Anul Culturii la MLNR. Lumină de lună, lansare de carte și conferință susținută de psihologul Alin Comșa

anul-culturii-la-mlnr.-lumina-de-luna,-lansare-de-carte-si-conferinta-sustinuta-de-psihologul-alin-comsa

Anul 2025 reprezintă un moment de referință pentru Marea Lojă Națională din România (MLNR). Se împlinesc 145 de ani de la Aprinderea Luminilor și, în același timp, 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu – simbol al culturii, al reflecției profunde și al identității naționale. ”Aceste două repere cultural-istorice, profund semnificative pentru patrimoniul românesc și cel masonic, se completează și se potențează reciproc. În acest spirit, anul 2025 a fost desemnat Anul Culturii în Marea Lojă Națională din România” a declarat Marele Maestru, Cătălin Tohăneanu. La Editura MLNR va fi lansată, cu această ocazie, o nouă ediție a volumului de poezii „Lumină de lună”, scris de Mihai Eminescu, iar psihologul Alin Comșa va susține o conferință în cadrul evenimentului ”Muzeu pentru o zi” care se va desfășura pe 31 mai 2025, în foierul hotelului NOVOTEL, între orele 08.oo și 21.00. „Mihai Eminescu este un fel de „T zero” a ceea ce înseamnă gândirea înaltă românească” Implicat în proiectul ”Muzeu pentru o zi – Mihai Eminescu”, Alin Comșa a realizat că locul se transformă nu doar într-un spațiu dedicat marelui poet, „ci într-un veritabil epicentru al culturii și civilizației românești”. „Fie că vorbim despre artă, publicistică, poezie sau filosofie, influența lui Eminescu este incontestabilă și profundă. Mihai Eminescu este un fel de «T zero» a ceea ce înseamnă gândirea înaltă românească. Prin fiecare vers și fiecare cuvânt, Eminescu a pus în inima culturii noastre un dialog permanent despre ce înseamnă să fii român, un dialog ce rămâne viu și relevant chiar și în complexitatea lumii contemporane”, a scris Alin Comșa pe Facebook. Totodată, psihologul Alin Comșa a anunțat, în luna februarie, că va demara un nou proiect de comunicare pe paginile sale de socializare, „Față în față”. „O dată pe săptămână, abordez, din punct de vedere psihologic și cultural, idei exprimate de marile personalități din cultura românească și cea universală. Este modul meu de a face cunoscute comunității mele frânturi din istoria umanității, într-un stil plăcut și captivant”, a scris Alin Comșa. Citește și: Autoritățile olandeze, încă în căutare după artefactele dacice furate. Până acum, au fost anchetați șapte suspecți Turneu național EMINESCIANA 2.0. Violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, 14 spectacole multimedia realizate după un concept original CASA COANDĂ, donată Academiei de familia ilustrului inventator, uitată de la finanțare pentru reabilitare și amenajare. Când ar putea fi redeschisă Gala Premiilor GOPO 2025. Invitați de excepție la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Evenimentul va fi transmis în direct Opereta din București, moment EMOȚIONANT în memoria Papei Francisc: „Dragostea dărâmă ziduri si distanțe” Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele

Ion Cristoiu: Cultul lui Carol al II-lea este modelul acum: s-au dezlănțuit toți scriitorii | Emil Constantinescu îi era net superior lui Nicușor Dan

ion-cristoiu:-cultul-lui-carol-al-ii-lea-este-modelul-acum:-s-au-dezlantuit-toti-scriitorii-|-emil-constantinescu-ii-era-net-superior-lui-nicusor-dan

Ionuț Cristache discută cu publicistul Ion Cristoiu despre formarea unui posibil „cult al personalității” dedicat noului președinte Nicușor Dan, considerat  „progresist” de către adversarii politici conservatori. Nicușor Dan a înființat mișcarea „Uniunea Salvați Bucureștiul”, și ulterior, partidul Uniunea Salvați România.  Matematician de profesie și activist civic, Nicușor Dan s-a angajat de-a lungul vieții sale să lupte împotriva birocrației și corupției, candidând încă din 2012 pentru Primăria Generală a Capitalei. A fost ales ca primar al Bucureștiului în 2020 după a doua confruntare cu primarul social-democrat Gabriela Firea, iar după ce a fost reales în 2024, a candidat la președinția României în 2025. După câștigarea alegerilor prezidențiale, a devenit noul președinte al României din 26 mai 2025. Nicușor Dan s-a poziționat în dezbaterile electorale ca un candidat independent, neutru și „pro-european”, potrivit Mediafax. Ionuț Cristache: Parcă văd construindu-se cultul lui Nicușor Dan Astfel, gazda emisiunii „Ai Aflat!” se întreabă de ce există atâta festivism, în contextul în care la inaugurarea lui Nicușor Dan în funcția de președinte au participat artiști, cântăreți, actori de film și de teatru, jurnaliști și prezentatori de știri. „Ce-i cu avalanșa asta de titluri, de pupici, de demență, de delir, de festivism, de entuziasm. Eu, neprinzând foarte mult din epoca comunistă, decât vreo 2-3 anișori, eu acum mă întreb cum de a fost posibil cultul lui Ceaușescu în România? Pentru că văd construindu-se un altfel de cult zilele acestea – cultul lui Nicușor Dan. Vă întreb pe dumneavoastră că ați trăit epoca aia”. Ionuț Cristache susține că s-a construit un cult dedicat noului președinte, similar cu cel al dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu. Publicistul Ion Cristoiu i-a răspuns că în cazul zilelor noastre, „cultul personalității” al lui Nicușor Dan este mai degrabă asemănător cu cel al regelui Carol al II-lea decât cu cel al dictatorului comunist, al cărui cult al personalității este considerat popular,  „sec și tovărăesc”.  În cazul monarhului care a domnit între anii 1930 și 1940, s-au mobilizat mulți artiști și scriitori. „Da, este interesantă chestiunea. Sunt două cauze. Eu n-am mai întâlnit din 1990 până acum – scoatem din istoria României cultul lui Ceaușescu, cultul lui Carol al II-lea este modelul acum. Pentru că cultul lui Ceaușescu era ușor sec, ușor tovărășesc, adică nu puteai să-ți permiți să vorbești de faptul că el a plecat cu un cetățean în spate. Adevăratul cult al personalității unde s-au dezlănțuit toți scriitorii  a fost cel al lui Carol al II-lea”. Carol al II-lea, după scandalosul divorț de prințesa Elena a Greciei și a Danemarcei din 1928, a venit la tron în 1930 după o criză regală rezultată în urma decesului tatălui său, regele Ferdinand, înlocuindu-l pe regele Mihai în vârstă de 3 ani. Începutul domniei sale a fost marcată de crize politice, schimbări de guverne, Marea Depresiune Economică,  apariția mișcării legionare, precum și de influența ascensiunii nazismului în Germania. În urma alegerilor indecise din 1937, când niciun partid nu a obținut majoritatea absolută.  Fiindcă PNȚ, PNL și Garda de Fier nu au ajuns la un acord pentru crearea unui guvern de coaliție, în 1938, Carol al II-lea a instaurat „dictatura regală”, desființând partidele politice, abrogând Constituția din 1923 și creând Frontul Renașterii Naționale pentru a contracara ascensiunea Gărzii de Fier la putere. În 1940, după ce Basarabia și nordul Bucovinei au fost anexate de URSS, Carol al II-lea a fost obligat de mareșalul Ion Antonescu să abdice de la tron. Despre Carol al II-lea, Ion Cristoiu a scris, potrivit Mediafax: „Îngrijorarea faţă de furtuna care pîndea ţara făcuse ca românii să aştepte imaginea unui dictator posomorît, marcat de o eternă cută a frunţii. Carol al II-lea e însă un dictator destrăbălat şi trăsnit. Trăia în văzul lumii cu Lupeasca. Se complăcea în tot felul de manifestări tiribombistice, unele dintre ele de un ridicol nebun. Era un rege vesel, petrecăreţ, imoral, într-o vreme cînd celor din fruntea ţării li se cerea un comportament auster, o maximă cenzurare a fiecărui gest. Contrastul dintre primejdia din afară şi gesturile publice uşuratice ale regelui putea fi pus sub semnul zicalei: „Ţara arde şi baba se piaptănă!”. Ion Cristoiu: „Emil Constantinescu îi era net superior lui Nicușor Dan” Ion Cristoiu mai spune că fostul președinte Emil Constantinescu, geolog, profesor universitar și politician țărănist, i-a fost net superior actualului președinte Nicușor Dan. Publicistul susține că Emil Constantinescu ar fi meritat un astfel de cult al personalității și un mare lider politic al Convenției Democrate. „În cazul de față, în postdecembrist, nu există niciun președinte care a beneficiat de un asemenea cult. Deși cel care trebuia să beneficieze trebuia să fie [Emil Constantinescu]- schimbarea din 1996. Ăsta [Nicușor Dan] e o PROSTIE! În 1996 a avut loc schimbarea. Oamenii nu credeau că PSD va pleca de la putere și a fost prima schimbare parlamentară din istoria României de după 1938. A fost un moment – Emil Constantinescu îi era net superior lui Nicușor Dan, era profesor universitar, era o personalitate, a fost liderul unei convenții – CDR. La Traian Băsescu n-a fost, nici la Iohannis n-a fost. Campania lui Nicușor Dan și cea a lui Iohannis au fost la fel. Totuși, cel care a venit în 2014 avea un premier numit Ponta”. Sursa Foto: Gândul/Arhiva Foto Cancan/Wikipedia Commons (pictura lui Carol al II-lea de Philip Alexius de Laszlo, 1936 – Muzeul Național de Artă al României) Vezi ediția integrală pe GÂNDUL YouTube: 

