Etichetă: Cultură

Dilema statuii din bronz de la Artemision, descoperită în urmă cu 100 ani. Istoricii nu au deslușit misterul nici acum

Statuia de bronz de la Artemision care reprezintă un bărbat puternic, gol, cu barbă, dezgropată de arheologi în 1926 chiar din mare, lângă Capul Artemision, la nord de insula Evia, reprezintă una dintre marile dileme ale antichității.  Deși este o adevărată capodoperă de artă a antichității grecești, istoricii n-au identificat nici până azi numele autorului sau ce zeu ar ilustra sculptura. Statuia măsoară 2,09 metri și datează din secolul 5 î.Hr. și este expusă la Muzeul Național de Arheologie din Atena. Deși are orbitele goale, în antichitate ar fi avut ochi sculptați din oase sau fildeș, cu sprâncene din argint, iar buzele și sfârcurile de pe piept ar fi fost acoperite cu cupru.  Majoritatea arheologilor și istoricilor greci preferă să considere că statuia l-ar ilustra pe Poseidon, căci a fost găsită pe fundul Mării Mediteraneene. Poseidon sau Zeus? Istoricii greci sunt împărțiți Mulți cercetători susțin că statuia din bronz l-ar reprezenta pe Zeus, zeul trăsnetelor și regele Olimpului. Alții cred că ar fi Poseidon, zeul mării. Singurul indiciu: mâna dreaptă a zeului neidentificat ar fi ținut un obiect alungit, aidoma unei sulițe. Să fi fost oare un simplu atlet olimpic? Istoricii care cred că statuia l-ar reprezenta pe Zeus susțin că ar fi avut un fulger, exact în stilul unei figurine mai vechi, care datează din anii 550 î.Hr. Istoricii care cred că statuia l-ar fi ilustrat pe Poseidon au un argument întărit: lângă degetul mare, aparent relaxat, degetul arătător este ușor coborât, în timp ce celelalte degete (mijlociul, inelarul și degetul mic) sunt strânse. Golul lăsat ar sugera dimensiunea unui trident. Istoricii cred că sculptura ar fi fost realizată de un sculptor ingenios din secolul 5 î.Hr., fiind nominalizați Onatas, Myron,  Kritios și Nesiotes. Sculptura a fost descoperită pentru prima dată în 1926 și excavată  în 1928, de pe fundul mării, în locul unde ar fi avut loc un naufragiu la  mijlocul secolului al II-lea î.Hr. Din păcate, nu se știu prea multe despre epavă, deoarece cercetările au fost abandonate după moartea unui scafandru în 1928. Nu au mai fost reluate niciodată. Cine era Poseidon? Poseidon a fost zeul mărilor, al furtunilor, al cailor și al cutremurelor în mitologia greacă. A fost venerat în Grecia continentală și Creta din timpul epocii bronzului. El a fost considerat protector al marinarilor și al polisurilor de coastă. Sursa Foto: Profimedia Se spune că el a îmblânzit caii și a creat izvoarele cu o lovitură de trident. Părinții săi au fost Cronos și Rhea. A avut doi frați, pe Zeus, zeul cerului, și Hades, zeul lumii de dincolo, și trei surori, Demetra, zeița agriculturii, Hera, zeița căsătoriei și a familiei, și Hestia, zeița vetrei. Sursa Foto: Profimedia La naștere, Poseidon a fost înghițit de Cronos, regele titanilor și zeu al timpului, dar a fost salvat de Zeus. Cei trei au tras la sorți pentru a-și împărți domnia asupra lumii, iar Poseidon s-a ales cu marea.  Poseidon a ajutat la construirea Troiei,  alături de Apollo, însă a fost de partea aheeilor în Războiul Troian.  În Odiseea lui Homer, Ulise a stârnit furia zeului după ce l-a orbit pe fiul său, ciclopul Polifem. Sursa Foto: Profimedia Conform unei legende, Poseidon și Atena au concurat pentru a denumi un mare oraș după numele lor. Poseidon a făcut o demonstrație spectaculoasă: a creat cai din mare. Însă, Atena le-a dăruit locuitorilor orașului un măslin. De atunci, orașul a căpătat numele Atenei.  La 70 de km de Atena, turiștii pot să viziteze Templul zeului Poseidon de la Capul Sounion. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena

Premiile Regal Literar – 2025. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit Premiul OPERA OMNIA, cea mai înaltă distincție acordată de juriu

