The Guardian: Piesa României la Eurovision glorifică asfixierea sexuală

the-guardian:-piesa-romaniei-la-eurovision-glorifica-asfixierea-sexuala

„Choke me” (Sufocă-mă), piesa cu care România participă la Eurovision, este aspru criticată de organizații și activiști din toată Europa. În opinia lor, piesa „Choke me” „glorifică asfixierea sexuală”, iar experți internaționali spun că piesa „normalizează practici nesăbuite” și promovează o conduită periculoasă. Cuvintele „Choke me” sunt repetate de 30 de ori de-a lungul piesei. Fanii Eurovision cer schimbarea versurilor The Guardian, RTL.nl, New Musical Express și Metal Hammer au comentat în același registru, anume că piesa glorifică practici sexuale periculoase, iar Clare McGlynn, profesor de Drept la Universitatea Durham, a declarat că melodia reprezintă „o normalizare nesăbuită” a unei conduite ce poate cauza leziuni cerebrale, ignorând instinctele de siguranță ale tinerelor femei. De o potențialitate artistică discutabilă, piesa repetă osesiv ideea sufocării: „Abia pot respira”, „Vreau să mă strangulezi”, „Lasă-mi plămânii să explodeze” și insistă pe „sufocă-mă” de 30 de ori. Fanii Eurovision cer descalificarea piesei sau schimbarea versurilor. Un Eurovision contestat de multe țări Alexandra Căpitănescu, câștigătoare, în trecut, a trofeului „Vocea României”, își apără piesa spunând că se referă la „emoții puternice și sufocare de îndoială de sine”, idee promovată, de altfel, și de reprezentanții TVR. Căpitănescu își va susține piesa pentru prima dată la Eurovision joi, 14 mai, la cea de-a doua semifinală. O ediție de Eurovision la care mai multe țări au ales să nu participe, în semn de protest față de suprimarea libertății presei în problema Gaza și a interferenței guvernului israelian în ediția precedentă.

Oscar 2026: se anunță surprize șocante / Două filme extrem de diferite se bat foarte strâns pentru cea mai râvnită statuetă din cinema

oscar-2026:-se-anunta-surprize-socante-/-doua-filme-extrem-de-diferite-se-bat-foarte-strans-pentru-cea-mai-ravnita-statueta-din-cinema