Ion Cristoiu: Președintele are o părere proastă despre cultură. E o pierdere de timp

ion-cristoiu:-presedintele-are-o-parere-proasta-despre-cultura.-e-o-pierdere-de-timp

Într-o ediție transmisă live de Gândul, jurnalistul Ion Cristoiu vorbește despre cum votanții pro-europeni urmează să aibă o surpriză neplăcută referitoare la alegerea lor electorală, dar și despre așa-zisele diversiuni din timpul campaniei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În primul rând, Ion Cristoiu vorbește despre votanții progresiști și pro-europeni, care crede el vor fi dezamăgiți de candidatul ales. Spune jurnalistul că acești votanți și susținători, mulți dintre ei oameni de cultură, vor fi surprinși de faptul că actualul președinte ales, spune, el nu ar fi un iubitor de cultură, astfel nu va prioritiza în mandatul său proiectele culturale. „Vor avea tefeliștii niște dezamăgiri. Primul care va avea dezamăgire va fi Liceanu. În primul rând că Nicușor Dan are o părere foarte proastă despre cultură, după părerea lui cultura e pierdere de timp. Adică măcar Bolojan mai avea sau Băsescu, a mai zis.” Ion Cristoiu: „Și 5 milioane au ales Rusia?” Ulterior, la îndemnul moderatorului, Cristoiu se exprima referitor la amenințarea rusească discutată constant în campanie. Acesta consideră că cei care au votat candidatul AUR nu erau pro-ruși, că această idee era o formă de propagandă, care, crede jurnalistul, nu mai funcționează. Cu atât mai mult, invitatul pune la îndoială situația destabilizării pieței financiare provocată de calificarea lui George Simion pe primul loc în turul doi al alegerilor, dând impresia că acest eveniment nu ar fi fost unul organic. „Celor care spun că vin rușii, le spun 5 milioane de oameni au votat să vină rușii. Au fost alegeri. Ei au zis așa, alegem între Rusia și Europa. Și 5 milioane au ales Rusia? Nu, pentru că știi ce nu înțeleg ei? Frecția cu Rusia nu mai ține. Dar a ținut aia cu BNR-ul. Dacă nu creștea, nu avea eficiență diversiunea, dar n-a crescut natural, nu?” Mălina Maria Fulga este redactor în cadrul echipei Gândul. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, consolidându-și astfel pasiunea … vezi toate articolele

Gânduri, gânduri… Ion Dichiseanu, între gentleman și gangster. Muzică, film, teatru și imnul iubirii la Adjud: „Nu ne-am dat bătuți niciodată”

ganduri,-ganduri…-ion-dichiseanu,-intre-gentleman-si-gangster.-muzica,-film,-teatru-si-imnul-iubirii-la-adjud:-„nu-ne-am-dat-batuti-niciodata”

