Ce se află în spatele documentarului despre Melania Trump
Documentarul „Melania”, produs și promovat intens de Amazon, a dominat spațiile publicitare din Statele Unite în ultima săptămână. Deși premiera în cinematografe este programată pentru 30 ianuarie, analiștii estimează încasări de sub 10 milioane de dolari. Acest lucru ar reprezenta o pierdere semnificativă, având în vedere că bugetul de producție s-a ridicat la aproximativ 40 de milioane de dolari, la care se adaugă încă 35 de milioane pentru promovare, mai arată Il Post. Pentru Amazon, scopul proiectului nu pare a fi profitul direct. Experții sugerează că investiția vizează consolidarea relației cu președintele Donald Trump într-un context politic delicat. O investiție neobișnuită într-un gen nișat Achiziția și distribuția filmului prin MGM, deținută de Amazon, a atras atenția datorită sumei record pentru un documentar. Genul are, în mod tradițional, un public limitat, iar chiar și producțiile de succes adresate publicului conservator au avut bugete mult mai mici. Filmul se bazează pe autobiografia Melaniei Trump din 2024 și a fost filmat în cele 20 de zile premergătoare celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Documentarul este regizat de Brett Ratner (cunoscut pentru Rush Hour), o figură marginalizată de Hollywood după ce a fost acuzat de hărțuire sexuală în 2017. Potrivit presei americane, alegerea regizorului nu a aparținut Amazonului, ci familiei Trump, probabil la sugestia agentului Marc Beckman. Amazon a cumpărat filmul abia după ce acesta a fost finalizat. Promovare masivă și planuri viitoare Indiferent de încasări, Amazon tratează lansarea ca pe un eveniment major. Campania include spoturi în timpul meciurilor NFL, gale de gală și închirierea spectaculoasei arene The Sphere din Las Vegas. După lansarea în cinematografe, filmul va ajunge pe Prime Video, unde va fi însoțit de o miniserie documentară în trei părți despre Melania Trump. Proiectul pare să contribuie la revenirea în prim-plan a lui Brett Ratner. Există zvonuri despre un al patrulea film din seria Rush Hour, cu Ratner la regie, susținut indirect de președintele Trump. Deși marile studiouri au ezitat, drepturile au fost preluate de compania italiană Eagle Pictures, care distribuie și documentarul în Italia. Așadar, un film cu relevanță cinematografică modestă a devenit un punct de intersecție între politică, industrie și strategii de influență.
Arheologii descoperă cele mai vechi unelte din lemn atestate vreodată. Ce vârsta au și de unde provin acestea?
Arheologii au recuperat cele mai vechi unelte din lemn cunoscute, descoperite într-un sit preistoric din Grecia, scrie AP. Artefactele au o vechime de aproximativ 430.000 de ani și s-au păstrat în condiții neobișnuit de favorabile. Cercetătorii spun că descoperirea schimbă modul în care este înțeleasă utilizarea materialelor organice de către oamenii timpurii. Unelte rare din lemn, conservate de natură Uneltele au fost găsite pe malul unui lac antic, în bazinul Megalopolis din sudul Greciei. Unul dintre artefacte este un băț lung din lemn, de aproximativ 80 de centimetri, probabil folosit pentru săpat în sedimente umede. Cel de-al doilea obiect este o piesă mai mică, manevrabilă, realizată din lemn de salcie sau plop, posibil folosită pentru modelarea uneltelor din piatră. Uneltele din lemn se păstrează rar, deoarece materialul organic se degradează rapid în timp. Doar medii excepționale, precum siturile inundate sau umede, permit supraviețuirea unor astfel de obiecte. Sedimentele și umiditatea constantă au protejat aceste unelte timp de sute de mii de ani. Ce relevă descoperirea despre oamenii timpurii Rezultatele au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Deși nu au fost găsite rămășițe umane, situl conține unelte din piatră și oase de animale cu urme de tăiere. Acest lucru sugerează o utilizare avansată a uneltelor de către oamenii care trăiau în regiune. Cercetătorii spun că uneltele ar fi putut fi folosite de neanderthalieni sau de strămoși umani mai vechi. Potrivit arheologului Annemieke Milks, de la Universitatea din Reading, aceste obiecte oferă o legătură directă cu începuturile istoriei umane. Completarea golurilor din tehnologia timpurie Experții notează că uneltele din lemn au avut probabil un rol mult mai important decât indică dovezile păstrate. Descoperiri similare, vechi de sute de mii de ani, includ sulițe antice din Germania și bețe de săpat din China. Arheologul Jarod Hutson spune că aceste artefacte sunt greu de interpretat, dar extrem de valoroase. Descoperirea scoate în evidență ceea ce cercetătoarea Katerina Harvati, de la Universitatea din Tübingen, numește „un aspect puțin cunoscut al tehnologiei umane timpurii”. Oamenii de știință cred că situl din Megalopolis ar putea dezvălui în viitor și alte vestigii preistorice, similare celor descoperite deja în zonă.
