trei, patru, cinci, șase, 10, 12, 15, 20, 30 și 60 fără a fi nevoie de fracții sau zecimale. Comparați acest lucru cu 10, care poate fi împărțit doar la unu, doi, cinci și 10, iar avantajele sale încep să devină clare. „Dacă dezvoltați numere în scopuri foarte practice, cum ar fi contabilitatea, impozitele sau măsurarea câmpurilor și împărțirea câmpurilor pentru moștenirea fiilor dvs., o modalitate ușoară de a face aceste operații matematice poate fi de mare ajutor”, spune Meszaros. Originea timpului Nu există dovezi clare că sumerienii foloseau timpul, deși probabil că măsurarea timpului a existat în regiune înainte de prima utilizare documentată a cadranelor solare și a ceasurilor cu apă de către babilonieni (o civilizație mesopotamiană antică care a venit după sumerieni) în jurul anului 1000 î.Hr., spune Monroe. Prima civilizație cunoscută care a împărțit ziua în ore a fost cea a vechilor egipteni, spune Rita Gautschy, arheoastronomă la Universitatea din Basel, Elveția, iar acest lucru apare în texte religioase din jurul anului 2500 î.Hr. Primele obiecte cunoscute legate de ore s-au referit inițial la cele 12 ore ale nopții: acestea erau ceasuri stelare diagonale găsite pe capacul interior al sicrielor nobililor egipteni din perioada cuprinsă între anii 2100 și 1800 î.Hr., spune Gautschy. Cele mai vechi instrumente cunoscute pentru măsurarea timpului, cadranele solare și ceasurile cu apă, au apărut în Egipt în jurul anului 1500 î.Hr. Unele erau folosite în timpul muncii zilnice , dar majoritatea erau „probabil mai mult legate de sfera religioasă și de ritualuri” decât de măsurarea timpului,
O piesă nouă semnată Prince, lansată la 10 ani de la moartea artistului
Artistul a murit pe 21 aprilie 2016, la vârsta de 57 de ani, în urma unei supradoze accidentale. Zece ani mai târziu, echipa care administrează catalogul său muzical publică materiale nelansate până acum, într-un efort de a valorifica arhiva impresionantă lăsată în urmă, scrie Euronews. O piesă din arhivă, readusă la viață, legătura cu Céline Dion Potrivit descrierii oficiale, piesa a fost înregistrată în 1991, la celebrul complex Paisley Park, și a fost recent remixată pentru lansare. „Înregistrată în 1991 la Paisley Park și recent mixată, piesa îl surprinde pe Prince în plină formă, scriind, producând și interpretând fiecare notă”, se arată în comunicarea oficială. Balada, dominată de pian, evidențiază stilul emoțional și rafinat al artistului, fiind considerată de fani o piesă reprezentativă pentru perioada sa creativă din anii ’90. Interesant este faptul că piesa nu este complet necunoscută publicului. O versiune interpretată de Céline Dion a fost inclusă pe albumul acesteia din 1992. Artista a reacționat la lansarea versiunii originale, spunând că melodia a fost un cadou prețios din partea lui Prince și că audierea variantei originale este „un moment cu adevărat special”. Parte dintr-un proiect mai amplu Reprezentanții moștenirii artistului au anunțat că această lansare este doar începutul. Piesa ar putea face parte dintr-un album complet, compus exclusiv din materiale nelansate anterior. „‘With This Tear’ marchează începutul unei serii de înregistrări nelansate, care vor apărea anul acesta, ca parte a unui proiect de album complet nou”, au transmis administratorii catalogului muzical. Deși nu au fost oferite detalii suplimentare despre dată sau conținut, interesul fanilor este deja ridicat, având în vedere amploarea arhivelor lăsate de artist. În paralel, numele lui Prince a fost implicat recent și într-o controversă legată de utilizarea muzicii sale. Administratorii drepturilor au refuzat includerea unei piese într-un proiect cinematografic asociat cu președintele american Donald Trump. Potrivit producătorilor, decizia a fost motivată de faptul că artistul nu ar fi dorit ca muzica sa să fie asociată cu astfel de contexte.