Festivalul Ion Dichiseanu, aflat la cea de-a IV-a ediție, reprezintă un omagiu adus actorului Ion Dichiseanu și se desfășoară, ca în fiecare an, în Adjud, orașul său natal, locul de unde maestrul a pornit pe drumul nemuririi. Ediția din 2025 propune un program bogat și diversificat, cu proiecții de film, expoziții de fotografie, lansări de albume muzicale, spectacole de teatru și concerte live, nume grele de pe scena teatrului și a muzicii românești, oameni care l-au iubit și l-au prețuit pe Ion Dichiseanu. „L’hymne à l’amour” la Festivalul de Teatru, Film și Muzică de la Adjud Ioana Dichiseanu își lansează, în cadrul festivalului albumul „L’hymne à l’amour”, cu melodii celebre din limba franceză, o limbă pe care tatăl său, maestrul Ion Dichiseanu, o vorbea și o îndrăgea. Printre invitații speciali se regăsesc nume precum Horațiu Mălăele, Marcel Iureș, Andi Vasluianu, Victoria Cocias, Ioana Dichiseanu, Simona Florescu, Matilda Pascal Cojocărița, Alesis, Raoul, Dan Helciug, George Rotaru, Anastasia Artene, Laurențiu Damian, Magda Catone, Adrian Artene, Ion Catană, Dan Rădulescu, Ionuț Toader, Cerasela Iosifescu, Ion Haiduc. „Eu nu cred că oamenii și-au uitat valorile, cei din funcții uită” Simona Florescu recunoaște că, dincolo de satisfacțiile și de bucuriile imense care vin la pachet cu organizarea „Festivalului Ion Dichiseanu”, în spatele cortinei sunt multe provocări, cărora a trebuit să le facă față în toți acești ani. „Să știți că, de fiecare dată când se încheie festivalul, ne gândim la ediția următoare și ne întrebăm oare la anul se va mai ține? În fiecare an au fost tot felul de piedici, de opreliști. Noi încă mai trăim cu speranța că din funcțiile acelea, unde ar trebui să fie oamenii care sunt empatici, încă se gândesc la valorile noastre, la cei care au adus tot ce este mai frumos pe scena României și merită amintiți. Sigur că și generațiile actuale în egală masură, pentru că învață unii de la ceilalți. Dar eu nu cred că oamenii au uitat valorile, cei din funcții uită”, a spus Simona Florescu. „Toți se bucură că domnul Dichiseanu nu este uitat” Andrei Giurgia, managerul festivalului, a vorbit despre tema dezbaterii din acest an, și anume Ion Dichiseanu, „între gentleman și gangster.” Dincolo de toate opreliștile pentru a face posibile existența acestor trei zile de manifest cultural, Andrei Giurgia recunoaște că marea bucurie este aceea că Ion Dichiseanu nu este uitat și că, an de an, spiritul și amintirea lui triumfă în locul în care a început totul, la Adjud. „Anul trecut chiar a fost o mare provocare să facem festivalul. Ajunsesem în situația în care noi promovam festivalul, dar nu știam exact dacă va avea sau nu loc. Dar s-a întâmplat și a ieșit totul bine. În fiecare an, există și o dezbatere a festivalului. Anul acesta, o să vorbim despre domnul Ion Dichiseanu, «între gentleman și gangster», pentru că și fotografia care prezintă afișul general ne duce așa cu gândul la multe evenimente și multe filme pe care le-a făcut domnul Dichiseanu de-a lungul timpului. Și anul acesta au acceptat să vină să povestească – despre cum l-au văzut ei și cum au colaborat cu domnul Dichiseanu în diferite ocazii – actrița Magda Catone, domnul profesor Laurențiu Damian, care este și președintele Uniunii Cineaștilor din România și are un un respect aparte pentru domnul Dichiseanu. Atunci când îi invităm, toți se bucură că există acest festival, că domnul Dichiseanu nu este uitat. Și pentru ei este o onoare și un privilegiu să-și amintească de domnia-sa. Iată că Festivalul Ion Dichiseanu îi ajută să ajungă din nou la Adjud, după ani sau chiar zeci de ani de absență”, a conchis Andrei Giugia, managerul festivalului. Ion Dichiseanu, între gentleman și gangster, dezbatere la Festivalul de la Adjud Ion Dichiseanu, maestrul nemuririi. O viață pentru scenă Ion Dichiseanu s-a născut la 20 octombrie 1933, la Adjud, într-o familie numeroasă, cu nouă copii, fiind penultimul apărut pe lume între cele cinci fete şi cei patru băieţi. În anul 1959, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, iar ulterior a plecat cu întreaga promoţie la Teatrul din Botoşani, care era nou înfiinţat şi căuta actori. În anul 1960, a debutat în film, în „Darclée”, regia Mihai Iacob, unde a jucat alături de Silvia Popovici şi Victor Rebengiuc. Filmul, inspirat din biografia marii soprane române Hariclea Darclée – prima interpretă a personajului Tosca din faimoasa operă a lui Puccini – a făcut parte din selecţia oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, în anul 1961. Din bogata filmografie a marelui actor menţionăm producţiile „Post-restant” (1961), „Porto-Franco” (1961), „Tudor” (1962), „Titanic vals” (1964) – Gigi Stamatescu, „Mofturi 1900” (1964), „Runda 6” (1965), „Dincolo de barieră” (1965), „Tunelul” (1966), „Frumoasele vacanţe (1967), „Amprenta” (1967), „Bătălia pentru Roma” (1968), „Aventurile lui Tom Sawyer” (1968), „Războiul domniţelor” (1969), „Castelul condamnaţilor” (1970), „Cântecele mării” (1971), „Printre colinele verzi” (1971), „Pistruiatul” (serial TV, 1973), „Muşchetarul român” (1975), „Cantemir” (1975), „Toate pânzele sus” (serial TV, 1977), „Pentru patrie” (1978), „Melodii, melodii” (1978), „Revanşa” (1978), „Ultima frontieră a morţii” (1979), „Clipa” (1979), „Burebista” (1980), „Trandafirul galben” (1982), „Cucerirea Angliei” (1982), „Misterele Bucureştilor” (1983), „Dragostea şi revoluţia” (1983), „Racolarea” (1985), „Triunghiul morţii” (1999), „15” (2005), „Vocea inimii” (2006), „Supravieţuitorul” (2008). A apărut în spectacole de teatru, pe scenele din Botoşani şi Galaţi, apoi a venit în Bucureşti, unde a jucat la Teatrul Nottara. Aici a apărut în foarte multe spectacole, printre cele de mare succes fiind „Micul infern”, în care a jucat alături de Silvia Dumitrescu Timică, Lucia Mureşan şi Ştefan Radoff. În 1979, Ion Dichiseanu a fost distins cu Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România, pentru rolul din lungmetrajul „Clipa”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, iar în 2002 a fost decorat cu Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, „pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care a dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”. În 2015, Ion Dichiseanu a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor La 21 octombrie 2015, autoritățile locale din municipiul Adjud au hotărât şă-i

Lior Ben Dor, ambasadorul Tel Aviv la București în deschiderea TES FEST: Românii au contribuit la înființarea statului Israel!”

lior-ben-dor,-ambasadorul-tel-aviv-la-bucuresti-in-deschiderea-tes-fest:-romanii-au-contribuit-la-infiintarea-statului-israel!”