Nominalizările BAFTA 2026: Ce filme și actori intră în cursa pentru premii
Acordate de British Academy of Film and Television Arts, Premiile BAFTA 2026 ajung într-o etapă decisivă odată cu publicarea nominalizărilor pentru cele mai prestigioase distincții din cinematografia britanică, potrivit Independent. Anunțul vine la o săptămână după publicarea nominalizărilor la Oscar, oferind primele indicii despre tendințele sezonului premiilor. Atenția industriei este concentrată asupra filmelor și performanțelor care vor domina lista scurtă din acest an. Anunțarea nominalizărilor și prezentatorii Nominalizările au fost dezvăluite astăzi în cadrul unei conferințe de presă live, la Londra. Actorii David Jonsson și Aimee Lou Wood au prezentat lista oficială a nominalizaților. Categoriile includ cel mai bun film, interpretare, regie, scenariu și realizări tehnice. O categorie a fost deja anunțată înainte de lista completă: premiul Rising Star. Nominalizații din acest an sunt Archie Madekwe (Lurker), Chase Infiniti (One Battle After Another), Miles Caton (Sinners), Posy Sterling (Lollipop) și Robert Aramayo (I Swear). Este singura categorie BAFTA votată direct de public. Filmele așteptate să conducă clasamentul Mai multe titluri sunt considerate favorite pentru a domina nominalizările din acest an. One Battle After Another, semnat de Paul Thomas Anderson, drama britanică I Swear și thrillerul cu vampiri Sinners sunt văzute drept principalele pretendente. Sinners a câștigat un avânt semnificativ după ce a obținut un număr record de 16 nominalizări la Oscar săptămâna trecută. Observatorii remarcă faptul că suprapunerea dintre corpurile de vot BAFTA și Oscar duce adesea la rezultate similare. Deși cele două premii nu sunt identice, recunoașterea la Oscar poate influența votul BAFTA. Data ceremoniei Ceremonia Premiilor BAFTA pentru film va avea loc pe 22 februarie, la Londra. Evenimentul se va desfășura la Royal Festival Hall din cadrul Southbank Centre. Gala din acest an va fi prezentată de actorul și gazda emisiunii The Traitors US, Alan Cumming. Iată lista nominalizaților: Cel mai bun film Hamnet Marty Supreme One Battle After Another Sentimental Value Sinners Cel mai bun film britanic 28 Years Later The Ballad of Wallis Island Bridget Jones: Mad about the Boy Die My Love H Is For Hawk Hamnet I Swear Mr Burton Pillion Steve Actriță principală Jessie Buckley – Hamnet Rose Byrne – If I Had Legs I’d Kick You Kate Hudson – Song Sung Blue Chase Infiniti – One Battle After Another Renate Reinsve – Sentimental Value Emma Stone – Bugonia Actor principal Robert Aramayo – I Swear Timothée Chalamet – Marty Supreme Leonardo DiCaprio – One Battle After Another Ethan Hawke – Blue Moon Michael B Jordan -Sinners Jesse Plemons – Bugonia Actriță în rol secundar Odessa A’zion – Marty Supreme Inga Ibsdotter Lilleaas – Sentimental Value Wunmi Mosaku – Sinners Carey Mulligan – The Ballad of Wallis Island Teyana Taylor – One Battle After Another Emily Watson – Hamnet Actor secundar Benicio del Toro – One Battle After Another Jacob Elordi – Frankenstein Paul Mescal – Hamnet Peter Mullan – I Swear Sean Penn – One Battle After Another Stellan Skarsgård – Sentimental Value Regizor Bugonia – Yorgos Lanthimos Hamnet – Chloé Zhao Marty Supreme – Josh Safdie One Battle After Another – Paul Thomas Anderson Sentimental Value – Joachim Trier Sinners – Ryan Coogler Debut remarcabil al unui scenarist, regizor sau producător britanic The Ceremony My Father’s Shadow Pillion A Want In Her Wasteman Film not in the English language It Was