Cu o tradiție cincinală, Premiile Regal Literar continuă să consfințească meritele și performanțele culturale din rândul scriitorilor, poeților, cercetătorilor și promotorilor culturali din noile generații, dar și să evidențieze personalitățile artistice, intelectuale și academice de la care comunitatea revistei Regal Literar se inspiră sau pe care le urmează.  „Revista Regal Literar a împlinit cinci ani de existență și nici nu ne vine să credem. Fugit irreparabile tempus! Animată de tineri și, mai ales, de un tânăr de excepție – Claudiu Dumitrache, călăuzit de gânduri bune și care face eforturi neștiute – publicația se impune tot mai mult în supraaglomerata piață literară din România. Premiile revistei Regal Literar vor crea și în acest an un podium cultural de înalt nivel”, a declarat academicianul Ioan-Aurel Pop, Director de Onoare al revistei Regal Literar. Plecând de la necesitatea reafirmării valorilor, sensului și rațiunii culturii în spațiul românesc, se acordă Premiile Opera Omnia, Cartea Anului, Regal Literar și Distincțiile Culturale, precum și alte distincții sau premii instituite cu diferite ocazii (Anul Eminescu, Anul Centenar al Patriarhiei Române, Anul Național al Copilului și 150 de ani de la nașterea Reginei Maria a României) sau cu scopul de a reflecta meritul laureaților, stilul acestora, temele abordate și valorile promovate în operele menționate sau în activitate. De asemenea, la 77 de ani de la nașterea lui Nicolae Dabija (Director de Onoare in memoriam al redacției Regal Literar – Chișinău), juriul acordă un premiu care poartă numele marelui scriitor, poet, istoric literar și om de cultură basarabean, membru de onoare al Academiei Române și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. „Știm că numai puținii buni, strânși împreună, dau multul de care bunătatea are nevoie pentru a ne hrăni idealurile. Ori bunăvoința unei reviste, de a ne strânge și crește în bunătatea înțelegerii valorilor care ne leagă, merită a fi onorată. Cu rugăciune, binecuvântare și bucuria de a ne fi, unii altora, regal de literatură și cultură a medierii informației”, a declarat Pr. Constantin Necula, membru al juriului aniversar. Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, juriul Premiilor Regal Literar (ediția a VI-a, 2025) a fost format din George Coandă (președinte), pr. Constantin Necula, Marius Andreescu, Veronica Balaj, Andrei Drăgulinescu, Adrian Artene, Teodora Marin, Maria Ivanov și Claudiu Dumitrache, stabilind laureații după cum urmează: Premiul Opera Omnia, cea mai înaltă distincție acordată până acum de juriu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (membru de onoare al Academiei Române) Marcând 5 ani de la fondarea revistei și premiilor Regal Literar, în contextul solemn al Centenarului Patriarhiei Române și sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului, cu smerenie, Revista Regal Literar conferă Premiul Opera Omnia – pentru întreaga operă teologică de anvergură și pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea culturii scrise și spirituale românești – Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Acest lucru vine ca o plecăciune și mulțumire profundă în fața unui Luminător și Apărător al valorilor creștine și condiției umane. Distincția vine în contextul solemn al Centenarului Patriarhiei Române, al sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului și la ceasul aniversar al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, din 22 iulie. Premiul Opera Omnia este o recunoaștere a impresionantei contribuții literar-teologice, culturale și spirituale a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, juriul subliniind că premiul a fost conferit „cu smerenie, ca o plecăciune și mulțumire profundă în fața unui Luminător și Apărător al valorilor creștine și condiției umane”. Din partea grupului Myosotis, care deține și revista Regal Literar, Patriarhul României a mai primit titlul de Personalitate marcantă a secolului XXI în cadrul Galei Valori Contemporane, desfășurată sub patronajul Ministerului Culturii anul trecut. Cartea Anului Adrian Lesenciuc– pentru romanul „Limba lui Hristos”, Editura Corint Fiction, 2024; Premiul Regal Literar Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților – pentru volumul „Minunile – revelații ale Sfintei Treimi”, Editura Crimca, 2024; Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului – pentru opera complexă prin care aduce o contribuție deosebită la îmbogățirea literaturii religioase și a poeziei contemporane; Mircea Aurelian Martin (membru titular al Academiei Române) – pentru contribuția fundamentală la reconfigurarea criticii literare românești, ca autor al unor lucrări de referință în teoria literaturii, precum și pentru valorificarea criticii românești în dialogul universal; Ioan Bolovan (membru corespondent al Academiei Române) – pentru opera de studii fundamentale asupra populației și evoluției Transilvaniei, pentru contribuții teoretice de referință și pentru promovarea identității și valorilor comunității istorice românești; Georgeta Filitti (membru de onoare al Academiei Române) – pentru remarcabila activitate de cercetare și valorificare a istoriei românești, ilustrată prin lucrări de referință privind elita boierească, societatea românească modernă și patrimoniul cultural; Gheorghe E. Cojocaru (membru de onoare al Academiei Române) – pentru lucrările prin care aduce o contribuție valoroasă la recuperarea memoriei istorice și la afirmarea identității românești în spațiul basarabean; Bogdan Tătaru-Cazaban– pentru volumul „Învierea lui Lazăr de-a lungul secolelor (Vol. 1: 125 – 1486)”, Editura Spandugino, 2025; Eugen Dorcescu– pentru întreaga operă scrisă cu măiestrie și pentru versificarea originală a Psalmilor și a altor texte sacre, contribuind astfel la perpetuarea conștiinței religioase și literare din cultura noastră, dar și la reafirmarea spirituală a liricii românești; Ion Hadârcă (membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei) – pentru contribuția de prim rang la consolidarea poeziei românești din Basarabia, printr-o operă lirică de mare intensitate și rafinament, precum și pentru rolul său emblematic în promovarea limbii române și a valorilor culturale în spațiul Republicii Moldova; Elena Prus (membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei) – pentru contribuția valoroasă la dezvoltarea studiilor literare comparate și hermeneutice, prin cercetări aprofundate asupra literaturii franceze și universale, care au deschis noi orizonturi în înțelegerea poeticii moderne și a identității culturale în spațiul european. Premiul „Sf. Cuv. Sofronie Saharov” cu ocazia Anului Centenar al Patriarhiei Române Rafail Noica– pentru scrierile, traducerile și discursul prin care a revitalizat literatura ascetică românească și a filocalizat spiritul tinerelor generații, ca trăitor și moștenitor al unor înalte înțelegeri și învățături deținute de Sfinții Siluan Athonitul și Sofronie Saharov; Distincția „Luceafărul – 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” cu ocazia Anului Eminescu Mihai Cimpoi (membru de onoare al Academiei Române și membru titular al Academiei de Științe a Moldovei) – pentru contribuția excepțională la studierea, promovarea și universalizarea operei lui Mihai Eminescu, printr-o activitate