Teatru Evreiesc de Stat din București găzduiește, în perioada 21 – 30 mai, cea de-a X-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș, TES FEST. Deschiderea oficială a evenimentului, marcată de premiera producției „Cântarea Cântărilor” regizată de Alexander Hausvater, a avut loc în prezența Ambasadorului Statului Israel în România, Dr. Lior Ben Dor. În semn de respect pentru publicul prezent la eveniment, în timpul discursului de deschidere, Excelența Sa s-a adresat în limba română. „Este o onoare foarte mare pentru mine să fiu aici. Voi încerca să vorbeșc în limba Română. Sunt foarte bucuros să mă aflu aici, alături de dumneavoastră, la TES FEST. În seara aceasta ne vom bucura de „Cântarea Cântărilor”, o piesă care are o puternică legătură cu noi, cu istoria noastră, cu tradiția noastră. Limba Idiș este foarte importantă pentru noi. De asemenea, știm că mulți români care au emigrat în Israel au contribuit la înființarea statului Israel, dar și la înființarea teatrului evreiesc!”, a declarat  Dr. Lior Ben Dor,  Ambasadorul Israelului la București. Programul complet al Festivalului de Teatru Idiș – TES FEST: 23 mai (vineri) ora 18:00 Duet Chorny și Ghergus – De la cântece tradiționale idiș la cabaret. Concert Efim Chorny și Suzana Ghergus (Republica Moldova) ora  19:00 De la ștetl la New York – Arta cântecului idiș (Jerusalem Lyric Studio –Israel) 24 mai (sâmbătă) ora 11:00 – 13:00 Cântecul idiș în teatrul contemporan Avi Hoffman (SUA) ora 15:00 – 17:00 Teatrul idiș – cântece de cabaret – workshop Aaron Kula (SUA) ora 19:00 Mireasa de aur – Teatrul  Yiddishpiel (Israel) – spectacol teatru muzical 25 mai (duminică) ora 19:00 Celebrând împreună muzica idiș cu Avi Hoffman și Aaron Kula (concert – coproducție SUA) – România Cu participarea: Rodica Gancea, Mihai Murariu, Mihai Pintenaru, Emil Bâzgă 26 mai (luni) ora 11:00 – 13:00 Ecouri de rezistență și eliberare în cântece idiș – Zalmen Mlotek (SUA) ora 19:00 Cântecele ghetoului – Teatrul Evreiesc Polonia – spectacol teatru muzical 27 mai (marți) ora 11:00 – 13:00 Armoniile tradiției: explorarea cântecelor teatrului idiș de la Goldfaden la Olshanetsky – workshop Zalmen Mlotek (SUA) ora 19:00 – Fantezii bucureștene – concert Bucharest Klezmer Band (România) 28 mai (miercuri) ora 11:00 – 13:00 Dansul așchenaz – wokshop de dans tradițional evreiesc specific evreilor Europei de est Mark Kovnatsky (Germania) ora 17:00 – Avram Goldfaden – de la muzicalul idiș, la teatrul de revistă Conferință realizată în parteneriat cu Federația Comunităților Evreiești din România – Centrul pentru Studiul istoriei Evreilor din România ” Wilhelm Filderman”, Centrul de Studii Ebraice, Facultatea de Litere, Universitatea București. Participă: Felicia Waldman (Universitatea București), Răzvan Voncu (Universitatea București), Sara Munteanu (Universitatea București), Florentina Ghimuț (Institutul Național al Patrimoniului), Anca Tudorancea (Universitatea București/ Centrul pentru Studiul istoriei Evreilor din România  „Wilhelm Filderman”) ora 19:00  Stele rătăcitoare: muzică de teatru idiș din țara veche și cea nouă – concert coproducție TES România și National Yiddish Theatre Folksbiene SUA Cu participarea: Andrei Miercure, Meda Topârceanu, Geni Brenda Vexler, Lorena Luchian, Mihai Nițu 29 mai (joi) ora 11:00 – 13:00 Dansul așchenaz – (wokshop de dans tradițional evreiesc specific evreilor Europei de est Mark Kovnatsky (Germania) 13.30-14.30 Conferință – concert Spiritul și tradiția idiș în operele lui Avram Goldfaden  coordonator Prof. Dr. STEPHAN POEN, Doctor în Medicină și în Muzicologie la pian Mihai Murariu Cu participarea: Andrei Miercure, Meda Topârceanu, Geni Brenda Vexler, Lorena Luchian 30 mai (vineri) ora 11:00-13:00 Dansul așchenaz – wokshop Mark Kovnatsky (Germania) ora 19.00 Melodii evreiești contemporane – concert coproducție Teatrul Evreiesc de Stat (România) și Mark Kovnatsky (Germania) Cu participarea: Rodica Gangea, Bogdan Lifșin, Mihai Murariu, Sergiu Marin, Feras Sarmini, Emil Bâzgă, Alexandru Marian, Vlad Polgar Toate informațiile despre evenimentele din cadrul TES FEST sunt disponibile pe site-ul oficial: https://tesfest.ro Biletele pot fi achiziționate exclusiv din rețeaua MyStage, online sau de la casa de bilete a teatrului (str. Iuliu Barasch, nr. 15). Festivalul Internațional de Teatru Idiș – TES FEST este un eveniment organizat de Primăria Municipiului București, prin Teatrul Evreiesc de Stat, cu sprijinul Institutului Cultural Român, al Guvernului României, prin Departamentul pentru Relații Interetnice și al Federației Comunităților Evreiești din România. Parteneri Media: București FM, AGERPRES, Gândul, Zile și Nopți. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele

Întâlnirea titanilor la Adjud. Marcel Iureș revine, după aproape 40 de ani, în orașul natal al lui Ion Dichiseanu: „Este binevenit acest spectacol”

intalnirea-titanilor-la-adjud.-marcel-iures-revine,-dupa-aproape-40-de-ani,-in-orasul-natal-al-lui-ion-dichiseanu:-„este-binevenit-acest-spectacol”