Just An Accident The Secret Agent Sentimental Value Sirât The Voice of Hind Rajab Documentar 2000 Meters to Andriivka Apocalypse in the Tropics Cover-Up Mr Nobody Against Putin The Perfect Neighbor Film de animație Elio Little Amélie Zootropolis 2 Children’s and family film Arco Boong Lilo & Stitch Zootropolis 2 Scenariu original I Swear Marty Supreme The Secret Agent Sentimental Value Sinners Scenariu adaptat The Ballad of Wallis Island Bugonia Hamnet One Battle After Another Pillion Premiul EE Bafta pentru vedeta în ascensiune (votat de public) Robert Aramayo Miles Caton Chase Infiniti Archie Madekwe Posy Sterling Coloană sonoră Bugonia – Jerskin Fendrix Frankenstein – Alexandre Desplat Hamnet – Max Richter One Battle After Another – Jonny Greenwood Sinners – Ludwig Goransson Distribuție I Swear Marty Supreme One Battle After Another Sentimental Value Sinners Cinematografie Frankenstein Marty Supreme One Battle After Another Sinners Train Dreams Costume Frankenstein Hamnet Marty Supreme Sinners Wicked: For Good Montaj F1 A House of Dynamite Marty Supreme One Battle After Another Sinners Design de producție Frankenstein Hamnet Marty Supreme One Battle After Another Sinners Wicked: For Good Machiaj și coafură Frankenstein Hamnet Marty Supreme Sinners Sunet F1 Frankenstein One Battle After Another Sinners Warfare Efecte vizuale speciale Avatar: Fire and Ash F1 Frankenstein How to Train Your Dragon The Lost Bus Scurtmetraj britanic Magid / Zafar Nostalgie Terence This Is Endometriosis Welcome Home Freckles Animație britanică de scurt metraj Cardboard Solstice Two Black Boys in Paradise Astfel, cele mai nominalizate filme sunt: One Battle After Another – 14 nominalizări Sinners – 13 nominalizări Hamnet – 11 nominalizări Marty Supreme – 11 nominalizări Frankenstein – 8 nominalizări Sentimental Value – 8 nominalizări
Premieră mondială: Brâncuși, celebrat simultan pe 6 continente
Evenimentul BRÂNCUȘI 150 reunește creații realizate în tehnicile gravurii tradiționale de 29 de artiști români contemporani, prezentate în expoziții vernisate în același timp pe toate continentele. Expoziții în 21 de țări Proiectul este organizat de Fundația „Inter-Art” Aiud împreună cu Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și se desfășoară sub Patronajul Ministerului Culturii. Vernisajele au loc pe 19 februarie 2026, de Ziua Națională „Constantin Brâncuși”, în 21 de țări din Africa, America de Nord, America de Sud, Asia, Europa și Oceania – un demers rar în peisajul cultural internațional și o premieră absolută pentru un artist român. Ministrul Culturii la vernisajul de la Târgu Jiu În România, expoziția va fi vernisată la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în prezența ministrului Culturii, András István Demeter, și va rămâne deschisă publicului până la 19 martie 2026. Printre artiștii participanți se numără Mircia Dumitrescu, Ștefan Balog, Răzvan-Constantin Carătanase, Alexandru Rădulescu Selesnik, Florin Stoiciu, Ovidiu Felipov și Marian Truțulescu, alături de alți creatori reprezentativi ai graficii românești contemporane. Celebrare la scară planetară BRÂNCUȘI 150 este un proiect cultural-artistic dedicat exclusiv aniversării a 150 de ani de la nașterea sculptorului, desfășurat într-un concept curatorial unitar, adaptat fiecărui context local. „Nu este vorba despre o simplă succesiune de expoziții internaționale, ci despre un act cultural sincronizat la scară planetară, care plasează opera și spiritul lui Brâncuși într-un dialog simultan cu publicul din întreaga lume”, a precizat