În noaptea de duminică spre luni, între 1 și 4 dimineața (ora Europei de Est) are loc ceremonia de decernare a premiilor Oscar, un fel de încununare festivistă a sezonului de premii în cinematografie. Hollywood e în pregătiri intense la propriu. Literalmente. Emoții sunt, curiozități – la fel, iar cât despre câștigători nu se pot face decât speculații, pentru că un lucru e clar la Hollywood: evenimentele de dinainte de Oscar (cum sunt, de pildă, Globurile de Aur, premiile BAFTA, Critics Choice sau Premiile Sindicatului Actorilor), uneori oferă indicii despre potențialii câștigători, alteori – deloc. Deci nimeni nu știe nimic. De ce nu au Oscarurile juriu Peste 11.000 de membri ai Academiei Americane de Film (cineaști activi, împărțiși în 17 ramuri – actori, regizori, producători, scenariști, editori, etc…) vor decide câștigătorii. Ca să devii membru în Academia Americană de Film, trebuie fie să fii sponsorizat de doi membri existenți, fie să ai o nominalizare anterioară la Oscar. În ultimii ani, Academia a crescut foarte mult numărul femeilor și al persoanelor din comunități, până acum, subreprezentate, pentru a diversifica votul. La categoria „Cel mai bun film” toți membrii cu drept de vot pot să voteze, dar la categorii specifice (imagine, sunet, efecte) votează doar specialiștii de ramură, pentru a se asigura competența tehnică. Câștigătorul e determinat de votul secret al acestor membri. Cum se votează Ca sistem de vot, protocolul este următorul: pentru „Cel mai bun film” se folosește un sistem preferențial. Votanții clasează filmele de la 1 la 10. Dacă un film nu obține 50% plus 1 din voturi, acesta e eliminat de pe ultimul loc și voturile se redistribuie, proces care continuă până când un film ajunge să obțină majoritatea. Voturile sunt gestionate de PwC (PricewaterhouseCoopers), care păstrează rezultatele strict secrete până în momentul deschiderii plicurilor din timpul ceremoniei. Surprize năucitoare Ceremonia din acest an se anunță una dintre cele mai imprevizibile ediții din ultimii ani. Sunt posibile surprize năucitoare în orice moment. La categoria principală, pentru cel mai bun film, competiția pare să se fi restrâns la două titluri: thrillerul politic One Battle After Another și horrorul cu vampiri, Sinners. One Battle After Another, filmul regizat de Paul Thomas Anderson a dominat multe dintre premiile acordate de breslele din industrie și de marile festivaluri, ceea ce îl transformă într-un favorit logic atât pentru trofeul principal, cât și pentru premiul pentru regie. „Sinners” are un sprijin puternic Cu toate astea, nici Sinners, filmul regizat de Ryan Coogler, nu poate fi ignorat. Pelicula a intrat în istoria Oscarurilor după ce a obținut nu mai puțin de 16 nominalizări – un record care depășește cele 14 nominalizări primite în trecut de filme precum Titanic, All About Eve sau La La Land. Sprijinul puternic din interiorul Academiei ar putea transforma categoria într-una dintre marile surprize ale serii. Cel mai bun actor: cea mai imprevizibilă categorie La categoria cel mai bun actor, cursa este extrem de strânsă. Timothée Chalamet a pornit ca favorit datorită rolului său din Marty Supreme, însă pe parcursul sezonului au apărut mai mulți concurenți puternici. Printre aceștia se numără Wagner Moura pentru The Secret Agent și Michael B. Jordan pentru Sinners. Victoria recentă a lui Jordan la premiile Sindicatului Actorilor i-a oferit un avantaj important, mai ales că trofeul a fost acordat chiar în perioada în care membrii Academiei votau pentru Oscaruri. Chiar și așa, categoria rămâne cel mai greu de prezis din acest an. La „Cea mai bună acrtiță” apele parcă sunt mai clare Dacă în alte categorii există incertitudine, la premiul pentru cea mai bună actriță situația pare mult mai clară. Actrița irlandeză Jessie Buckley a câștigat aproape toate premiile importante ale sezonului pentru rolul din Hamnet. Deși Oscarurile au produs de multe ori surprize, Buckley este considerată în prezent cea mai sigură câștigătoare dintre toate categoriile majore. Actor și actriță în rol secundar La categoria actor în rol secundar, Sean Penn a devenit favorit în ultimele săptămâni datorită rolului din One Battle After Another. După ce a câștigat premiul BAFTA și trofeul Sindicatului Actorilor – chiar dacă nu a fost prezent la ceremonii – actorul pare să fie în cursă pentru al treilea Oscar din cariera sa. În schimb, competiția pentru cea mai bună actriță în rol secundar este una dintre cele mai deschise. Teyana Taylor a fost nominalizată la toate marile gale și a câștigat Globul de Aur pentru rolul din One Battle After Another. Pe de altă parte, Wunmi Mosaku a triumfat la premiile BAFTA pentru rolul din Sinners, iar Amy Madigan a obținut trofee la Critics Choice și la premiile Sindicatului Actorilor. Absența filmului lui Madigan din categoria „cel mai bun film” ar putea însă să îi afecteze șansele, deoarece mai puțini votanți ar fi putut vedea producția. Cu mai multe curse extrem de strânse și cu câteva favorite fragile, gala Oscarurilor din acest an promite o seară plină de emoții și posibile răsturnări de situație. Dar, în ciuda tuturor predicțiilor, la Hollywood rămâne o regulă nescrisă: nimic nu este sigur până când plicul nu este deschis pe scenă.

În ce etapă a ajuns Hanul Solacolu, proiect inițiat de Nicușor Dan și continuat în 2025 de Stelian Bujduveanu

in-ce-etapa-a-ajuns-hanul-solacolu,-proiect-initiat-de-nicusor-dan-si-continuat-in-2025-de-stelian-bujduveanu