Bucurie. Emoție. Actori mari. Întâlnirea titanilor din teatru. Nemurire. Lordul Ion Dichiseanu. Adjud. Solidaritate. Profesionalism. Provocări. Puterea lui împreună. Sunt doar câteva dintre cuvintele care conturează cel mai bine cea de-a patra ediție a Festivalului de Teatru, Film și Muzică „Ion Dichiseanu”, care va avea loc între 23-25 mai la Adjud, organizat de Primăria Municipiului Adjud prin Casa de Cultură ‘Tudor Vornicu” și produs de Asociația Artis. Festivalul este un omagiu adus actorului Ion Dichiseanu și se desfășoară, ca în fiecare an, în orașul său natal, locul de unde a pornit pe drumul nemuririi. Ediția din 2025 propune un program bogat și diversificat, cu proiecții de film, expoziții de fotografie, lansări de albume muzicale, spectacole de teatru și concerte live. Printre invitații speciali se regăsesc nume precum Horațiu Mălăele, Marcel Iureș, Andi Vasluianu, Victoria Cocias, Ioana Dichiseanu, Simona Florescu, Matilda Pascal Cojocărița, Alesis, Raoul, Dan Helciug, George Rotaru, Anastasia Artene, Laurențiu Damian, Magda Catone, Adrian Artene, Ion Catană, Dan Rădulescu, Ionuț Toader, Cerasela Iosifescu, Ion Haiduc. Marcel Iureș, prezent la Festivalul Ion Dichiseanu de la Adjud „Tata a fost un norocos al sorții, pentru că el era în continuare dorit, căutat” Despre cum vor decurge lucrurile la festivalul din acest an, despre organizare, provocări, inspirație și despre invitații speciali ai acestei ediții ne-au povestit într-un interviu la Gândul EXCLUSIV Ioana Dichiseanu, fiica maestrului, Simona Florescu și Andrei Giurgia, managerul proiectului. „Apropo de faptul că nu știm să apreciem valorile, cred că tata a fost totuși un norocos al sorții, pentru că el era în continuare dorit, căutat, dar știa să și ofere. Era un om foarte deschis către nou, către colaborări, către tot ceea ce înseamnă tineri, îi plăcea să susțină, nu era foarte pretențios”, a mărturisit Ioana Dichiseanu. Ioana Dichiseanu, fiica maestrului, Simona Florescu și Andrei Giurgia, managerul Festivalului Ion Dichiseanu „Ne-am gândit ca toate generațiile să vină în același loc” Andrei Giurgia, managerul Festivalului „Ion Dichiseanu”, a vorbit despre sprijinul partenerilor, o parte provacatoare și extrem de importantă, pentru ca acest festival să devină, an de an, o realitate în peisajul cultural din România. „Voiam să subliniez că, în fiecare an, am găsit parteneri, am găsit sprijin. Ministerul Culturii și Uniunea Cineaștilor din România sunt alături de noi anul acesta. Datorită lor, am reușit să creionăm un program împreună cu familia Dichiseanu, care să fie atractiv. Adică, ne-am gândit tot timpul ca toate generațiile să vină în același loc. Apropo de ceea ce discutam, că și tinerii l-au iubit și îl lubesc pe domnul Dichiseanu și toate celelalte generații. Și vreau să vă spun că sunt în legătură cu artiștii care au confirmat și care vor fi prezenți la Adjud anul acesta încă de anul trecut, când au fost niște discuții de principiu, pentru că foarte mulți dintre ei își fac agenda cu un an și jumătate înainte”, a precizat managerul proiectului. „Este un spectacol care are, peste 20 de ani, de când îl joacă domnul Mălăele pe toate continentele” Horațiu Mălăele și Marcel Iureș sunt doi dintre invitații speciali la Festivalul de Teatru, Film și Muzică „Ion Dichiseanu” de la Adjud, o adevărată întâlnire a titanilor, din locul în care maestrul Dichiseanu a plecat să cucerească lumea. „Ediția de anul acesta va fi deschisă de Horațiu Mălăele cu spectacolul « Sunt un orb. » Este un spectacol care are, peste 20 de ani, de când îl joacă domnul Mălăele pe toate continentele și știu că el adaptează spectacolul în funcție de publicul acolo unde se prezintă. Este o pauză de când domnul Mălăele n-a mai fost la Adjud, dar pauza cea mai consistentă a făcut-o domnul Marcel Iureș, care revine, după aproape 40 de ani la Adjud. Nu mi-a venit să cred… Și domnul Iureș va fi prezent cu Teatrul ACT, un teatru pe care l-a înființat în București, cu spectacolul « Rosto », în regia lui Alexandru Dabija. Este binevenit acest spectacol, mai ales la vremurile pe care le trăim. Din distribuție mai fac parte Dan Rădulescu și Ionuț Toader. Sunt doi actori din noua generație extraordinar de buni. Ei vor fi prezenți acolo sâmbătă, 24 mai, în sala de spectacole « Ion Dichiseanu » cu acest spectacol. Și ca să terminăm cu partea de teatru, duminică, așa cum s-a întâmplat în fiecare an, Teatrul Nottara este prezent din nou la Adjud – aș putea spune a doua casă a domnului Dichisean, poate uneori chiar prima – având în vedere cât a stat și a repetat acolo. Și m-am bucurat că anul acesta conducerea teatrului ne-a propus un spectacol fabulos, cu o distribuție de excepție. Spectacolul se numește « La doi pași de Mullingar », este în regia lui Cristi Jungu și din distribuție fac partea Andi Vasluianu, Victoria Cociaș, Ion Haiduc și Cerasela Iosifescu. Și cu siguranță și ei ne vor povesti cum a fost să-l întâlnească pe domnul Dichiseanu”, a conchis Andrei Giurgia. Horațiu Mălăele, prezent la Festivalul Ion Dichiseanu de la Adjud Ion Dichiseanu, maestrul nemuririi. O viață pentru scenă Ion Dichiseanu s-a născut la 20 octombrie 1933, la Adjud, într-o familie numeroasă, cu nouă copii, fiind penultimul apărut pe lume între cele cinci fete şi cei patru băieţi. În anul 1959, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, iar ulterior a plecat cu întreaga promoţie la Teatrul din Botoşani, care era nou înfiinţat şi căuta actori. În anul 1960, a debutat în film, în „Darclée”, regia Mihai Iacob, unde a jucat alături de Silvia Popovici şi Victor Rebengiuc. Filmul, inspirat din biografia marii soprane române Hariclea Darclée – prima interpretă a personajului Tosca din faimoasa operă a lui Puccini – a făcut parte din selecţia oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, în anul 1961. Din bogata filmografie a marelui actor, menţionaăm producţiile „Post-restant” (1961), „Porto-Franco” (1961), „Tudor” (1962), „Titanic vals” (1964) – Gigi Stamatescu, „Mofturi 1900” (1964), „Runda 6” (1965), „Dincolo de barieră” (1965), „Tunelul” (1966), „Frumoasele vacanţe (1967), „Amprenta” (1967), „Bătălia pentru Roma” (1968), „Aventurile lui Tom Sawyer” (1968), „Războiul domniţelor” (1969), „Castelul condamnaţilor” (1970), „Cântecele

Manifest pentru nemurire la Adjud. Ioana Dichiseanu, despre trei zile de Rai cultural: „Ce poate fi mai frumos decât să vezi că oamenii vorbesc despre Lordul Ion Dichiseanu”

manifest-pentru-nemurire-la-adjud.-ioana-dichiseanu,-despre-trei-zile-de-rai-cultural:-„ce-poate-fi-mai-frumos-decat-sa-vezi-ca-oamenii-vorbesc-despre-lordul-ion-dichiseanu”