Denisa Șuță, directorul Muzeului Național din Târgu Jiu, care poartă numele sculptorului. De la Cairo în Noua Zeelandă Curatoriată de Anca Sas, expoziția din România face parte dintr-o rețea coordonată la nivel internațional. Fiecare vernisaj are loc în aceeași zi, sub același concept, dar în contexte culturale diferite – de la Cairo și Addis Ababa, la Montreal, Minnesota, Shenzhen, New Delhi, Viena, Stockholm sau Christchurch. Diplomație culturală Proiectul se bucură de un amplu sprijin instituțional internațional, cu implicarea ambasadelor României, a ministerelor culturii din mai multe state, a universităților și a instituțiilor culturale locale. În Egipt, manifestarea are loc sub patronajul Ministerului Culturii. În Austria și Italia, proiectul este susținut de autoritățile locale și de reprezentanțele diplomatice românești, în prezența ambasadorilor României și a unor personalități ale vieții artistice și academice. Exemplele continuă în Canada, Statele Unite și India, unde manifestările sunt găzduite de centre culturale și instituții academice, cu participarea comunităților artistice locale. O declarație de forță a culturii române „Prin acest proiect, Brâncuși este celebrat nu retrospectiv, ci viu, prin creație contemporană românească, într-un gest colectiv care reafirmă actualitatea și universalitatea operei sale”, spun coordonatorii BRÂNCUȘI 150. Amploarea geografică, desfășurarea simultană și conceptul unitar fac din BRÂNCUȘI 150 una dintre cele mai ambițioase inițiative culturale românești de după 1989, transformând Ziua Națională „Constantin Brâncuși” într-o declarație de forță a culturii române pe scena internațională.
Sorella di Clausura, film premiat la Locarno și Sarajevo, ajunge din 6 martie în cinematografele din România
Actrița Katia Pascariu a primit premiul Boccalino d’Oro pentru cea mai bună interpretare la Festivalul de Film de la Locarno. Ivana Mladenović, cineastă româno-sârbă, a fost recompensată cu Trofeul Heart of Sarajevo pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Sarajevo. Filmul este o coproducție România–Serbia–Italia–Spania. Inspirat din evenimente reale din viața regizoarei, „Sorella di Clausura” pornește de la un manuscris scris de Liliana Pelici, o tânără din Timișoara, dedicat obsesiei sale pentru un star pop balcanic. Filmul este dedicat Ancăi Pop, cunoscută pentru promovarea artiștilor underground din România. Povestea o urmărește pe Stela, o femeie de 36 de ani care trăiește la marginea Timișoarei și visează să-l întâlnească pe artistul Boban, idolul său din adolescență. Ajunsă la București, ea speră să fie ajutată de o cântăreață despre care se spune că îl cunoaște, însă descoperă o realitate mult diferită de așteptările sale. „Sorella di Clausura” este cel de-al treilea lungmetraj al Ivanei Mladenović. Este prezentat ca o parodie a comediei romantice, cu umor punk și o abordare formală neconvențională, explorând teme precum obsesia, nevoia de validare și fragilitatea visurilor într-un context social și economic instabil. Din distribuție fac parte Katia Pascariu, Cendana Trifan, Miodrag Mladenović, Arnold Kelsch, Cătălin Dordea și Adrian Radu. Imaginea filmului este semnată de Marius Panduru, iar coloana sonoră a fost compusă de Toni Cutrone, cu piese originale realizate de Andrei Dinescu. Filmul este produs de Ada Solomon (microFILM, România) și Ivana Mladenović (Dunav 84, Serbia), fiind coprodus de companii din Italia și Spania, și este distribuit în România de microMultilateral, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.