Potrivit primăriei, intervențiile au avut ca obiectiv salvarea clădirii Hanul Solacolu, aflate într-o stare avansată de degradare. Proiectul de recuperare a imobilului a fost început în perioada administrației fostului primar general Nicușor Dan și și a fost continuată de administrația condusă de Stelian Bujduveanu, în 2025. Clădirea, situată la numărul 134 pe Calea Moșilor, a fost construită în anul 1859 de frații Solacolu. Inițial, aici a funcționat prima fabrică de paste făinoase din București, iar fațada era prevăzută cu prăvălii orientate către una dintre cele mai importante artere comerciale ale orașului, cunoscută în trecut și sub numele de Podul Târgului de Afară. Ulterior, imobilul a fost transformat în han. În perioada comunistă, clădirea a fost naționalizată, iar după anul 2000 a fost retrocedată proprietarului. De-a lungul timpului, cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat grav structura de rezistență, imobilul fiind încadrat în clasa I de risc seismic. Primăria arată că, înainte de intervenție, clădirea ajunsese într-o stare avansată de degradare, fiind plină de gunoaie și moloz. În 2022 au fost realizate procedurile de expropriere, iar din 2023 Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a început lucrările de punere în siguranță. Lucrările au inclus sprijinirea elementelor de zidărie cu stâlpi metalici și grinzi de lemn, precum și realizarea unui sistem pentru preluarea apelor pluviale, pentru a preveni infiltrațiile în subsol. În timpul intervențiilor au fost evacuate aproximativ 2.000 de tone de gunoaie din interiorul clădirii. De asemenea, a fost păstrată cărămida de acum 167 de ani. În prezent, clădirea nu mai presupune un un pericol public. În etapa următoare, autoritățile pregătesc organizarea unui concurs internațional de soluții pentru proiectarea restaurării clădirii, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România. În paralel, se desfășoară investigații arheologice, analize ale terenului și proceduri pentru obținerea avizelor necesare, precum și identificarea unor surse de finanțare nerambursabilă pentru reabilitarea completă a imobilului.

O regizoare de origine română, Natalie Musteață, e în cursa pentru Oscar cu scurtmetrajul distopic, Two People Exchanging Saliva

o-regizoare-de-origine-romana,-natalie-musteata,-e-in-cursa-pentru-oscar-cu-scurtmetrajul-distopic,-two-people-exchanging-saliva

Românca Natalie Musteață se numără printre regizorii nominalizați la premiile Oscar din acest an, cu scurtmetrajul său, „Two People Exchanging Saliva”, potrivit portalului Urban.ro. Scurtmetrajul lui Natalie Musteață, realizat împreună cu Alexander Singh, este selectat pentru categoria „Best Live Action Short Film”. Filmul, despre care Urban scrie că este „unul dintre cele mai discutate filme scurte ale ultimului an”, propune un univers neobișnuit, în care gesturile de intimitate sunt interzise, după cum notează publicația citată. Violența ca monedă normală de schimb În această societate imaginară, un sărut e pedepsit cu moartea, iar plata pentru bunuri și servicii se face cu palme peste față. În acest fel, violența devine normă, în timp ce tandrețea e considerată periculoasă. Povestea e construită pe un fir narativ aparent simplu: două femei se întâlnesc într-un mall: o clientă bogată și o tânără vânzătoare. Între ele apare „o atracție fragilă”, care nu poate fi transpusă în tandrețe, pentru că aceasta e condamnabilă în această societate șuie. Distopie, ironie, până la urmă, poezie Acesta este firul tragic, cu oarece apucături ironice, care trimite la teme grele: controlul social, frica, modul în care norma colectivă îți dictează cele mai intime zone ale vieții. Regizoarea Natalie Musteață e născută în România și trăiește și lucrează în SUA, în New York. Are background în cercetare și în curatoriat de artă contemporană. Are un doctorat în istoria artei și a activat în mediul academic și muzeal, organizând expoziții și studiind relația dintre artă, limbaj și societate. Lungul drum al filmului prin festivaluri Scurtmetrajul a avut premiera la Telluride Film Festival, scrie Urban, unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de film din lume, unde a atras atenția criticilor prin combinația de distopie, umor absurd și comentariu social. Ulterior, filmul a circulat în numeroase festivaluri internaționale, până când a ajuns pe lista scurtă a nominalizărilor la Oscar. Fotografiile oficiale ale filmului și portretele actorilor și realizatorilor au fost realizate de fotograful român Tudor Cucu, notează Urban.ro.