„Rai cultural” pentru trei zile la Adjud, orașul natal al maestrului Ion Dichiseanu, un loc în care de patru ani, povestea unui Lord al teatrului și filmului românesc este scrisă și rescrisă de cei care l-au iubit, l-au admirat și i-au fost alături necondiționat. Cea de-a patra ediție a Festivalului de Teatru, Muzică și Film Ion Dichiseanu va avea loc în perioada 23-25 mai la Adjud. Marți s-au împlinit patru ani de când maestrul Ion Dichiseanu a plecat dintre noi.  Ion Dichiseanu, o poveste pentru întotdeauna Festivalul care îi poartă numele este o călătorie fascinantă pe urmele vieții lui Ion Dichiseanu, o poveste de colecție despre a trăi și a prețui clipa, văzută prin lentila nemuririi. Pentru că, despre marii artiști ai României, care au lăsat pe scenă o parte din inima lor, care s-au dăruit și și-au iubit necondiționat publicul, nu se poate vorbi decât în termenii lui pentru întotdeauna. În perioada 23-25 mai 2025, Casa de Cultură „Tudor Vornicu” din Adjud va găzdui cea de-a patra ediție a Festivalului de Teatru, Film și Muzică „Ion Dichiseanu”, organizat de Primăria Municipiului Adjud prin Casa de Cultură ‘Tudor Vornicu” și produs de Asociația Artis. Despre cum vor decurge lucrurile la festivalul din acest an, despre organizare, provocări, inspirație și despre invitații speciali ai acestei ediții ne-au povestit într-un interviu la Gândul EXCLUSIV Ioana Dichiseanu, fiica maestrului, Simona Florescu și Andrei Giurgia, managerul proiectului. „Ce poate fi mai frumos decât să vezi că în continuare oamenii vorbesc despre Lordul Ion Dichiseanu” Ioana Dichiseanu, fiica maestrului, a povestit cu multă emoție, cât de mare este bucuria de a păstra, an de an, vie amintirea tatălui său, pentru toți cei care l-au admirat și nu l-au uitat pe marele artist. „Este superb faptul că noi reușim ca, la patru ani, să vorbim despre el în continuare. Sunt foarte mulți actori – și nu doar actori, sunt și regizori, persoane de cultură, persoane importante ale României –  despre care nu se mai vorbește, poate chiar la un an – doi după dispariția lor.  Așa că, pentru mine acest festival este o o bucurie și pe plan financiar –  țin să precizez acest lucru – noi nu avem nimic de câștigat din punct de vedere financiar. Dar, moral, ce poate fi mai frumos decât să vezi că în continuare oamenii vorbesc despre maestrul, Lordul Ion Dichiseanu? Este o bucurie pe care nu o pot exprima în cuvinte și sper ca peste ani de zile – când vom ajunge la ediția a X-a, a XV-a și tot așa – festivalul să crească de la an la an, pentru ca oamenii să aibă aceeași mândrie în suflet, în momentul în care văd că un român, un adjudean, un copil plecat dintr-un un oraș mic,  sărăcios, cu mult praf – a reușit să se desprindă de tot ceea ce înseamnă conformism. Lui așa-i plăcea să să se intituleze un nonconformist și a putut să facă ceea ce a iubit cel mai mult, arta și pe publicul său”, a mărturisit Ioana Dichiseanu. Ioana Dichiseanu, fiica maestrului Ion Dichiseanu Orașul Adjud într-un epicentru al recunoștinței și al nemuririi Cea de-a IV-a ediție a Festivalului de Teatru, Film și Muzică „Ion Dichiseanu” transformă din nou orașul Adjud într-un epicentru al recunoștinței și al nemuririi, un omagiu viu adus artei și memoriei unui actor emblematic. Ediția din 2025 propune un program bogat și diversificat, cu proiecții de film, expoziții de fotografie, lansări de albume muzicale, spectacole de teatru și concerte live. Printre invitații speciali se regăsesc nume precum: Horațiu Mălăele, Marcel Iureș, Andi Vasluianu, Victoria Cocias, Ioana Dichiseanu, Simona Florescu, Matilda Pascal Cojocărița, Alesis, Raoul, Dan Helciug, George Rotaru, Anastasia Artene, Laurențiu Damian, Magda Catone, Adrian Artene, Ion Catană, Dan Rădulescu, Ionuț Toader, Cerasela Iosifescu, Ion Haiduc. Programul complet al Festivalului Ion Dichiseanu: Vineri, 23 mai 2025 – 17:00 – Deschiderea oficială a festivalului discursuri oficiale prezentare making of de la ediția a III-a a festivalului, mai 2024 prezentarea temelor și a invitaților de anul acesta sub formă de rezumat video Vernisajul expoziției fotografice cu tematica ediției de anul acesta Lansare album muzical „HYMNE A L’ AMOUR”, realizat de Ioana Dichiseanu 17:30 – Proiecția filmului Cântecele mării (regia Francisc Munteanu) – Proiecție aniversară – 55 de ani de la lansare Participă: Ioana Dichiseanu, Laurențiu Damian 20:00 – One man show – Sunt un orb cu Horațiu Mălăele – Recital extraordinar Sâmbătă, 24 mai 2025 – 15:00 – Dezbatere: Ion Dichiseanu – între Gentleman și Gangster *Moment aniversar – 60 de ani de la darea în folosință a Casei de Cultură din Adjud Participă: Magda Catone, Laurențiu Damian, Adrian Artene, Ion Catană, Ioana Dichiseanu, Simona Florescu 19:00 – Spectacol de teatru Rosto (regia Alexandru Dabija), cu Marcel Iureș, Dan Rădulescu și Ionuț Toader – o producție a Teatrului ACT Duminică, 25 mai 2025 17:00 – Spectacol de teatru La doi pași de Mullingar (regia Cristi Juncu), cu Andi Vasluianu, Cerasela Iosifescu, Ion Haiduc și Victoria Cocias – o producție a Teatrului Nottara 19:30 – Spectacol muzical ‘Amintește-ți clipa 4.0’ IN MEMORIAM Ion Dichiseanu Participă: Matilda Pascal Cojocărița, Alesis, Raoul, Dan Helciug, George Rotaru, Simona Florescu, Ioana Dichiseanu și Anastasia Artene – AER LIBER – PIAȚETA ION DICHISEANU 21:30 – Închiderea Festivalului de Teatru, Film și Muzică Ion Dichiseanu. Concluzii și anunțarea ediției următoare Biletele pentru spectacolele de teatru se pot cumpăra de la casieria Casei de Cultură „Tudor Vornicu”, Adjud – program Luni-Joi 09.00-16.00, Vineri 09.00-13.00. Intrarea la filme, spectacolul muzical și celelalte evenimente este liberă. Ion Dichiseanu, maestrul nemuririi Festivalul de Teatru, Film și Muzică „Ion Dichiseanu” este un omagiu adus de familia, prietenii și colaboratorii marelui actor, care a trecut la cele veșnice acum aproape patru ani. Ion Dichiseanu a murit pe 20 mai 2021, la vârsta de 87 de ani. Ion Dichiseanu s-a născut la 20 octombrie 1933, la Adjud, într-o familie numeroasă, cu nouă copii, fiind penultimul apărut pe lume între cele cinci fete şi cei patru băieţi. În anul 1959, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi

Caravana Creștină 2025 | Eveniment la Filarmonica Paul Constantinescu din Ploiești: Muzica bizantină, o cale spre tămăduire

caravana-crestina-2025-|-eveniment-la-filarmonica-paul-constantinescu-din-ploiesti:-muzica-bizantina,-o-cale-spre-tamaduire