Acel martie, thrillerul româno-spaniol al lui Iura Luncașu, intră în cinematografe din 4 martie, cu Esther Acebo și Costas Mandylor în distribuție
Filmul a fost turnat în 24 de zile, la Cluj-Napoca și pe domeniul Castell de Peñíscola, în Spania, și reunește o distribuție internațională: Esther Acebo (cunoscută din „La Casa del Papel”), Costas Mandylor (franciza „Saw”), Luke Roberts (apariții în „Game of Thrones”, „Ransom”, „Batman”) și Didi Anderson („The Hitman’s Wife”, „Ransom”). Fostul fotbalist Gică Craioveanu are o apariție specială. Rolurile principale sunt interpretate de Mădălina Bellariu Ion și Eduard Trică. „Sunt foarte bucuros că am avut ocazia să lucrez cu o echipă extraordinară și să dăm viață unei povești atât de bine scrise de Olivia Odăianu. A fost un film plin de provocări, dar și de satisfacții enorme. Cred foarte mult în acest proiect și îi invit pe toți să îl descopere în cinematografe”, a declarat regizorul Iura Luncașu. Pentru Olivia Odăianu, „Acel martie” este prima ecranizare a unui roman semnat de ea. „Din prima clipă am simțit o conexiune puternică, iar acest lucru ne-a condus firesc până la realizarea filmului. Sunt mândră că romanul meu a prins viață și că povestea va ajunge la un public cât mai larg”, a transmis autoarea. Povestea o urmărește pe Anabel Albu (Mădălina Bellariu Ion), agentă a serviciilor de informații românești, însărcinată să-l supravegheze pe Vlad Bratu (Eduard Trică), cercetător implicat într-un proiect științific de importanță strategică. În încercarea de a împiedica folosirea descoperirii sale de către un stat dispus să o transforme într-un instrument de control și manipulare, Vlad declanșează o serie de evenimente care o prind pe Anabel între loialitatea față de misiune și adevărul pe care începe să îl descopere. Mădălina Bellariu Ion, cunoscută și din „The Young Pope” și proiecte internaționale precum „Grace” sau „Take Cover”, semnează și ca producătoare, iar filmul marchează primul ei rol principal într-un lungmetraj românesc. Eduard Trică, cu formare la USC School of Dramatic Arts din Los Angeles, a descris proiectul drept „o experiență extrem de specială”, filmată în România și Spania. Distribuția include și actori români precum Bob Rădulescu, Diana Sar, Vlad Marin și Cătălin Herlo. „Acel martie” este o producție KSM Production, realizată de Nicu Claudiu Moldovan, Iura Luncașu, Mădălina Bellariu Ion, Sorin Lungu și Bogdan Mărginean. Producția a beneficiat de sprijinul mai multor parteneri și sponsori, precum și de parteneriate instituționale cu Primăria Cluj-Napoca și Primăria Peñíscola. KSM Production, fondată în 2024 la Cluj-Napoca, își propune să dezvolte producții cinematografice cu deschidere internațională, iar „That March / Acel martie” este prezentat ca un pas important în această direcție.