Casa Dinu Lipatti, de la executare silită la centru cultural: Sectorul 1 achiziționează imobilul și lansează Promenada Verde pe malul Lacului Străulești

casa-dinu-lipatti,-de-la-executare-silita-la-centru-cultural:-sectorul-1-achizitioneaza-imobilul-si-lanseaza-promenada-verde-pe-malul-lacului-straulesti

Primul proiect vizează achiziția a două apartamente din Casa Memorială Dinu Lipatti, situată pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 12, pentru a fi transformată într-un centru cultural deschis publicului. Spațiile vor găzdui expoziții, concerte și evenimente educative, valorificând simbolic locul în care marele pianist și compozitor Dinu Lipatti (1917–1950) și-a petrecut o parte din copilărie, potrivit unui comunicat al Primăriei. Inițiativa pentru păstrarea acestui spațiu în patrimoniul public a început încă din martie 2025, iar aprobarea de astăzi reprezintă un pas decisiv pentru ca aceste imobile să rămână accesibile comunității. În perioada următoare vor fi demarate procedurile de evaluare și achiziție a apartamentelor, finanțarea fiind asigurată integral din bugetul local al Sectorului 1. Cel de-al doilea proiect aprobat astăzi este „Promenada Verde”, care vizează crearea unui spațiu verde și de agrement pe malul Lacului Străulești. Consiliul General a aprobat achiziția mai multor imobile situate pe Bulevardul Bucureștii Noi nr. 245, care vor permite amenajarea unei baze de agrement și a unor zone de relaxare pentru locuitorii sectorului. Proiectul își propune să ofere mai mult aer curat, spațiu pentru plimbări și recreere, transformând malul Lacului Străulești într-un loc prietenos pentru toate vârstele. După finalizarea tranzacțiilor, atât terenurile, cât și clădirile vor intra în domeniul public și vor fi administrate de Primăria Sectorului 1, consolidând astfel efortul autorităților locale de a combina protecția patrimoniului cultural cu crearea de spații verzi pentru comunitate. Ambele proiecte vor fi finanțate din bugetul local al Sectorului 1, asigurând continuitatea investițiilor în infrastructură culturală și de agrement. Astfel, de la situația tensionată a Casei Lipatti, aflată anul trecut în executare silită, până la transformarea sa într-un centru cultural accesibil tuturor și la dezvoltarea „Promenadei Verzi”, Sectorul 1 face un pas concret pentru protejarea patrimoniului și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Papa Leon cere liderilor creștini implicați în războaie să-și examineze conștiința și să meargă la spovedanie

papa-leon-cere-liderilor-crestini-implicati-in-razboaie-sa-si-examineze-constiinta-si-sa-mearga-la-spovedanie

Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs adresat preoților, la o conferință organizată la Vatican, dedicată practicii spovedaniei, titreaza Reuters. „Au acești creștini care poartă o gravă responsabilitate în conflictele armate umilința și curajul de a face un examen de conștiință și de a merge la spovedanie?”, a întrebat suveranul pontif. Mesajul vine în contextul în care Papa Leon a intensificat, în ultimele zile, apelurile pentru încetarea războiului din Iran, conflict declanșat la 28 februarie în urma unor atacuri aeriene comune ale Statelor Unite și Israelului. Deși nu a făcut nicio referire directă la acest război, poziția Vaticanului față de escaladarea violenței este una fermă. Biserica Catolică se opune, în principiu, războiului, iar de-a lungul secolelor a evaluat conflictele armate prin prisma doctrinei „războiului just”, care permite folosirea forței doar în condiții strict limitate, precum apărarea împotriva unei agresiuni nedrepte. În acest context, cardinalul Robert McElroy, arhiepiscop de Washington, D.C., a declarat recent că loviturile SUA și Israelului asupra Iranului „nu sunt legitime din punct de vedere moral”, deoarece nu respectă criteriile tradiției războiului just. Papa Leo a subliniat că spovedania nu este doar un act religios individual, ci și un instrument care poate contribui la pace și unitate în societate. Potrivit acestuia, asumarea responsabilității morale de către liderii politici este esențială pentru prevenirea violenței și a conflictelor armate.

Ministerul Culturii: Verificările la Muzeul Național George Enescu nu au descoperit deteriorări la patrimoniul de tezaur

ministerul-culturii:-verificarile-la-muzeul-national-george-enescu-nu-au-descoperit-deteriorari-la-patrimoniul-de-tezaur

Comisia de experți, constituită prin ordin al ministrului András Demeter, a verificat modul în care sunt păstrate și conservate bunuri de valoare istorică.  „Comisia a procedat la o examinare vizuală preliminară a unor artefacte reprezentative, inclusiv a unor piese de mare valoare patrimonială. În urma acestei verificări nu au fost observate deteriorări evidente survenite ulterior anului 2021. Au fost solicitate inclusiv manuscrisele menționate în presă, respectiv anumite pagini din Simfonia a III-a, clasate la categoria Tezaur, a patrimoniului cultural național mobil. În urma examinării vizuale nu au fost constatate modificări sau deteriorări vizibile față de starea cunoscută anterior”, se arată în comunicatul emis vineri de ministerul Culturii.  Cu toate acestea, instituția avertizează că rezultatele sunt doar ale unor verificări preliminare și nu pot „substitui o evaluare sistematică și detaliată a întregului fond patrimonial”.  În plus, ministerul mai punctează și necesitatea găsirii unui loc de depozitare conform standardelor: „Comisia apreciază că menținerea actualei soluții de depozitare nu poate reprezenta o opțiune sustenabilă pe termen mediu și lung și consideră necesară identificarea, într-un termen rezonabil, a unei soluții conforme standardelor de conservare”. 