„Caravana Creștină” nu este doar un turneu muzical, ci o adevărată experiență menită să inspire, să educe și să reconecteze participanții cu valorile autentice ale patrimoniului cultural și spiritual. Asociația Culturală „Armonia lu’mina” anunță desfășurarea celei de-a doua ediții a turneului „Caravana Creștină”, un eveniment cultural și spiritual ce are ca scop reconectarea publicului cu rădăcinile tradiției ortodoxe prin muzica bizantină. Evenimentul cultural va avea loc la Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, vineri, 30 mai 2025, de la ora 19:00, accesul publicului fiind permis începând de la ora 18:00 până la 18:50. Accesul este gratuit pentru copiii sub 8 ani, doar însoțiți de un părinte.  „Rugăciune și Tămăduire” Sub tema „Rugăciune și Tămăduire”, concertul va reuni trei personalități de marcă ale muzicii bizantine: Alexandru Grigoraș – protopop și fost arhidiacon al Catedralei Arhiepiscopale din Roman, cunoscut pentru participările sale internaționale în cadrul Corului „Byzantion”. Ana Nuță – solistă de muzică psaltică, fondatoarea și dirijoarea grupului psaltic de fete Sfânta Muceniță Tatiana, din Craiova. Marius Aldea – psalt al Mănăstirii Comana ( Giurgiu),fost dirijor al Mănăstirii Caraiman și membru al prestigiosului grup Tronos,de peste 15 ani. Evanghelos Gkikas – protopsalt al Bisericii Sfântului Ahile din Larissa (Grecia), considerat una dintre cele mai pregnante voci ale muzicii bizantine contemporane, cu o carieră internațională remarcabilă. În deschiderea evenimentului, Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului va susține o omilie despre importanța rugăciunii în viața noastră. În cadrul evenimentului, va avea loc o expoziție de icoane realizate de pictorul Costel Olărean, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, precum și proiecții și prezentări legate de filmul documentar în producție „Sounds of Byzantium”, dedicat istoriei și impactului muzicii bizantine în diverse domenii: artă, știință și terapie. Scopul evenimentului este strângerea de fonduri pentru producția filmului documentar menționat mai sus. Toate încasările din bilete vor fi donate Asociației Culturale „Armonia lu’mina”. „Caravana Creștină”,  o călătorie sonoră și spirituală „Caravana Creștină” este un proiect cultural dedicat celor care doresc să descopere și să trăiască profund tradițiile și învățăturile spirituale ale Bisericii Ortodoxe prin muzica bizantină. Acest eveniment unic aduce împreună o conferință educațională și un concert extraordinar, oferind o oportunitate rară de a înțelege rolul esențial pe care muzica sacra îl joacă în viața spirituală și culturală. Prin sunetele solemne ale muzicii bizantine, participanții vor fi invitați să pătrundă în tainele rugăciunii cântate, să învețe despre importanța acestei muzici în cultul ortodox și să simtă armonia profundă între tradiție și credință. „Caravana Creștină” nu este doar un concert, ci o călătorie sonoră și spirituală care ne conectează la rădăcinile credinței noastre, aducând în față frumusețea rugăciunii prin cânt și învățăturile vechi ale Bisericii Răsăritene. Evanghelos Gkikas Evanghelos Gkikas este unul dintre cei mai respectați interpreți ai muzicii bizantine contemporane, un artist pentru care această muzică nu este doar artă, ci și misiune spirituală. Născut în Podgoria Larissa (Grecia), a început să cânte la doar 12 ani în biserica parohiei sale, unde a fost profund inspirat de psalții locali și de profesorul Michalis Ulanis. Ulterior, și-a urmat chemarea prin studii riguroase de muzică bizantină la școala Mitropoliei Larisa & Tirnavos, precum și în toate școlile bisericești unde a fost elev. Pentru Evanghelos Gkikas, muzica bizantină este o formă de comuniune cu Dumnezeu, exprimată prin vocea umană. Această convingere stă la baza unei cariere dedicate în întregime cântării sacre. Este profesor de muzică în învățământul secundar ecleziastic și protopsalt în biserici din Atena, iar activitatea sa profesională este alimentată constant de vocația interioară: „Trăiesc și lucrez prin vocea mea”. De-a lungul anilor, a susținut numeroase concerte și colaborări internaționale în Europa, America, Africa, Asia și Australia. Repertoriul său cuprinde peste 60 de înregistrări cu muzică bizantină și tradițională grecească. În 2019, a participat la Festivalul Internațional de Muzică Bizantină de la Brașov, iar în 2024 a revenit cu bucurie în România, afirmând că publicul român, prin evlavia și dragostea sa pentru această muzică, îi amintește de cel grec. Evanghelos subliniază că tradiția bizantină este un limbaj spiritual comun în lumea ortodoxă, deși în România există influențe occidentale în unele interpretări. Totuși, apreciază în mod deosebit bogăția și valoarea corurilor și compozitorilor români. Pregătirea sa pentru concert este meticuloasă: selecția atentă a pieselor, analiza muzicală, încălzirea vocii și rugăciunea sunt esențiale. Consideră că fiecare imn este important, atât timp cât este interpretat corect și din inimă. Către tineri, Evanghelos transmite un mesaj puternic: „Muzica bizantină este dragoste divină. Dacă nu o iubești cu pasiune, nu o poți învăța.” El îi încurajează pe cei care doresc să o studieze să persevereze, chiar și în fața dificultăților, și să caute îndrumarea unor profesori dedicați. În formarea sa, un rol definitoriu l-a avut Arhon Didaskalos al Marii Biserici a lui Hristos, domnul Theodoros Vasilikos, cu care colaborează de mulți ani. Astăzi, Evanghelos Gkikas rămâne un veritabil ambasador al muzicii bizantine, dăruind publicului din întreaga lume nu doar interpretări remarcabile, ci și o profundă trăire duhovnicească. Părintele Nicolae Tănase Părintele Nicolae Tănase este un preot ortodox român cunoscut pentru activitatea sa pastorală și socială desfășurată în satul Valea Plopului, județul Prahova. Hirotonit în 1979, el slujește și în satul Valea Screzii, aflat în apropiere.​ În perioada regimului comunist, a reușit să construiască o biserică în Valea Plopului, în ciuda restricțiilor impuse de autorități. După Revoluția din 1989, părintele Tănase a devenit un susținător activ al valorilor pro-viață, vorbind deschis împotriva avortului. În 1994, a înființat Asociația Pro Vita pentru născuți și nenăscuți, care oferă sprijin copiilor orfani, abandonați, mamelor singure și altor persoane aflate în dificultate. ​Pe lângă activitatea sa socială, părintele Tănase este cunoscut pentru conferințele și predicile sale, abordând subiecte legate de credință, familie și moralitate. Este căsătorit și are șase copii.​ Pr. Alexandru Grigoraș Părintele Alexandru Grigoraș este Protopop în Parohia Sascut Sat din Arhiepiscopia Romanului.A fost arhidiacon al Catedralei Arhiepiscopale din Roman (județul Neamț).Ca membru al Corului „Byzantion”, a participat la diverse festivaluri de muzică bizantină din Rusia, Polonia, Estonia, Franța, Spania, Italia. Ana Nuță Ana Nuță este absolventă a Secției de Interpretare Muzicală Canto, în calitate de

Revin spectacolele de apă, muzică și lumini de la fântânile din Piața Unirii. Cui îi este dedicată cea de-a șasea ediție a spectacolelor Simfonia Apei

revin-spectacolele-de-apa,-muzica-si-lumini-de-la-fantanile-din-piata-unirii.-cui-ii-este-dedicata-cea-de-a-sasea-editie-a-spectacolelor-simfonia-apei

Veste bună pentru bucureșteni! Spectacolele de apă, muzică și lumini se întorc din 23 mai la Fântânile Urbane din Piața Unirii, a anunțat marți Primăria Capitalei. Potrivit primăriei Capitalei, cea de-a șasea ediție a spectacolelor „Simfonia Apei” este dedicată unui univers plin de strălucire – Galaxia Filmelor Legendare – și interpretează povești cinematografice celebre printr-un mix de tehnologie și artă. „Fântânile arteziene din Piața Unirii devin scena principală a unui spectacol grandios în aer liber” Accesul publicului este gratuit, iar în zilele în care au loc spectacole, traficul rutier va fi restricționat pe Bulevardul Unirii, segmentul cuprins între Bulevardul Dimitrie Cantemir și Splaiul Independenței (zona fântânilor). „În această vară, fântânile arteziene din Piața Unirii devin scena principală a unui spectacol grandios în aer liber, unde jocurile de apă, luminile și coloanele sonore celebre din cinematografia internațională și românească evocă magia poveștilor de pe marele ecran, din filme precum « Star Wars », « Harry Potter », « Pirații din Caraibe », « Veronica » sau « Ciuleandra »”, se arată într-un comunicat. Un moment special al ediției din acest an, Galaxia Filmelor Legendare, va fi reprezentat de un spectacol unic de drone, care vor ilustra pe cer figuri remarcabile din lumea filmului, spectacol programat pentru datele de 31 mai, 14 iunie și 5 iulie. Jocurile de apă și lumini de la Fântânile Urbane sunt programate săptămânal în perioada 23 mai – 28 septembrie 2025, în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, au o durată de aproximativ 45 de minute. În lunile mai și august, show-ul începe la ora 21:00, în iunie și iulie la ora 21:30, iar în luna septembrie la ora 20:00. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Fântânile din Piața Unirii, INAUGURARE SPECTACULOASĂ cu show multimedia și orchestră simfonică. Coregrafiile jeturilor de apă, dirijate de o TEHNOLOGIE de ultimă oră Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

Avi Hoffman, celebrul actor, regizor și interpret, vine în România la Festivalul de Teatru Idis – TES FEST

avi-hoffman,-celebrul-actor,-regizor-si-interpret,-vine-in-romania-la-festivalul-de-teatru-idis-–-tes-fest