Playboi Carti, confirmat la Beach, Please! 2026; anunțul a fost făcut la un eveniment din agenda Paris Fashion Week
România intră pe harta marilor evenimente culturale internaționale odată cu anunțul venirii lui Playboi Carti la Beach, Please! 2026, confirmare făcută într-un context emblematic: Paris Fashion Week. La eveniment au fost prezenți și artiștii Lil Tecca și Shenseea, iar confirmarea a fost făcută public de Selly, fondatorul Beach, Please!, după ce Carti a urcat pe scenă. @wconcerts Who’s going to Beach Please Festival ?? #playboicarti #selly #paris #roumanie #playboicartiedits ♬ son original – wconcerts🔌 Artistul american, unul dintre numele de referință ale trap-ului contemporan, se află pentru prima dată pe un afiș din România, spun organizatorii. În plan artistic, Carti este cunoscut pentru albumele „Whole Lotta Red” și „MUSIC” și pentru imaginea sa strâns legată de zona fashion, fiind frecvent prezent la evenimente internaționale de modă. Line-up-ul comunicat până acum pentru ediția 2026 include Future, Don Toliver și Playboi Carti. Festivalul este programat la Costinești, în perioada 8–12 iulie 2026.Biletele revin în vânzare miercuri, 28 ianuarie, de la ora 19:00, cu prețuri începând de la 849 lei (aproximativ 167 euro), iar accesul este anunțat drept „extrem de limitat”, în condițiile unui interes ridicat, potrivit organizatorilor. Ediția Beach, Please! 2026 este programată în perioada 8–12 iulie 2026, la Costineș
Florin Piersic, mesaj emoționant la împlinirea vârstei de 90 de ani: Să nu mă uitați prea repede
Mesajul lui Florin Piersic a fost filmat la Teatrul Național București. „Iubiții mei spectatori, mă aflu pe scena unde am jucat zeci, sute, mii, mii de spectacole… la Teatrul Național din București. Astăzi sunt cu dumneavoastră cu sala goală, ceea ce mie nu-mi place, dar va fi plină când voi vrea eu… pe 26 ianuarie, când eu am să împlinesc frageda vârstă de…. nici nu știu câți ani. A!!! 90, 90 și mie îmi vine să râd, pentru că nu vine să cred că o să împlinesc pe 26 ianuarie, o să împlinesc, de fapt, pe 27, dar 26… mă rog, înțelegeți dumneavoastră ce vreau să vă spun. Dragilor, atât vreau să vă anunț: că dumneavoastră o să mă vedeți la această gală, cei care nu o să mă vedeți o să vă uitați în internet. Să nu mă uitați prea repede, gândiți-vă totuși că avem o întâlnire, o întâlnire cum îmi place mie să spun… de dragoste. Cu cine? Cu mulți și cu Florin Caisă. Ăăăă, Piersic”, spune Florin Piersic în mesajul video postat pe pagina de Facebook. El promite că va spune mai multe, „dar nu acum, la gală”. Actor de film, radio şi televiziune, Florin Piersic a creat roluri inconfundabile, reuşind cu măiestrie să se facă remarcat şi apreciat atât în dramă, comedie, tragedie sau filme cu caracter istoric. Florin Piersic a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (astăzi, UNATC), debutul sau având loc pe scena Teatrului Naţional din Capitală cu rolul Richard din „Discipolul…” şi cu Alexei din „Tragedia optimistă”. În cinematografie a avut o activitate prodigioasă, făcându-şi debutul cu filmul „Ciulinii Bărăganului” (1957), în rolul lui Tănase. „Neamul Şoimăreştilor”, „De-aş fi… Harap Alb”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”, „Haiducii lui Şaptecai”, „Zestrea domniţei Ralu”, „Fraţii Jderi”, „Drumul oaselor”, „Trandafirul galben”, „Misterele Bucureştilor”, „Masca de argint”, „Colierul de turcoaze” sunt doar câteva dintre filmele în care personalitatea şi harul lui Florin Piersic au dus la crearea unor personaje care s-au impregnat în mentalul cinefililor. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”, iar în 30 mai 2002 a fost decorat cu Ordinul naţional Steaua României în grad de Cavaler, alături de alţi actori, „pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care au dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”. În luna decembrie 2006, Florin Piersic şi-a lansat la Cluj-Napoca DVD-ul „Omul cu 100 de chipuri”, cu înregistrări şi un interviu, iar trei ani mai târziu a înregistrat discul de autor „Florin Piersic – Hoinărind printre amintiri în lumea muzicii lui Dan Iagnov”. Totodată, Florin Piersic este primul român cu stea pe Walk of Fame-ul autohton din Piaţa Timpului din Bucureşti (31 ianuarie 2011) şi cetăţean de onoare al oraşelor Oradea şi Iaşi.