Acces liber, egal și neîngrădit la cultură. Ministerul Culturii îi răspunde Ralucăi Turcan

Ministerul Culturii consideră că accesul liber, egal și neîngrădit la cultură este un drept fundamental, iar valorificarea patrimoniului cultural național reprezintă o prioritate strategică. „Organizarea de expoziții, atât în țară, cât și peste hotare, joacă un rol esențial în promovarea identității culturale a României, în creșterea participării publicului la viața culturală și în consolidarea relațiilor internaționale prin cooperare culturală. Expozițiile care includ bunuri culturale mobile din patrimoniul cultural național contribuie decisiv la: promovarea valorilor culturale românești în plan internațional; susținerea dialogului intercultural și a coeziunii sociale; educarea publicului și dezvoltarea unei relații durabile cu patrimoniul; conturarea imaginii României ca partener cultural activ și responsabil”, vineri, transmite Ministerul Culturii, într-un comunicat de presă. Sprijinul Ministerului Culturii în organizarea evenimentelor Ministerul Culturii arată că „apreciază și sprijină” organizarea de expoziții cu bunuri culturale mobile din patrimoniul României sau din patrimoniul altor state. „Subliniem că aceste expoziții se realizează în totdeauna cu respectarea strictă a dispozițiilor legale aplicabile, referitoare la încheierea contractelor, asigurarea financiară a bunurilor culturale, a securității, a pazei și a protecției acestora. Totodată, evoluțiile din domeniul patrimoniului impun o actualizare a cadrului legislativ. Ministerul Culturii – în acord cu abilitarea primită de la Parlamentul României prin legea publicată ieri în Monitorul Oficial – își asumă responsabilitatea de a revizui și adapta normele legale, în vederea unei mai bune protejări a patrimoniului cultural național. Astfel, ne propunem să asigurăm un echilibru durabil între protejarea patrimoniului și promovarea activă a valorilor culturale, într-un cadru legal coerent și adaptat cerințelor contemporane”, potrivit Ministerului. Ce spune fostul Ministru al Culturii Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, spune că se opune unei eventuale suspendări a evenimentelor culturale în weekenduri, începând din toamnă, măsură anunțată de actualul ministru, András István Demeter, din motive financiare: „Econimiile nu pot să aibă ca rezultate eradicarea culturii”. „Am citit declarația ministrului Culturii, care spune că spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekenduri, începând din toamnă, din motive financiare. Sper că e o greșeală de exprimare, nu o intenție serioasă. Dacă totuși se confirmă, mă voi opune ferm. Economiile la buget nu pot sa aiba ca rezultat eradicarea culturii”, spune, vineri, fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan. Aceasta amintește că românii nu au nici acum un acces real și constant la cultură. Cei mai mulți dintre ei ajung la teatru, la un concert sau la muzeu rar și doar în weekend. „A tăia fix această fereastră de respiro cultural ar însemna să acceptăm, oficial, că renunțăm la educație prin cultură pentru o mare parte din populație”, mai spune Turcan. Conform Barometrului de Consum Cultural 2023, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, cifrele ar trebui să îngrijoreze autortățile deja. Participarea culturală este în scădere sau rămâne la cote extrem de reduse: dar 8% dintre români merg la teatru cel puțin o dată pe an, doar 6% ajung la muzeu și aproape 70% nu participă deloc la niciun tip de eveniment cultural într-un an obișnuit.

INCREDIBIL. Teatrele, muzeele, bibliotecile și evenimentele culturale ar putea fi închise sau suspendate în WEEK-END și SĂRBĂTORILE LEGALE

Evenimentele culturale ar putea fi suspendate în weekenduri și în timpul sărbătorilor legale, începând din toamnă, a anunțat ministrul Culturii, András Demeter, la Radio România Cultural. Asta ar însemna, probabil, că românii ar putea avea acces la teatru după încheierea programului de muncă, circ și bibliotecă în pauza de țigară și Noaptea Muzeelor luni dimineața…Motivul, Ministerul Culturii nu mai poate asigura sporul de week-end și sărbători legale pentru actori, bibliotecari, muzeografi, angajați etc în domeniu. La fel și manifestăriile omagiale cu ar fi Parada Zilei Naționale nu ar mai putea avea loc de 1 Decembrie, iar spectacolele de Crăciun vor fi devansate sau amânate. Motivul ar fi prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, care impune plăți suplimentare pentru activitățile desfășurate în zilele de sâmbătă și duminică, a precizat András Demeter, care a adăugat că aceste costuri nu mai pot fi susținute. Ministrul face apel la un dialog între autoritățile locale și sindicate pentru găsirea unei soluții. „Este un contract colectiv de muncă aplicabil, în vigoare, și lumea ar trebui să-și facă calcule pentru că, conform clauzelor acceptate de părți în acest contract colectiv de muncă, în mod normal, există riscul ca niciun eveniment cultural din sectorul public în zilele de sâmbătă, duminică sau sărbători legale să nu mai poată avea loc din toamnă. Mai mult decât atât, acest contract creează obligații mai ales în ograda autorităților locale, deoarece majoritatea covârșitoare a instituțiilor publice de cultură, fie biblioteci, muzee, teatre, se află sub autoritatea acestor „apeleuri” – (autorități publice locale n.r.). Doar câteva sunt în ograda Ministerului Culturii. Deci toată lumea care finanțează instituțiile publice de cultură, pe durata acestei veri, ar trebui să-și facă niște calcule mult mai aprofundate decât le face sectorul privat,” a declarat ministrul. Cine este ministrul Culturii Demeter Andras Istvan (56 de ani) a fost propus de UDMR pentru funcția de ministru al Culturii în Guvernul Bolojan. Actor la bază, Demeter Andras a fost director de teatru, președinte al RRA și a avut mai multe posturi în instituții de stat. Andras Demeter a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin sentință definitivă încă din noiembrie 2017 pentru încălcarea legii conflictului de interese. El a avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, în urma deciziei Curții Supreme, interdicție ce a expirat în noiembrie 2020. Citiți și: Întrebare pentru ministrul Culturii: „În 1990, a smuls steagul României de pe statuia lui Avram Iancu, l-a călcat în picioare și i-a dat foc?”