Aranjamentele de dormit ale Prințului și Prințesei de Wales. Dezvăluiri surprinzătoare din reședințele regale

aranjamentele-de-dormit-ale-printului-si-printesei-de-wales.-dezvaluiri-surprinzatoare-din-resedintele-regale

Alături de soțul său, Prințul William, cuplul regal a ales întotdeauna discreția în ceea ce privește viața de familie. Totuși, informații recente scot la iveală un detaliu surprinzător despre aranjamentele de dormit ale Prințului și Prințesei de Wales în perioada în care locuiau la Palatul Kensington, scrie Mirror. Planurile apartamentului 1A din Palatul Kensington arată că dormitorul principal al cuplului era situat la parter, nu la etaj, așa cum este obișnuit în majoritatea locuințelor. Apartamentul, fostă reședință a Prințesei Margaret, este o proprietate impresionantă, cu 20 de camere, patru niveluri, lift privat, sală de sport și nouă spații destinate personalului. Această particularitate a alimentat interesul publicului, fiind considerată o alegere atipică pentru un cuplu regal de rang înalt. Clarificări istorice Autorul regal Christopher Warwick a explicat că termenul „apartament” poate induce în eroare. Reședințele de la Palatul Kensington sunt, de fapt, case tip terasă unite, dispuse în jurul mai multor curți interioare, ceea ce explică dispunerea neconvențională a camerelor și implicit aranjamentele de dormit ale Prințului și Prințesei de Wales. Mutări recente În ultimii ani, familia regală s-a confruntat cu momente dificile, inclusiv diagnosticul de cancer al Prințesei, dar și problemele de sănătate ale Regelui Charles al III-lea. Cuplul are acces la Anmer Hall, însă s-a mutat la Forest Hall, după ce anterior locuise la Adelaide Cottage. Istoria Adelaide Cottage Adelaide Cottage, situată în parcul privat Crown Estate, a fost construită în 1831 pentru Regina Adelaide. Reședința a fost frecventată și de Regina Victoria, iar ulterior a fost locuită de Peter Townsend, cunoscut pentru relația sa controversată cu Prințesa Margaret. Renovată în 2015, proprietatea impresionează prin detalii luxoase, inclusiv un dormitor principal cu tavan decorat cu delfini aurii.