Tosca – iubire, trădare și sacrificiu pe acordurile geniului lui Puccini la Opera Națională București
Considerată una dintre cele mai dramatice și iubite opere ale sale, ”Tosca” reunește tot ceea ce are viața mai intens, iubire, gelozie, trădare și moarte, într-un spectacol care atinge sufletul fiecărui spectator. Acțiunea este plasată în Roma, în anul 1800, într-o perioadă de tulburări politice. Floria Tosca, o cântăreață celebră, este îndrăgostită de pictorul Mario Cavaradossi, un idealist care susține libertatea și justiția. În încercarea de a-l salva pe prietenul său Angelotti, un fugar politic, Cavaradossi devine ținta Baronului Scarpia, crudul șef al poliției romane. Scarpia, obsedat de Tosca, o manipulează pentru a-și atinge scopul: arestarea lui Cavaradossi. Într-un moment de disperare, Tosca devine pradă capcanei întinse de Scarpia: îi promite eliberarea iubitului ei în schimbul onoarei. Însă, copleșită de oroare, îl ucide pe tiran. Crezând că a obținut libertatea pentru Mario, află prea târziu că a fost trădată. Într-un final de o forță tragică, Tosca moare alături de iubitul ei ucis de plutonul închisorii. Această producție a Operei Naționale București promite o experiență totală, o îmbinare perfectă între dramatismul scenei și frumusețea muzicii pucciniene. Decorurile elaborate redau atmosfera Romei baroce, iar costumele de epocă și regia atentă vor transporta publicul direct în inima poveștii. Aria ”Vissi d’arte”, interpretată de Tosca, este un strigăt sfâșietor către divinitate, o rugăciune a unei femei care iubește și suferă, iar ”E lucevan le stelle”, cântată de Cavaradossi înainte de moarte, rămâne una dintre cele mai tulburătoare mărturisiri de dragoste din istoria operei. Regie, decor, costume și light design: Mario De Carlo Dirijor: Daniel Jinga Distribuția: Floria Tosca: Madeleine Pascu/Iulia Isaev; Mario Cavaradossi: Alin Stoica/Andrei Manea – invitat; Scarpia: Ștefan Ignat; Cesare Angelotti: Marius Boloș; Sacrestano: Ion Dimieru; Spoletta: Andrei Lazăr; Sciarrone: Dan Indricău; Un carceriere: Filip Panait; Un pastore: Monica Luca Cu participarea Orchestrei și Corului și a Corului de Copii al Operei Naționale București. „Tosca” este o confesiune a sufletului omenesc, o călătorie prin cele mai adânci trăiri și o dovadă că arta poate învinge timpul. Pe 25 și 26 aprilie, scena Operei Naționale București devine templul unei emoții nemuritoare.
Târgul de Sfântul Gheorghe: un nou eveniment dedicat produselor tradiționale românești, gusturilor autentice și producătorilor locali
Timp de trei zile, curtea MADR se transformă într-un spațiu de întâlnire între producători și consumatori, unde vizitatorii pot descoperi produse realizate în diverse regiuni ale țării. Producători din județe precum Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Dâmbovița, Giurgiu, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Vrancea vor aduce o ofertă variată, de la fructe și legume proaspete până la preparate din carne, lactate și produse apicole. Oferta târgului include, de asemenea, pește și produse din pește, articole artizanale pe bază de lavandă, dulciuri și produse de patiserie, dar și alte specialități agroalimentare care reflectă specificul gastronomic românesc. Participarea producătorilor din zona Bucovinei va aduce în prim-plan produse locale precum lactate, preparate din carne, miere, conserve și produse din lavandă, prezentate în cadrul Pieței Volante „Din Drag de Bucovina”. Printre produsele promovate se regăsesc și preparate recunoscute la nivel european pentru calitate și autenticitate, precum Magiunul de prune Topoloveni, cu Indicație Geografică Protejată, și Telemeaua de Sibiu, un alt produs cu statut IGP. De asemenea, vor fi prezente produse din agricultura ecologică, inclusiv sortimente de miere și preparate apicole, dar și produse certificate tradițional. Vizitatorii vor putea găsi și produse atestate tradițional precum preparate pescărești, fructe uscate sau afumate, produse lactate și din carne, dar și Cozonacul Domnesc din județul Botoșani, cunoscut pentru rețeta sa autentică. Atmosfera de sărbătoare va fi completată de flori de sezon aduse de producători locali, care vor adăuga culoare și prospețime evenimentului. Organizatorii îi invită pe vizitatori să participe la târg și să descopere o experiență autentică în care tradiția, gustul și calitatea se întâlnesc într-un cadru dedicat producătorilor români.