Țara europeană în care au fost descoperite piramide la fel de vechi ca cele egiptene

Într-o țară europeană, arheologii au descoperit urmele unor piramide la fel vechi ca cele din Egipt. Cele mai faimoase piramide sunt cele de la complexul mortuar de la Giza, find construite de faraoni Khufu, Kefren și Mikerinos în jurul anilor 2600 – 2500 î.Hr.  Considerați constructori pricepuți de piramide, s-ar părea că egiptenii, maiașii și nubienii nu erau singurii.   Arheologii de la Universitatea Adam Mickiewicz au făcut o mega-descoperire: morminte megalitice vechi ce au fost construite în jurul anilor 2500 î.Hr., fiind contemporane cu monumentul megalitic Stonehenge și Marea Piramidă a lui Khufu de la Giza. Piramide străvechi, descoperite în Polonia Arheologii au descoperit piramide neolitice în satul Wyskoc, în regiunea Wielkopolska a Poloniei, fiind folosite în scop funerar. Acestea datează de 5500 ani. Descoperirea „piramidelor poloneze” a  fost anunțată pe Facebook, de către Complex of Landscape Parks of the Wielkopolska Voivodeship. Mormintele au fost construite din blocuri masive de piatră, cu formă alungită  sau trapezoidală, iar unele cântăresc peste 10 tone, cu o lungime de 200 de metri și 4 metri înălțime. Pietrele, transportate prin metode încă necunoscute pe distanțe lungi (probabil, cu sănii și buturugi), au fost aliniate cu grijă, alcătuind monumente prea sofisticate pentru vremurile de atunci, construite cu metode inginerești „avansate”.  Arheologii au identificat constructorii: aceștia ar fi aparținut culturii Funnelbeaker  (cultura paharului-pâlnie), o societate neolitică cunoscută pentru arhitectura funerară și practici agricole. Ce au găsit arheologii în aceste „piramide”? Arheologii a găsit scheleți umani, așezate pe spate, cu picioarele îndreptate spre răsărit. În jurul lor au fost găsite obiecte din ceramică, topoare din piatră și recipiente ritualice ce ar fi conținut opium. „Chiar dacă aceste culturi erau societăți egalitare, mormintele adăposteau cadavrele unor personalități importante pentru comunitate – căpetenia, preotul, șamanul. Fiecare generație a unei comunități și-a construit propriul megalit”, a spus Artur Golis pentru agenția de presă poloneză PAP. Multe morminte neolitice s-au degradat peste timp, dar „piramidele poloneze”, bine conservate și protejate de păduri,  îi pot ajuta pe cercetători pentru a afla mai multe informații despre timpurile preistorice ale Europei. În continuare, piramida faraonului Djoser de la Saqqara rămâne cea mai veche piramidă cunoscută din istorie, fiind construită în jurul anilor 2670 – 2650 î.Hr. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cercetători italieni afirmă că au găsit un „oraș subteran” sub PIRAMIDELE egiptene, însă egiptologii pun la îndoială validitatea descoperirii

Adela Popescu, Radu Vâlcan, Stere Gulea și Ada Condeescu vin la SeaWave Film Fest, pe plaja din Constanța