Avi Hoffman, unul dintre cei mai apreciați actori, regizori și interpreți de limbă idiș din lume, vine în România, la invitația Teatrului Evreiesc de Stat.  Nume de referință al Teatrului Evreiesc din Statele Unite, Hoffman va participa la Festivalul de Teatru Idis – TES FEST, organizat în perioada 21 – 30 mai, la București. „Teatrul Evreiesc de Stat găzduiește, în perioadă 21-30 mai, ediția cu numărul 10 a Festivalului de Teatru Idiș TES FEST. Este o ediție aniversară care coincide și cu împlinirea a 185 de ani de la nașterea fondatorului Teatrului Evreiesc Profesionist, Abraham Goldfaden, deci suntem, în an dublu-aniversar.  Deschidem festivalul cu o premieră mondială, aș putea să spun, „Cântarea Cântărilor”, un text de referință pentru toate culturile. Este vorba despre „Cântarea cântărilor”, scrisă de Regele Solomon. Un spectacol realizat de Alexander Hausvater, un regizor care este puternic legat de teatrul nostru de foarte mulți ani. Este a cincea producție pe care o realizează la noi în decursul acestor ani.”, explică Andrei Munteanu, regizor și directorul Teatrului Evreiesc de Stat. Andrei Munteanu, regizor și directorul Teatrului Evreiesc de Stat În acest an trupe de teatru profesioniste de limbă idiș din SUA, Israel, Polonia  precum și interpreţi de muzică klezmer de renume mondial vor aduce în fața publicului de la București spiritul unic și irepetabil al culturii evreiești și al limbii idiș. „Continuăm festivalul cu un program destul susținut. I-am invitat pe prietenii noștri din Israel, Teatrul Yiddishpiel, care prezintă un muzical minunat intitulat „Mireasa de Aur”. Se alătură acestui festival, desigur, frații noștri din Polonia, Teatrul Evreiesc de Stat din Polonia, cu un spectacol dedicat memoriei eroilor din Varsovia, spectacolul intitulându-se sugestiv „CÂNTECELE GHETOULUI”. În afară de asta, am pregătit workshop-uri interesante, unele destinate actorilor, altele publicului larg, workshop-uri susținute de prietenii noștri din Statele Unite, directorul Teatrului Evreiesc de Stat din New York, domnul Zalmen Mlotek, și actorul, celebrul actor, Avi Hoffman, un nume de referință al Teatrului Evreiesc din Statele Unite.”, conchide regizorul. Festivalul Internaţional de Teatru Idiș – TES FEST se adresează publicului larg, de toate categoriile de vârstă, și își propune să deschidă, prin mijloace de expresie specifice, o poartă de cunoaștere, contribuind astfel la înţelegerea, acceptarea și apropierea între culturi. Manifestările artistice vor fi traduse în limba română. „Teatrul Evreiesc Profesionist s-a născut în România. Teatrul Evreiesc de Stat din București este un pol de referință pentru cultura evreiască mondială, toată lumea știe despre teatrul nostru și este un prilej de mândrie pentru țara noastră, că s-a păstrat, merge mai departe, se dezvoltă. Publicul este interesat de moștenirea culturală evreiască, vine la teatru, este dornic de teatru și acest fapt ne bucură pentru că orice aport în ceea ce privește educația, în ceea ce privește culturalizarea, face bine și este un element de plus valoare pentru țara noastră.”, conchide Andrei Munteanu. Programul complet al Festivalului de Teatru Idiș – TES FEST: Programul TES FEST ediția X-a 21 mai (miercuri) ora 19:00 Cântarea cântărilor 23 mai (vineri) ora 18:00 Duet Chorny și Ghergus – De la cântece tradiționale idiș la cabaret. Concert Efim Chorny și Suzana Ghergus (Republica Moldova) ora  19:00 De la ștetl la New York – Arta cântecului idiș (Jerusalem Lyric Studio –Israel) 24 mai (sâmbătă) ora 11:00 – 13:00 Cântecul idiș în teatrul contemporan Avi Hoffman (SUA) ora 15:00 – 17:00 Teatrul idiș – cântece de cabaret – workshop Aaron Kula (SUA) ora 19:00 Mireasa de aur – Teatrul  Yiddishpiel (Israel) – spectacol teatru muzical 25 mai (duminică) ora 19:00 Celebrând împreună muzica idiș cu Avi Hoffman și Aaron Kula (concert – coproducție SUA) – România Cu participarea: Rodica Gancea, Mihai Murariu, Mihai Pintenaru, Emil Bâzgă 26 mai (luni) ora 11:00 – 13:00 Ecouri de rezistență și eliberare în cântece idiș – Zalmen Mlotek (SUA) ora 19:00 Cântecele ghetoului – Teatrul Evreiesc Polonia – spectacol teatru muzical 27 mai (marți) ora 11:00 – 13:00 Armoniile tradiției: explorarea cântecelor teatrului idiș de la Goldfaden la Olshanetsky – workshop Zalmen Mlotek (SUA) ora 19:00 – Fantezii bucureștene – concert Bucharest Klezmer Band (România) 28 mai (miercuri) ora 11:00 – 13:00 Dansul așchenaz – wokshop de dans tradițional evreiesc specific evreilor Europei de est Mark Kovnatsky (Germania) ora 17:00 – Avram Goldfaden – de la muzicalul idiș, la teatrul de revistă Conferință realizată în parteneriat cu Federația Comunităților Evreiești din România – Centrul pentru Studiul istoriei Evreilor din România ” Wilhelm Filderman”, Centrul de Studii Ebraice, Facultatea de Litere, Universitatea București. Participă: Felicia Waldman (Universitatea București), Răzvan Voncu (Universitatea București), Sara Munteanu (Universitatea București), Florentina Ghimuț (Institutul Național al Patrimoniului), Anca Tudorancea (Universitatea București/ Centrul pentru Studiul istoriei Evreilor din România  „Wilhelm Filderman”) ora 19:00  Stele rătăcitoare: muzică de teatru idiș din țara veche și cea nouă – concert coproducție TES România și National Yiddish Theatre Folksbiene SUA Cu participarea: Andrei Miercure, Meda Topârceanu, Geni Brenda Vexler, Lorena Luchian, Mihai Nițu 29 mai (joi) ora 11:00 – 13:00 Dansul așchenaz – (wokshop de dans tradițional evreiesc specific evreilor Europei de est Mark Kovnatsky (Germania) 13.30-14.30 Conferință – concert Spiritul și tradiția idiș în operele lui Avram Goldfaden  coordonator Prof. Dr. STEPHAN POEN, Doctor în Medicină și în Muzicologie la pian Mihai Murariu Cu participarea: Andrei Miercure, Meda Topârceanu, Geni Brenda Vexler, Lorena Luchian 30 mai (vineri) ora 11:00-13:00 Dansul așchenaz – wokshop Mark Kovnatsky (Germania) ora 19.00 Melodii evreiești contemporane – concert coproducție Teatrul Evreiesc de Stat (România) și Mark Kovnatsky (Germania) Cu participarea: Rodica Gangea, Bogdan Lifșin, Mihai Murariu, Sergiu Marin, Feras Sarmini, Emil Bâzgă, Alexandru Marian, Vlad Polgar Toate informațiile despre evenimentele din cadrul TES FEST sunt disponibile pe site-ul oficial: https://tesfest.ro Biletele pot fi achiziționate exclusiv din rețeaua MyStage, online sau de la casa de bilete a teatrului (str. Iuliu Barasch, nr. 15).