Un mormânt din China Antică ascunde o prezență care i-a luat prin surprindere pe arheologi
Arheologi din nordul Chinei au descoperit o figură neașteptată într-un mormânt din dinastia Tang, oferind noi indicii despre conexiunile globale timpurii, scrie Popular Mechanics. Descoperirea, realizată în timpul unui proiect de reconstrucție rutieră din provincia Shanxi, include picturi murale care ilustrează viața cotidiană dar și un bărbat blond, cu barbă, care pare ieșit din tiparele unei înmormântări chineze tradiționale. Un mormânt „înghețat” în viața de zi cu zi a dinastiei Tang Mormântul din cărămidă datează din anul 736 e.n. și a aparținut unui bărbat care a murit la vârsta de 63 de ani, îngropat alături de soția sa, în perioada de apogeu a dinastiei Tang. Picturile murale acoperă aproape toate suprafețele și ilustrează activități obișnuite precum măcinarea făinii, prepararea pastelor, aducerea apei și pregătirea orezului. Scenele urmează un stil artistic popular al epocii, cunoscut sub numele de „figuri sub copac”, care prezintă munca zilnică desfășurată sub arbori stilizați. Cercetătorii cred că figurile care apar repetat în picturi îi reprezintă pe proprietarii mormântului, oferind o perspectivă rară și intimă asupra rutinei și rolurilor lor sociale. Gardienii pictați lângă intrare, alături de obiecte ceremoniale și animale, accentuează bogăția simbolică și culturală a mormântului. Misteriosul bărbat blond Printre figurile predominant chineze Han, una iese clar în evidență: un bărbat cu păr blond și barbă, reprezentat conducând cămile. Istoricii îl identifică drept un posibil sogdian, un popor din Asia Centrală activ de-a lungul Drumului Mătăsii. Victor Xiong, istoric la Western Michigan University, observă că trăsăturile faciale și vestimentația figurii corespund reprezentărilor comercianților occidentali din arta perioadei Tang. Sogdienii, originari din regiuni care astăzi fac parte din Uzbekistan și Tadjikistan, au jucat un rol esențial în comerțul de pe Drumul Mătăsii. Prezența lor în picturile mormântului sugerează contacte directe sau indirecte între ocupanții acestuia și rețelele comerciale pe distanțe lungi. Artă și schimb cultural Picturile murale se remarcă prin contururi puternice, umbrire minimă și un stil plat, bidimensional, caracteristic perioadei Tang. Cercetătorii sugerează că lucrările ar fi putut fi realizate de un artist foarte talentat, posibil același care a pictat și alte morminte importante ale epocii. Tavanul boltit, decorat cu o figură asemănătoare unui dragon, adaugă un element mitologic unor scene realiste. Mormântul oferă dovezi vizuale rare despre viața cotidiană din timpul dinastiei Tang și evidențiază legăturile profunde ale Chinei cu Asia Centrală.
România suflă-n ciorbă / Cele mai iubite ciorbe ale românilor / Cât costă cea mai scumpă ciorbă din România
Toată lumea știe că termenul „ciorbă” vine din turcescul çorba, care înseamnă, pur și simplu, supă. Termenul a fost preluat în limba română în perioada dominației otomane din secolele XV – XVIII, alături de altele, însă e de reținut un lucru: turcii au venit doar cu substantivul, românii au venit cu identitatea culinară. Înainte de dominația otomană, aveam niște fierturi, zeamă sau borș, în strict sensul său de „fiertură”: mâncăruri apoase făcute la disperare, că eram săraci, cu ce mai găseam prin curte: legume, ierburi, cereale, rareori, carne. Vine un moment pentru orice ciorbă Se obișnuia acrirea, chiar dacă nu era un standard gastronomic, iar pentru asta se folosea zer, oțet, aguridă, zeamă de varză. Dar vine un moment în istoria fiecărei ciorbe și momentul ăla se numește acrire. Restul Europei mergea pe ciorbe îngroșate, cu gust cumva neutru, fără pitoresc, dar la români se merge tare pe acrire. Așa se introduce și borșul fermentat, oțetul, zeama de varză și, mult, mult mai târziu, lămâia. Compromisul dintre sărăcie și gastronomie