SeaWave Film Fest revine la Constanța – în luna august – cu proiecții unice, spectacole de teatru și invitați câștigători  EMMY. SeaWave Film Festival, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate tinerilor creatori de film din România, revine în perioada 1–10 august 2025 la Constanța, cu o ediție mai amplă și mai curajoasă ca oricând. Ajuns la ediția a treia, festivalul vine după două ediții de succes care au consolidat SeaWave drept un reper pentru noua generație de cineaști și pentru publicul constănțean. Inițiat și produs de Alex Stavrositu, SeaWave Film Festival devine un punct de întâlnire esențial între educație, creație și comunitate. Festivalul SeaWave Film investește în formarea tinerilor cineaști, aducând împreună regizori, scenariști, actori și producători din toată țara, alături de invitați de renume internațional. Ediția din 2025 aduce în competiția oficială peste 100 de tineri creatori Ediția din 2025 aduce în competiția oficială peste 100 de tineri creatori – studenți, absolvenți și liceeni pasionați de film. Este pentru prima dată când festivalul introduce două noi secțiuni: Film amator și Scenariu de scurtmetraj, extinzând astfel spațiul de exprimare artistică dincolo de formele consacrate ale industriei. Toți participanții selecționați vor beneficia de o școală de vară intensivă, cu workshopuri dedicate regiei, actoriei, producției, imaginii și scenaristicii. SeaWave devine astfel nu doar un festival, ci un laborator artistic activ, cu accent pe educație și experiment. Evenimentul este finanțat de Ministerul Culturii, reflectând angajamentul instituțional față de susținerea tinerilor creatori și promovarea culturii cinematografice. Proiecții speciale și invitați internaționali Publicul constănțean va avea acces gratuit la proiecții speciale, filme românești și internaționale de impact, urmate de sesiuni Q&A cu echipele filmelor: Anul Nou Care n-a fost (regia Bogdan Mureșanu) Moromeții 3 (regia Stere Gulea) Hoții de Subiecte (regia Tudor Petremarin) Retreat Vama Veche (regia Petre Năstase) Little Satchmo (regia John Alexander) – documentar multipremiat, inclusiv cu Premiul Emmy. Festivalul îi are ca invitați speciali pe regizorul John Alexander și producătoarea JC Guest, ambii laureați Emmy, care vor susține workshopuri exclusive și vor participa la sesiunile de dialog cu publicul. Vor fi prezenți, de asemenea, nume consacrate ale cinematografiei românești: Stere Gulea, Bogdan Mureșanu, Adela Popescu, Radu Vâlcan, Ada Condeescu, Cătălin Mitulescu, Alexandru Nagy, Karina Jianu, Ștefan Iancu, Domnica Cîrciumaru și alți invitați surpriză. Teatru, intervenții în spațiul public și spectacole stradale O altă noutate majoră a ediției din 2025 este introducerea unei secțiuni dedicate teatrului. Publicul va putea asista gratuit la spectacole de teatru profesionist, teatru tânăr și intervenții performative în spațiul public. Printre spectacolele prezentate: Biloxi Blues – Compania de teatru 4Teen Dragoste încrucișată și Vinovat/Nevinovat – producții UNATC Novecento – Teatrul Apropo Intervenții regizate de Alexandru Nagy în spațiile urbane. Un festival pentru oraș și comunitate SeaWave Film Festival rămâne fidel misiunii sale de a aduce publicul cât mai aproape de cultură, păstrând accesul gratuit la cele mai multe dintre activități. Evenimentele vor avea loc în mai multe locații din Constanța și Mamaia, precum: O plajă din Constanța Club SNC Teatrul Elpis Scena Cazino Mamaia Universitatea Maritimă Constanța Timp de zece zile, Constanța devine o scenă deschisă pentru film, teatru și creativitate autentică. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Culturii, clarificări după BLOCAREA unui videoclip cu Imnul României pe Facebook: „Instituția va utiliza toate mijloacele legale” Detalii impresionante despre societatea care a existat în România, în urmă cu 6.000 ani: Arheologii au descoperit un cuptor imens pentru ars ceramica Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, clarificări după concedierea actorului Adrian Nour „Plopul lui Eminescu” a făcut ravagii culturale la Iași. Artiștii din urbe îl vor imortaliza frumos Stagiunea 2024/25 a Operetei București se încheie cu MUSICALUL fenomen „Romeo și Julieta”. Bilanț excepțional al stagiunii #nouaopereta

Aeroportul Băneasa, MONUMENT istoric din 2011, nu are o placă menită să-i ateste statutul. Este o carte vie a întregii istorii a aviației românești