Drama lui Samson prinde viață pe scena Operei Naționale București

drama-lui-samson-prinde-viata-pe-scena-operei-nationale-bucuresti

Povestea, inspirată din episoade biblice, aduce pe scenă confruntarea dintre credință și ispită, dintre forță și slăbiciune umană, într-un spectacol în care muzica, emoția și drama se împletesc într-o experiență artistică profundă. Într-o piață din Gaza, învăluită de întunericul nopții, evreii își strigă disperarea și se roagă pentru eliberarea de sub jugul filistenilor. În mijlocul lor se ridică Samson, simbol al speranței și al credinței neclintite. Încurajările sale sunt însă întrerupte de apariția crudă a guvernatorului filistin Abimeleh, care îi umilește și îi amenință, proclamând superioritatea zeului Dagon. Curajul lui Samson aprinde scânteia revoltei: într-o confruntare dramatică, eroul îl ucide pe Abimeleh chiar cu propria sabie, dar victoria este amară, temători de represalii, evreii fug și îl lasă singur. În fața templului lui Dagon, Marele Preot jură răzbunare și pune la cale un plan perfid: frumusețea Dalilei va deveni arma care îl va doborî pe invincibilul Samson. Seducția care zdruncină credința La răsăritul zilei, în timp ce evreii se roagă cu umilință, apare Dalila, însoțită de preotesele lui Dagon. Primăvara pare să învăluie lumea într-o promisiune seducătoare, iar Dalila îl atrage pe Samson cu vorbe dulci și priviri mistuitoare. Un cor al bătrânilor evrei îl avertizează asupra pericolului, însă farmecul Dalilei devine tot mai puternic. Dansul ei, acompaniat de sunetul tamburinei, transformă scena într-o vrajă hipnotică, iar Samson luptă cu sine, între credință și dorință. La căderea cortinei, privirile lor se întâlnesc, iar destinul începe să se scrie. Trădarea care distruge un erou În Valea Sorek, Dalila își dezvăluie adevărata intenție: nu iubirea, ci dorința de răzbunare și loialitatea față de zeii filistenilor o conduc. Samson, venit să-și ia rămas bun și să redevină conducătorul poporului său, cade însă în capcana seducției. Ignorând avertismentul divin simbolizat de un tunet puternic, eroul cedează rugăminților Dalilei și îi dezvăluie secretul puterii sale: părul său netuns. Profitând de somnul său, Dalila îl trădează, îi taie părul și cheamă gărzile. Samson este capturat, orbit și condamnat la umilință. Sacrificiul final și renașterea prin credință Orbit și înlănțuit, Samson este silit să învârtă roata unei mori, în timp ce filistenii își sărbătoresc victoria într-o ceremonie dedicată zeului Dagon. În templu, între dansuri sălbatice și batjocura mulțimii, eroul își înțelege greșeala și se roagă pentru iertare. Conduși de un copil spre stâlpii templului, pașii lui Samson devin pașii destinului. Într-o ultimă rugăciune, îi cere lui Dumnezeu puterea de altădată pentru o clipă. Forța divină îi răspunde: împingând stâlpii, templul se prăbușește peste el și peste dușmanii săi. Astfel, prin sacrificiul suprem, Samson își răscumpără greșeala și devine din nou simbolul credinței și al libertății. Regizor: Giandomenico Vaccari Coregraf: Davide Bombana Maeștri de Cor: Adrian Ionescu, Ethan Schmeisser Decor și costume: Andreea Koch Asistent regie: Claudia Machedon Maestru de balet: Adina Tudor Dirijor: Iurie Florea Distribuția: Samson: Daniel Magdal; Dalila: Sorana Negrea; Marele preot: Vicențiu Țăranu; Abimeleh: Filip Panait; Un bătrân evreu: Leonard Bernad; Solul: Andrei Lazăr; Filistean I: Ciprian Pahonea; Filistean II: Florin Simionca Cu participarea Orchestrei, Corului și Ansamblului de Balet al Operei Naționale București Spectacolul ”Samson și Dalila” este o meditație profundă asupra slăbiciunilor umane, puterii credinței și prețului sacrificiului, iar muzica monumentală a lui Saint-Saëns, scenele dramatice și emoția interpretării transformă fiecare moment într-o experiență intensă. Joi, 12 martie, de la ora 18:30, la Opera Națională București, publicul va avea ocazia să trăiască o poveste în care destinul unui om devine destinul unui popor, iar când ultimul acord se va stinge, în sală va rămâne ecoul unei întrebări tulburătoare: cât de puternică este credința atunci când inima este pusă la încercare?

Muzeele din Lyon, vizate de un atac cibernetic. Sistemul de bilete online este blocat de o săptămână

muzeele-din-lyon,-vizate-de-un-atac-cibernetic.-sistemul-de-bilete-online-este-blocat-de-o-saptamana

Nu funcționează de o săptămână. Sistemele de bilete online pentru muzeele municipale din Lyon  nu sunt disponibile din 6 martie din cauza unui atac cibernetic. Muzeul de Arte Frumoase, Muzeul de Artă Contemporană, cele două muzee Gadagne (Istoria Lyonului și Păpușăria) și Centrul pentru Istoria Rezistenței și Deportării sunt toate afectate, potrivit Le Figaro. „Furnizorul nostru de bilete online pentru muzeele municipale din Lyon a suferit recent un atac cibernetic care ne-a afectat sistemul de bilete și rezervări de activități”, explică Muzeul Gadagne. Orașul asigură că informațiile bancare nu au fost compromise în atac. Cu toate acestea, este posibil ca datele personale să fi fost compromise. „Aceste date sunt criptate și dificil de exploatat”, a clarificat municipalitatea. „Până în prezent, nu avem nicio dovadă care să sugereze că aceste date ar putea fi diseminate sau utilizate în mod fraudulos”. ​​Serviciile orașului lucrează pentru a restabili vânzarea de biletele online. Orașul asigură că au fost implementate măsuri de securitate și monitorizare. Autoritățile relevante au fost notificate.