Ciorba devine un ceva elaborat, bun, menit să împace, cumva, resursele limitate ale țăranului român cu munca fizică, grea, care cere calorii multe, suficiente. Ciorba capătă funcție culturală – ea e atât de densă, că ține de foame și nu-ți mai trebuie nimic altceva, timp de multe ore. Ciorba e compromisul natural între „sărăcie și nevoi și neam” – cu legume și ingrediente fără pretenții (oase, organe, resturi), hrănești guri multe, ține mult timp și se reîncălzește bine. Nu e ciorbă, e capodoperă Plus că anotimpul și pământul îți pun la dispoziție o varietate de ingrediente. Doar creativitate să ai. În timp, ciorba devine o capodoperă: de lobodă, de salată, de ștevie, de fasole, de cartofi… „după posibilități”. Prin secolele XVIII – XIX ciorba capătă specificități în funcție de regiuni. În Moldova se merge pe acrire cu borș și pe verdețuri, în Muntenia – pe legume și oțet, în Ardeal – pe smântână și afumătură, pe model maghiar și în Dobrogea – pe ciorba de pește, acră și limpede. Comunismul a ajutat ciorba, dar și ciorba i-a ajutat pe români În perioada interbelică, ciorba își câștigă locul de onoare în meniurile restaurantelor. Ea este introdusă în cărți de bucate și apar forme, dacă vreți, „canonizate”: ciorba de perișoare, ciorbă rădăuțeană, ciorbă de burtă, ciorbă de văcuță. Starea economică precară din perioada comunismului a ajutat-o pe ciorbă să reziste timpului, căci era hrănitoare și sățioasă, personalizabilă și ieftină. Ciorba e cicăleala mamei („trebuie să mănânci ciorbă”), vorbă de spirit de la bunica („ciorba e sănătoasă”), trecută în Constituție de tata („toată lumea mănâncă ciorbă – este o stare de fapt”). Europa și ciorba Așa cum „nimeni nu ajunge la Tatăl decât numai prin Mine”, tot astfel, nimeni nu ajunge la desert decât numai prin ciorbă. Dar nu numai România iubește ciorba, toată Europa iubește ciorba și, așa cum noi am regionalizat-o și am pus-o în canoane gastronomice, tot astfel au făcut și grecii, și sârbii, și francezii, spaniolii. Francezii excelează la supe simple, pur și simplu perfecte, ireproșabile. Supa cu ceapă caramelizată, concentrată și cu brânză gratinată e decadență pură. Bouillabaisse este o supă de pește, complexă, atât de atent construită, că zici că-i ritual. Żurek – o lingură de ciudățenie, trei de genialitate Spaniolii au dezvoltat o supa castellana, cu usturoi, boia și ou – o chestie rustică, simplă și profundă. Aici nu mai e despre gastronomie, aici e despre identitate culturală, să ne-nțelegem! Italienii fac așa niște supe, că zici că-i tocăniță ceva mai fluidă, dar sunt sățioase și satisfăcătoare – Minestrone – un echilibru cosmic între legume, fasole, paste. Ribolitta din Toscana e atât de densă, că poți s-o mănânci cu furculița. În Ungaria, Gulyásleves e o adevărăciune densă, intensă, cu carne gătită lent și boia – probabil una dintre supele cu cea mai puternică personalitate – ușor de recunoscut dintr-o mie. Polonia are Żurek – e făcută cu maia fermentată, cârnați și ou – o ciudățenie la prima lingură, genială la a treia. Grecia are supe vindecătoare. Ele tămăduiesc și alină, te învie și din morți. Avgolemono – cu ou și cu lămâie are un gust de proaspă-acru de mori și înviezi la loc. România e foarte bine reprezentată la capitolul ciorbe. La români, ciorba e de bază, un protocol sfânt al mesei tihnite. Nu e fiță, e bază și nu e declarație identitară, e comandă. Unele restaurante din București au dus-o până mai departe. Până acolo unde românii săraci din secolul al XVI-lea nici cu gândul nu s-ar fi gândit. Un restaurant de fine-dining din București a reinventat, vezi Doamne, ciorba de vită, numai că în loc de vita banală, folosește vita Wagyu, preferată pentru marmorație și frăgezimea superioară, măritată cu legume bio, din ferma proprie a localului. Ciorba este împachetată fancy și prietenos cu snobii, cu un preț calculat și satisfăcător pentru clientela cu pretenții: 110 lei.