Sunt aproape 113 ani de când prințul George Valentin Bibescu, împătimit al zborului, a pus bazele primului aeroport al României și 14 ani de când, printr-un ordin al ministrului Culturii, Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu a fost declarat monument istoric, grupa valorică „A”. De la momentul clasării, pe clădirea aeroportului nu a fost montată o placă, prevăzută de lege, care să-i ateste calitatea, demers pentru care militează încă de atunci un veteran al istoriei aviației românești, Alexandru Bartoc, și care, la aproape  85 de ani, a trăit în persoană evenimente de-a dreptul istorice în prima aerogară a țării, așa cum a împărtășit într-o conversație cu reporterul Gândul. Contactați de Gândul, oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) și-au declarat susținerea pentru demersurile cu valori culturale și istorice. Importanța istorică, dar și valoarea arhitecturală a Aeroportului Băneasa sunt nu numai incontestabile, ci și instituite prin lege. Este vorba de Ordinul nr. 2.455 din 30 iunie 2011 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică „A”, a imobilului „Terminal pasageri – Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu”, semnat de ministrul Culturii și Patrimoniului Național de la acea vreme, Kelemen Hunor. Din acea perioadă, încearcă Alexandru Bartoc, acum în vârstă de aproape 85 de ani, o enciclopedie vie a aviației românești, să determine montarea unei plăci care să-i ateste valoarea, după cum a povestit reporterului Gândul, cu detalii inedite din istoria primei aerogări a României. Alexandru Bartoc, de meserie inginer constructor, a lucrat la Institutul de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) și care a înființat în 1996 Fundația Culturală Bartoc, care are ca scop dezvoltarea istoriei aviatice a României. Momente istorice incontestabile Aeroportul Băneasa a fost înființat pe 1 august 1912 de prințul George Valentin Bibescu și în momentul de față este al patrulea aeroport din lume care mai funcționează de la inaugurare, povestește Alexandru Bartoc, după o aerogară din în America, la Maryland, una din Suedia și una din Germania. „Aeroportul Băneasa este deosebit de important din punct de vedere istoric. Dar nu numai, ci din toate punctele de vedere, mai ales că și din punct de vedere arhitectonic, este singurul aeroport din lume construit în formă de elice. Aeroportul actual s-a construit în perioada 1947 – 1952 și dacă se face o fotografie din aer cu ajutorul unei drone se pot vedea cele trei pale ale unei elice, fiind singurul din lume, din câte știu eu, care are această formă”, detaliază președintele Fundației Culturale Bartoc. Amplasat în nordul Capitalei, pe Șoseaua Bucuresti-Ploiești primul aeroport internațional al României a fost proiectat în actuala formă de arhitecții Cleopatra Alifanti, Mircea Alifanti, N. Bădescu, Ascanio Damian, T. Iconomu, Pompiliu Macovei si Al. Șerbescu, potrivit documentelor arhitecților. „Aeroportul Băneasa este o carte vie a întregii istorii aviației românești, nu numai a aviației civile, ci și militară, a raidurilor, a mitingurilor aviatice – anul ăsta la Băneasa va fi în luna la sfârșitul lunii august a 15-a ediție BIAS, organizată de Compania Națională a Aeroporturi București”, povestește Alexandru Bartoc. Din toate punctele de vedere, pe acest aeroport s-au stabilit recorduri deosebite, potrivit octogenarului, care își amintește de momentul în care Carol al II-lea a decorat-o pe Smaranda Brăescu – prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932) în urma unui miting care a avut loc în anii 30 pe Aeroportul Băneasa. „Dar dacă vorbim de Aeroportul Băneasa, toate companiile, toată istoria începând din 1920, de la Înființarea Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană, prima companie transcontinentală internațională din lume, și până în prezent, până când Otopeniul și-a demarat activitatea (LINK), totul s-a desfășurat pe acest aeroport, iar în timpul război a avut o mare importanță”, spune Alexandru Bartoc. El a participat aici la un eveniment istoric, în 1967, când a avut șansa, datorită unui personaj important care a lucrat la TAROM, Alexandru Danielopol, să fie prezent la Aeroportul Băneasa când a venit Henri Coandă și a fost primit de Elie Carafoli. Primul zbor al TAROM în jurul lumii „De pe Aeroportul Băneasa a început un zbor în jurul lumii pe 21 decembrie 1969, un zbor extraordinar care a fost lansat de către niște oameni de afaceri din Turcia și au apelat la toate companiile din lume pentru a face un zbor în jurul lumii. Or nicio altă companie în afară de TAROM nu s-a angajat în așa ceva și s-a zburat cu un IL-18 cu două echipe de piloți și comandanți la bord”, spune Alexandru Bartoc. Potrivit presei vremii, zborul, care a acoperit 47.000 km, a fost comandat prin ONT în beneficiul unei întreprinderi de turism din Turcia „TURATURISM”, cu 56 de turiști turci la bord, care au petrecut Anul Nou la New York, apoi au revenit în Istanbul. Aeronava Tarom avea un echipaj alcătuit din 13 membri: „12 bărbaţi şi o singură femeie” „La New York, în noaptea de Anul Nou, întregul grup al românilor am ascultat la radio mesajul radiotelevizat al tovarășului Nicolae Ceaușescu și în depărtările în care ne aflam, urările sale au ajuns la noi poleite cu aurul dragostei de patrie”, transmitea echipajul de pe traseu. „S-a finalizat cu succes, dar și cu mari peripeții”, povestește Alexandru Bartoc, prezent pe Aeroportul Băneasca și la plecare, dar și la sosirea aeronavei, impresionat de mărturiile echipajului. „Pe 7 ianuarie 1970, a fost un eveniment, un moment extraordinar, când comandantul a povestit ce s-a întâmplat la traversare a Oceanului Pacific. Toată lumea, toată lumea evita această traversare pentru că era prea lungă de la Tokyo la Los Angeles și exista o singură posibilitate: era o insulă vulcanică, Wake, care în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost transformată de americani și dotată cu o pistă de aterizare pentru a putea ajunge în Japonia, pentru alimentare. Și singura posibilitate era să ajungă pe această insulă, dacă pierdeau insula era o treabă catastrofală. Și povestea comandantul și îi curgeau lacrimile, pentru că era cerul acoperit și nu se vedea, erau pe direcție, dar nu vedeau insula. Și la un moment dat Dumnezeu pur

Muzeul HART din Amsterdam va organiza expoziţia „Brâncuși, Naşterea sculpturii moderne”

Muzeul H’ART din Amsterdam va organiza, în perioada septembrie 2025 – ianuarie 2026, expoziţia „Brâncuşi, Naşterea sculpturii moderne”, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Expoziţia reuneşte peste 30 de capodopere sculpturale, alături de piedestalurile originale create de artist, dar şi de fotografii şi filme. „Brâncuşi este, în acelaşi timp, patrimoniu universal şi o conştiinţă artistică profund românească. Expoziţia excepţională de la H’ART Museum oferă publicului o parte esenţială din opera sa şi reafirmă importanţa circulaţiei operelor de artă şi impactul relaţiilor culturale internaţionale. La aniversarea celor 22 de ani de existenţă a Institutului Cultural Român, ICR sprijină prima expoziţie personală dedicată lui Constantin Brâncuşi în Amsterdam — un eveniment care readuce în lumină modernitatea radicală a unui sculptor român care a schimbat istoria artei. Povestea merge mai departe”, a declarat Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român. Capodopera lui Brâncuși dezvăluie temele şi motivele majore pe care acesta le-a explorat timp de mai multe decenii. Expoziția aduce în prim-plan procesul său creativ unic şi talentul de a reda „esenţa lucrurilor”. „Sculpturile, cu formele lor netede şi pure, reflectă dorinţa artistului de a depăşi aparenţele şi de a atinge un limbaj nou şi universal. Celebrând forţa sa inventivă şi căutarea neobosită a frumuseţii, expoziţia evidenţiază marile revoluţii aduse de arta lui Brâncuşi: reinventarea portretului, statutul nou acordat piedestalului, jocul cu lumina şi mişcarea, precum şi ideea de serialitate”, spun reprezentanții Institutului Cultural Român. Este prima expoziţie personală dedicată operei lui Brâncuşi organizată în capitala neerlandeză şi a doua găzduită vreodată în Ţările de Jos. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Războiul” talentelor în domeniul AI. Cât câștigă un inginer software la GOOGLE. Își pot cumpăra 3 apartamente pe an în Capitală Judecătoria S1 amână pentru a ȘAPTEA oară SENTINȚA în procesul în care Clotilde Armand este acuzată de conflict de interese BUGETARUL care și-a redus singur salariul cu 40.000 de lei. Ministrul Economiei: „Hai, că se poate! Insistenţa şi presiunea publică dau roade”

Premiile Regal Literar, la ediție aniversară. Acad. Ioan-Aurel Pop: Un podium cultural de înalt nivel

Revista Regal Literar se află la cea de-a cincea ediție a premiilor pe care le oferă anual – un moment aniversar de referință pentru proiectul fondat în anul 2020 de Claudiu Dumitrache. În parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și Radio România 3Net – Florian Pittiș, Premiile Regal Literar consfințesc meritele și performanțele culturale din rândul scriitorilor, poeților, cercetătorilor și promotorilor culturali din noile generații, dar evidențiază și personalitățile artistice, intelectuale și academice de la care comunitatea revistei se inspiră sau pe care le urmează. Academicianul Ioan-Aurel Pop – Director de Onoare al proiectului – a menționat că Premiile Regal Literar „au strâns mereu laureați de marcă” și a anunțat că „la ediția aniversară de-acum va fi la fel”. Președintele Academiei Române a subliniat că premiile revistei „vor crea și în acest an un podium cultural de înalt nivel”, invitând publicul să onoreze cultura în rândul tinerilor, dar și semnalând, pentru astfel de demersuri, nevoia de sprijin „de la cei cu dare de mână, în acord cu tradiția donatorilor de odinioară, cu mecenații care încurajau mereu literele, creația, inițiativa culturală”. „Bucuria de a ne fi, unii altora, regal de literatură și cultură a medierii informației” Tot în acest context, părintele profesor Constantin Necula, membru al juriului, s-a referit la contribuția pe care revista Regal Literar o are în descrierea peisajului literaturii și culturii media din România, lucru ce  „poartă cu sine bucuria de a fi o prezență de spirit într-o țară umbrită de absența unui orizont al bucuriei”.    „Știm că numai puținii buni, strânși împreună, dau multul de care bunătatea are nevoie pentru a ne hrăni idealurile . Ori bunăvoința unei reviste, de a ne strânge și crește în bunătatea înțelegerii valorilor care ne leagă, merită a fi onorată. Cu rugăciune, binecuvântare și bucuria de ne fi, unii altora, regal de literatură și cultură a medierii informației”, a mai subliniat părintele profesor Constantin Necula. „A scrie, a crea, a cultiva spiritul înseamnă, în fond, a căuta chipul lui Dumnezeu în lume” Directorul fondator al proiectului, Claudiu Dumitrache, a afirmat – într-un articol dedicat celor 5 ani de la fondare – că revista Regal Literar „proclamă cu seninătate că literatura nu este nici produs de divertisment, ambiguu sau delirant, nici mijloc de manipulare ideologică, ci o lucrare spirituală. Marii scriitori, de la Homer și Socrate la Dante, de la Shakespeare la Eminescu și Steinhardt, nu au scris pentru a-și exprima sinele biologic, ci pentru a revela o ordine a lumii, pentru a reda chipul uman înnobilat de idei, de valori, de iubire și chiar de jertfă”. Claudiu Dumitrache a mai specificat, totodată, că „a scrie, a crea, a cultiva spiritul înseamnă, în fond, a căuta chipul lui Dumnezeu în lume. Acesta este crezul care străbate, cu smerenie, comunitatea revistei Regal Literar. O comunitate care nu vine să restaureze trecutul prin nostalgie și care nu caută să împodobească un sicriu, ci să contribuie la recuperarea unei culturi vii, o cultură în care rațiunea artei este rugăciunea, dorul după Absolut, așa cum ne-au arătat, deci, înțelepții antici, apoi și unii ca Dostoievski, Tarkovski, Sofronie Saharov, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ioan Alexandru, Vieru, Dabija sau părintele Savatie Baștovoi.”  „Din Evangheliarele de altădată au crescut nu doar credința și Liturghia, ci și poezia” Și, a mai precizat Claudiu Dumitrache, nu există spirit viu fără o temelie sacră. „Adevărata noastră cultură nu s-a născut mereu în saloanele academice, ci în mănăstiri, în chilii, în tiparnițele de lemn ale monahilor cărturari și în sărăcia nobilă a tinerilor visători de universitate. (…) Din Evangheliarele de altădată au crescut nu doar credința și Liturghia, ci și poezia. Iar acest adevăr, deși uitat de multe ori cu bună știință, trebuie reafirmat cu demnitate și smerenie: nu există cultură fără rădăcină. Nu există spirit viu fără o temelie sacră. Această realitate, departe de a exclude spiritul critic sau libertatea intelectuală, oferă, de fapt, criteriul de discernământ între haosul formelor și ordinea valorilor. Astăzi, când libertatea riscă să însemne absența oricărei răspunderi, revenirea la valorile creștine nu este regres, ci tocmai singura modalitate de progres, o întoarcere la centrul uman al culturii și al roadelor. Trebuie să observăm și noi că literatura și cultura, fără dimensiunea sacrului, devin, după cum arăta un mare gânditor rus, simple estetici, închipuite, ale patimilor sau frustrărilor”, a punctat Claudiu Dumitrache. Se pot face propuneri între 1 și 14 iulie 2025 Pe lângă nominalizările juriului, autorii și cititorii de literatură contemporană sunt invitați să propună autori și lucrări remarcabile, prin trimiterea unui dosar la adresa [email protected], între 1 și 14 iulie 2025. Propunerile trebuie să includă date biografice despre autor, un CV literar (dacă este cazul), volumul în format PDF (publicat între 2024 și iunie 2025) și date de contact. De asemenea, se pot face propuneri și pentru alte secțiuni de premii, precum cele care vizează activitățile îndelungate ale autorilor sau anumite proiecte remarcabile inițiate de aceștia. Evaluarea va fi realizată de un juriu format din personalități culturale și universitare: George Coandă (președinte), pr. Constantin Necula, Marius Andreescu, Veronica Balaj, Andrei Drăgulinescu, Adrian Artene, Teodora Marin, Maria Ivanov și Claudiu Dumitrache. Conform Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, într-un context tot mai dominat de criterii comerciale, Regal Literar rămâne un reper independent care cultivă tradiția, excelența și inovația. Premiile acordate nu țin cont de vizibilitatea mediatică a autorilor, ci de substanța operei și de fidelitatea față de valorile culturii scrise. Premiul Opera Omnia, acordat pentru prima dată Vor fi acordate premii principale și speciale la categorii precum poezie, proză, eseu, critică, publicistică, jurnalism cultural, traducere, știință, debut literar și inițiative culturale. De asemenea, vor fi decernate marile premii Opera Omnia, Cartea Anului și Omul Anului, dar și alte distincții speciale pentru proiecte culturale și instituții. Premiul Opera Omnia, introdus în acest an, nu va constitui o validare a operei autorului deja consacrat, ci o recunoaștere simbolică din partea unei comunități care se inspiră din opera sa și o consideră un model de valoare și folos. Ediția aniversară a Premiilor Regal Literar coincide cu trei mari sărbători de

Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian lansează ABONAMENTELE pentru stagiunea de toamnă

Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” anunță lansarea oficială a abonamentelor pentru stagiunea de toamnă 2025/26, disponibile pentru achiziție începând cu această săptămână, exclusiv online. Este pentru prima dată când teatrul propune publicului o selecție curatoriată de abonamente tematice, fiecare pachet fiind conceput pentru a răspunde gusturilor și preferințelor spectatorilor. Prin aceste abonamente, spectatorii beneficiază acces exclusiv la spectacole, de discounturi de până la 20% și o experiență teatrală personalizată. Abonamentele disponibile în această stagiune sunt: Champagne! – dedicat iubitorilor de operetă clasică, cu titluri emblematice precum Prințesa circului, Voievodul Țiganilor, Sânge vienez și Liliacul. It’s Showtime! – abonament pentru pasionații de musical modern, ce include titluri de succes precum Romeo și Julieta, Next to Normal, Meșterul Manole sau Te iubesc, te vreau, dar te schimbi. Show Must Go On – pentru publicul care apreciază marile musicaluri clasice, cu spectacole precum My Fair Lady, Rebecca și Kiss Me Kate. Pirouette – un abonament dedicat evenimentelor speciale ale stagiunii de toamnă: Dance Ballerina Dance, Vocea umană, Opereta: certificat de naștere, Sânge vienez și Liliacul. Romeo și Julieta – un abonament dedicat exclusiv fenomenului Romeo și Julieta, ce oferă un bilet pentru fiecare dintre cele trei serii de reprezentații. Christmas & Réveillon – un abonament festiv pentru luna decembrie, cuprinzând spectacole de sărbătoare precum Dance Ballerina Dance, Liliacul, Gala de Crăciun, Romeo și Julieta. Abonament pentru cupluri – la achiziția a două abonamente identice, se aplică automat un discount suplimentar de 10%. Stagiunea de toamnă debutează pe 11 septembrie 2025 Abonamentele oferă posibilitatea de a-ți rezerva locurile preferate înainte de punerea în vânzare a biletelor individuale cu reduceri avantajoase de preț. Stagiunea de toamnă debutează pe 11 septembrie 2025, cu Romeo și Julieta iar în programul acesteia se regăsesc atât titluri consacrate, cât și premiere absolute, spectacole de balet, operetă, musical, evenimente interdisciplinare și gale aniversare. Pentru detalii suplimentare despre programul complet al stagiunii și conținutul fiecărui abonament, vizitați site-ul oficial al teatrului. Citește și: Prima REACȚIE a lui Radu Jude după ce a câștigat Ursul de Argint pentru Cel mai bun scenariu la Berlin: „Sunt un scenarist slab” „Răpirea din Assen”, o lucrare de artă inspirată de furtul TEZAURULUI, vândută la licitație. Artistul Irlo Doidoi: „Pentru mine, a fost o fascinație”  „Phoenix: Povestea fără cuvinte”. Bordeianu și Covaci au intrat în eternitate, dar trupa Phoenix RENAȘTE printr-o moștenire vizuală de excepție